Yohana 5
1 Payamasile yeleyo, Che Yesu ŵakwesile kwaula ku Yelusalemu ku chindimba cha Ŵayahudi,
După aceste lucruri, a fost o sărbătoare a iudeilor, și Isus s-a suit la Ierusalim.
2 Ni ku Yelusalemu ko, pachiŵandi nnango wekulungwa waukuŵilanjikwa nnango wa ngondolo, kwaliji ni litanda lyalikuŵilanjikwa Mchiebulania Betisasa lyalili ni mapenu nsano.
În Ierusalim, lângă poarta oilor, se află un bazin care se numește în ebraică “Betesda”, având cinci pridvoare.
3 Ŵakulwala ŵajinji ŵagonaga mmapenu mo, kwaliji ni ŵangalola ni ŵakulemala ni ŵakutatala.
În acestea zăcea o mare mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi sau paralizați, care așteptau să se miște apa;
4 Ŵalolelaga meesi gatinganyikwe, pakuŵa kapali katema katumetume jwa kwinani jwa Ambuje ŵatuluchilaga mmeesi ni kugatinganya. Jwakulwala jwalijose juŵaliji jwaandanda kwinjila mmeesi gagatinganyikwe, ŵalamile ulwele uliwose walinawo.
pentru că un înger se cobora în anumite momente în bazin și agita apa. Cel care intra primul în bazin, după ce se agita apa, era vindecat de orice boală pe care o avea.
5 Pelepo paliji ni mundu jumo juŵatatele yaka makumi gatatu kupambula nsano ni itatu.
Era acolo un om care era bolnav de treizeci și opt de ani.
6 Che Yesu paŵambweni mundu jula ali agonile pepala ni kwimanyilila kuti ali jwakulwala moŵa gamajinji, ŵambusisye, “Ana nkusaka kulama?”
Când Isus l-a văzut zăcând acolo și a știut că era bolnav de multă vreme, l-a întrebat: “Vrei să te faci sănătos?”
7 Jwakulwala jo ŵajanjile, “Ambuje, uneji nganingola jwakunyinjisya mu litanda katema meesi pagakutinganyikwa. Pingulinga kwinjila, mundu jwine akuunongolela kwinjila.”
Și bolnavul i-a răspuns: “Domnule, nu am pe nimeni care să mă bage în bazin când se agită apa, ci, în timp ce vin, altul coboară înaintea mea.”
8 Nipele Che Yesu ŵansalile, “Njimuche, njigale ugono wenu njaule.”
Isus i-a zis: “Scoală-te, ia-ți rogojina și umblă.”
9 Papopo pepo mundu jo ŵalamile, ŵajigele ugono wakwe ni kwaula. Yeleyo yatendekwe pa Lyuŵa lya Kupumulila.
Îndată omul s-a făcut sănătos, și-a luat roata și a mers. În ziua aceea era Sabat.
10 Nipele achakulu ŵa Ŵayahudi ŵansalile mundu jwalamile jo, “Lelo jino lili Lyuŵa lya Kupumulila ni malajisyo ga Akunnungu gaŵapele che Musa gakukanya kunyakula ugono wenu.”
Și iudeii au zis către cel vindecat: “Este Sabat. Nu-ți este îngăduit să cari covorul”.
11 Nambo mundu jo ŵaajanjile ŵanyawo, “Mundu jwanamisye jula andanjile, ‘Njigale ugono wenu, njaule.’”
El le-a răspuns: “Cel ce m-a făcut sănătos mi-a zis: “Ia-ți roata și umblă!””
12 Ŵanyawo ŵambusisye, “Ana ŵaani ansalile njigale ugono wenu njaule?”
Și L-au întrebat: “Cine este omul care ți-a zis: “Ia-ți roata și umblă”?”
13 Nambo mundu juŵalamiswe jula nganammanyilila Che Yesu kuti ali ŵaani, pakuŵa pepala paliji ni mpingo wekulungwa wa ŵandu ni Che Yesu ŵatyosile pepala.
Dar cel vindecat nu știa cine era, pentru că Isus se retrăsese, fiindcă era mulțime în locul acela.
14 Kanyuma Che Yesu ŵansimene mundu juŵannamisye jula pa Nyuumba ja Akunnungu, ni ŵansalile, “Mpilikane sambano nnamile, kasintenda sooni sambi, chinaiche kunsimana chindu chakusakala kupunda achichi.”
După aceea, Isus l-a găsit în templu și i-a zis: “Iată că te-ai făcut sănătos. Nu mai păcătui, ca să nu ți se întâmple nimic mai rău.”
15 Mundu jula ŵajawile kukwasalila achakulu ŵa Ŵayahudi kuti Che Yesu ni juŵalamisye.
Omul s-a dus și a spus iudeilor că Isus îl făcuse sănătos.
16 Pakuŵa Che Yesu ŵatendekenye yeleyo pa Lyuŵa lya Kupumulila, Ŵayahudi ŵatandite kunchima.
Din această cauză, iudeii l-au prigonit pe Isus și căutau să-L omoare, pentru că făcea aceste lucruri în ziua de Sabat.
17 Nambo Che Yesu ŵaasalile, “Atati ŵangu akupanganya masengo moŵa gose ni uneji ngugapanganya iyoyo peyo.”
Dar Isus le-a răspuns: “Tatăl Meu lucrează încă, așa că lucrez și eu.”
18 Kwa ligongo lyo, achakulu ŵa Ŵayahudi ŵapundile kusosasosa litala lyakwaulaga Che Yesu ngaŵa ligongo lyakutema malajisyo ga Lyuŵa lya Kupumulila pe, nambo pakuŵa alitesile kuti Akunnungu ali Atatigwe ni kulitenda chisau ni Akunnungu.
De aceea iudeii căutau cu atât mai mult să-L omoare, cu cât nu numai că a călcat Sabatul, dar a și numit pe Dumnezeu Tatăl său, făcându-se pe sine egal cu Dumnezeu.
19 Che Yesu ŵaasalile, “Ngunsalila isyene, Mwana ngakukombola kupanganya chachilichose jikape. Mwana akukombola kupanganya achilape chakuchiwona alinkupanganya Atati. Pakuŵa achila chaakuchipanganya Atati Mwana nombejo akupanganya ilaila peila.
Isus le-a răspuns: “Adevărat, vă spun că Fiul nu poate face nimic de la sine, ci doar ceea ce vede pe Tatăl făcând. Căci tot ceea ce face El, face și Fiul la fel.
20 Atati akunnonyela Mwana ni kunlosya indu yose yakupanganya nsyene. Sooni chiŵalosye indu yekulungwa kupunda ayiyi, ni ŵanyamwe chinsimonje.
Căci Tatăl are afecțiune pentru Fiul și îi arată toate lucrurile pe care le face el însuși. Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca să vă minunați.
21 Mpela ila Atati iyakuti pakwasyusya ŵawile ni kwapa umi, iyoyo peyo ni Mwana akwapa umi aŵala ŵakwasaka.
Căci, după cum Tatăl înviază morții și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață oricui dorește.
22 Atati ngakunlamula mundu jwalijose, nambo ampele Mwanagwe ukombole wose wakwalamula ŵandu,
Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci a dat toată judecata Fiului,
23 kuti ŵandu wose anchimbichisye Mwana mpela yakuti pakwachimbichisya Atati. Mundu jwalijose jwangakunchimbichisya Mwana ngakunchimbichisya Atati juŵantumile.”
pentru ca toți să cinstească pe Fiul, așa cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu-l onorează pe Fiul, nu-l onorează pe Tatăl care l-a trimis.
24 “Ngunsalila isyene, jwakulipikanila liloŵe lyangu ni kwakulupilila ŵandumile une ŵala, jwelejo akwete umi wa moŵa gose pangali mbesi. Nombejo ngaalamulikwa ng'oo, pakuŵa amasile kukopoka muchiwa ni kwinjila mu umi. (aiōnios g166)
“Adevărat vă spun că cine ascultă cuvântul Meu și crede pe Cel ce M-a trimis pe Mine are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. (aiōnios g166)
25 Ngunsalila isyene, chikaiche katema ni sambano kaiche chanti ŵandu ŵawile chalipilikane liloŵe lya Mwana jwa Akunnungu nombe ŵandu ŵachalipilikane wo chakole umi.
Adevărat vă spun că vine ceasul, și acum este, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, iar cei ce-l vor auzi vor trăi.
26 Mpela ila Atati yatite kuŵa ndande ja umi, iyoyo peyo ampele Mwana kuŵa ndande ja umi.
Căci, după cum Tatăl are viața în Sine, tot așa a dat și Fiului să aibă viața în Sine.
27 Sooni ampele Mwana ukombole wa kulamula ligongo jwelejo ali Mwana jwa Mundu.
I-a dat, de asemenea, autoritatea de a face judecată, pentru că este fiu al omului.
28 Nkachisimonga achichi pakuŵa chikaiche katema chati ŵandu wose ŵaali kumalembe chalipilikane liloŵe lyao,
Nu vă mirați de aceasta, căci vine ceasul în care toți cei care sunt în morminte vor auzi glasul lui
29 nombe chasyuche, aŵala ŵaŵatendekenye yambone chasyuche ni kupata umi ni aŵala ŵaŵatendekenye yangalumbana chasyuche ni kulamulikwa.”
și vor ieși: cei care au făcut binele, la învierea vieții, iar cei care au făcut răul, la învierea judecății.
30 “Uneji jikape ngangukombola kuchitendekanya chindu kwa ukombole wangu nansyene. Ngulamula mpela inguti pakupilikana kutyochela kwa Atati, ni kulamula kwangu kuli kwa usyene pakuŵa ngangupanganya ingusaka nansyene, nambo yambone paujo pao ŵandumile une ŵala.
Eu nu pot de la mine însumi să fac nimic. Cum aud, judec; și judecata mea este dreaptă, pentru că nu caut voia mea, ci voia Tatălui meu care m-a trimis.
31 “Naliŵalangaga nansyene umboni wangu uli wa unami.
Dacă mărturisesc despre mine însumi, mărturia mea nu este valabilă.
32 Nambo apali jwine jwakusala umboni pa une, noneji ngumanyilila kuti yose yakusala nkati uneji ili isyene.
Cel care depune mărturie despre mine este altul. Știu că mărturia pe care o depune el despre mine este adevărată.
33 Ŵanyamwe mwalajisye ŵantenga ku che Yohana Ŵakubatisya, ni umboni wasasile nkati une uli usyene.
Tu ai trimis la Ioan și el a mărturisit adevărul.
34 Ngaŵa kuti uneji nguukulupilila umboni wa ŵandu, nambo ngusala yelei kuti ŵanyamwe nkulupuswe.
Dar mărturia pe care o primesc eu nu vine de la om. Totuși, spun aceste lucruri pentru ca voi să fiți mântuiți.
35 Che Yohana ŵaliji mpela lumuli lulwakolelaga ni kulanguchisya, ni ŵanyamwe mwaliji chile kusengwa ni lilanguka lyakwe kwa katema pe.
El era lampa aprinsă și strălucitoare și voi ați vrut să vă bucurați pentru o vreme de lumina lui.
36 Nambo uneji ngwete umboni kukwangu wauli wekulungwa kupunda u che Yohana. Pakuŵa masengo gingugapanganya gaambele Atati malichisye ni gagakulosya pangasisika kuti Atati ni ŵandumile.
Dar mărturia pe care o am eu este mai mare decât cea a lui Ioan; pentru că lucrările pe care Tatăl mi-a dat să le îndeplinesc, chiar lucrările pe care le fac eu, mărturisesc despre mine că Tatăl m-a trimis.
37 Atati uŵandumile, iyoyo akusala umboni nkati une. Ŵanyamwe nganimme kulipilikana liloŵe lyao atamuno kukulola ku meeso kwao,
Însuși Tatăl, care m-a trimis, a mărturisit despre mine. Voi nu i-ați auzit niciodată vocea și nici nu i-ați văzut forma.
38 ni liloŵe lyao ngalikutama nkati mwenu, pakuŵa nganimunkulupilila ajula juŵamtumile.
Nu aveți cuvântul lui care trăiește în voi, pentru că nu credeți în cel pe care l-a trimis.
39 Nkugasosasosa Malembelo ga Akunnungu nchiganisyaga kuti mu gelego chimpate umi wa moŵa gose pangali mbesi. Ni Malembelo ga Akunnungu go gakuŵalanga umboni nkati une! (aiōnios g166)
Voi cercetați Scripturile, pentru că credeți că în ele aveți viața veșnică; și acestea sunt cele ce mărturisesc despre Mine. (aiōnios g166)
40 Ni ŵanyamwe ngankusaka kwika kukwangu kuti nkole umi wa moŵa gose pangali mbesi.
Și totuși nu vreți să veniți la Mine, ca să aveți viața.
41 “Ngangusosa kuchimbichikwa ni ŵandu.
Eu nu primesc slavă de la oameni.
42 Nambo ngummanyilila ŵanyamwe kuti nganinkola unonyelo wa Akunnungu mmitima jenu.
Dar vă cunosc pe voi, că nu aveți în voi înșivă dragostea lui Dumnezeu.
43 Uneji iiche kwa ulamusi wa Atati ŵangu, ni ŵanyamwe nganimungulupilila. Aikaga mundu jwine kwa ulamusi wakwe nsyene, chimunkulupilile.
Eu am venit în numele Tatălui Meu, și voi nu Mă primiți. Dacă vine altul în numele lui, îl veți primi.
44 Ana chinkombole chinauli kungulupilila iŵaga ŵanyamwe nkusaka kulapikwa kutyochela kwa achinjenu nambo nkukana kulapikwa kwakukutyochela kwa Akunnungu ŵaali jikape?
Cum puteți crede voi, care primiți slavă unii de la alții, iar voi nu căutați slava care vine de la singurul Dumnezeu?
45 Nkaganisyaga kuti uneji chinambechetele kwa Atati. Che Musa junkunlolela ŵanyamwe ni juchambechetele kwa Atati.
“Să nu credeți că vă voi acuza la Tatăl. Este unul care vă acuză, chiar Moise, în care v-ați pus nădejdea.
46 Nkankulupilile che Musa nkaangulupilile ni une ŵakwe pakuŵa che Musa ŵalembile ngani syangu.
Căci, dacă l-ați crede pe Moise, m-ați crede și pe mine, căci el a scris despre mine.
47 Nambo iŵaga ngankugakulupilila gaŵagalembile che Musa gala, sano chinkombole chinauli kugakulupilila ginguŵecheta?”
Dardacă nu credeți scrierile lui, cum veți crede cuvintele mele?”.
