Yohana 18
1 Che Yesu paŵamasile kupopela, ŵajombweche kasulo ka Keduloni pamo ni ŵakulijiganya ŵao. Pelepo paliji ni ngunda wa mwana, nombe Che Yesu ŵajinjile mwelemo pamo ni ŵakulijiganya ŵao.
După ce a rostit aceste cuvinte, Isus a ieșit cu ucenicii Săi peste pârâul Chedron, unde era o grădină, în care a intrat împreună cu ucenicii Săi.
2 Che Yuda, ajula juŵangalawiche Che Yesu, ŵapamanyilile pelepo ligongo kaŵili kaŵili Che Yesu ŵasimene ni ŵakulijiganya ŵao kweleko.
Iuda, cel care l-a trădat, cunoștea și el locul, pentru că Isus se întâlnea adesea acolo cu ucenicii săi.
3 Nipele che Yuda ŵajawile ku wele ngunda wo, ŵajawile pamo ni mpingo wa ŵangondo ŵa Chiloma ni ŵakulindilila Nyuumba ja Akunnungu ŵaŵalajiswe ni achakulu ŵambopesi ni Mafalisayo, ali ajigele ibatali ni mimuli ni yakumenyanila.
Atunci Iuda, după ce a luat un detașament de soldați și de ofițeri de la preoții cei mai de seamă și de la farisei, a venit acolo cu felinare, torțe și arme.
4 Che Yesu, akuno achimanyililaga ichiyasimane yose, ŵajaulile ni ŵausisye, “Ana nkwasosa ŵaani?”
Isus, deci, știind toate lucrurile care i se întâmplau, a ieșit și le-a zis: “Pe cine căutați?”
5 Nombewo ŵajanjile, “Che Yesu jwa ku Nasaleti!” Che Yesu ŵaasalile, “Ndili une.” Che Yuda juŵangalawiche jula ŵajimi pelepo pamo ni ŵanyawo.
Ei I-au răspuns: “Isus din Nazaret.” Isus le-a spus: “Eu sunt.” Și Iuda, care l-a trădat, stătea cu ei.
6 Nipele Che Yesu paŵaasalile, “Ndili une,” ŵanyawo ŵaujile panyuma ni kugwa.
De aceea, când le-a zis: “Eu sunt Acela”, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ.
7 Che Yesu ŵausisye sooni, “Ana nkwasosa ŵaani?” Ni ŵajanjile, “Che Yesu jwa ku Nasaleti!”
De aceea i-a întrebat din nou: “Pe cine căutați?” Ei au spus: “Isus din Nazaret”.
8 Che Yesu ŵaasalile, “Nansalile kuti ndili une. Iŵaga nkuusosa une, mwaleche ŵanyaŵa ajaule.”
Isus a răspuns: “V-am spus că Eu sunt. De aceea, dacă Mă căutați pe Mine, lăsați-i pe aceștia să meargă pe drumul lor”
9 Ŵaŵechete yeleyo kuti gamalile maloŵe gagatite, “Atati, nganinanjasa mundu jwalijose mwa ŵeŵala umwambele.”
ca să se împlinească cuvântul pe care l-a rostit: “Dintre cei pe care Mi i-ai dat, nu am pierdut pe niciunul”.
10 Che Simoni Petulo ŵakwete lipanga, nipele, ŵalisolomwele ni kwakata liwiwi lyao lya kundyo kapolo jwa Jwambopesi Jwankulu. Kapolo jo liina lyakwe che Maliko.
Simon Petru, având o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Numele slujitorului era Malchus.
11 Nipele Che Yesu ŵansalile che Petulo, “Mmusye lipanga lyenu mwigonelo mwakwe. Ana nkuganisya kuti nganguŵajilwa kugapata masausyo gaasachile Atati ŵangu kuti nagapate?”
Isus i-a zis lui Petru: “Pune sabia în teaca ei. Paharul pe care Mi l-a dat Tatăl, nu-l voi bea oare cu siguranță?”.
12 Wele mpingo wa ŵangondo ŵa Chiloma ni jwankulu jwao pamo ni ŵakulindilila ŵa Chiyahudi ŵankamwile Che Yesu ni kuntaŵa.
Atunci detașamentul, comandantul și ofițerii iudeilor au prins pe Isus și L-au legat,
13 Ŵanjigele ni kunjausya kaje ku che Anasi. Che Anasi ŵaliji akwegwao che Kayafa juŵaliji Jwambopesi Jwankulu chele chaka cho.
și L-au dus mai întâi la Ana, care era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela.
14 Che Kayafa ju ni jwejula juŵaasalile achakulu ŵa Ŵayahudi kuti, ikuŵajilwa mundu jumo aweje kwaligongo lya ŵandu wose.
Caiafa fusese cel care i-a sfătuit pe iudei că este bine ca un om să piară pentru popor.
15 Che Simoni Petulo pamo ni jwakulijiganya jwine ŵakuiye Che Yesu. Jwakulijiganya jwine jo ŵamanyiche ku Jwambopesi Jwankulu, nipele ŵajinjile pamo ni Che Yesu pansana pao Jwambopesi Jwankulu.
Simon Petru și un alt ucenic au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot;
16 Nambo che Petulo ŵajimi paasa, kuŵandikana ni nnango. Nipele, jwakulijiganya jwine juŵamanyiche kwa Jwambopesi Jwankulu jula ŵakopweche ni kuŵecheta nawo mwali jwakulindilila pannango, ni ŵansalile che Petulo ajinjile nkati.
dar Petru stătea afară la ușă. Deci celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu cea care păzea ușa și l-a adus pe Petru înăuntru.
17 Mwali jwakulindilila pannango jula ŵambusisye che Petulo, “Ana mmwejo nganimma jumo jwa ŵakulijiganya ŵa mundu jo?” Che Petulo ŵajanjile, “Ngaŵa une!”
Atunci servitoarea care păzea ușa i-a zis lui Petru: “Și tu ești unul dintre discipolii acestui om?” El a spus: “Nu sunt.”
18 Pakuŵa kaliji katema ka mbepo, achikapolo ni ŵakulindilila ŵakolesisye mooto ni ŵaliji nkuotanga. Che Petulo nombejo ŵajimi pamo nawo achijotelaga mooto.
Și stăteau acolo slujitorii și ofițerii și făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig. Ei se încălzeau. Petru era cu ei, stând în picioare și încălzindu-se.
19 Nipele Jwambopesi Jwankulu ŵambusisye Che Yesu nkati ŵakulijiganya ŵao ni sooni nkati majiganyo gao.
Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Săi și despre învățătura Lui.
20 Che Yesu ŵajanjile, “Mechete yose pelanga ni ŵandu wose. Moŵa gose najiganisye mmajumba ga kupopelela ni pa Nyuumba ja Akunnungu, mwakusimanilana Ŵayahudi wose, ni nganimecheta chachili chose kwakulisisa.
Isus i-a răspuns: “Eu am vorbit deschis lumii. Întotdeauna am învățat în sinagogi și în templu, unde se întâlnesc mereu evreii. Nu am spus nimic în secret.
21 Ligongo chi nkumusya une? Mwausye ŵandu ŵaŵapilikene indu inaasalile. Ŵelewo akwimanyilila inaŵechete.”
De ce mă întrebi pe mine? Întreabă-i pe cei care m-au ascultat ce le-am spus. Iată, ei știu ce am spus.”
22 Paŵamasile kuŵecheta yeleyo jumo jwao ŵakulindilila juŵajimi pelepo ŵamputile Che Yesu lijanda achitiji, “Uli, ana yelei ni inkuti pakunjanga Jwambopesi Jwankulu?”
După ce a zis acestea, unul din ofițerii care stăteau acolo a lovit pe Isus cu mâna, zicând: “Așa răspunzi Tu marelui preot?”
23 Che Yesu ŵaasalile, “Iŵaga mechete yangalumbana, nlosye changalumbana cho nambo iŵaga mechete yambone ana nkuumbutila ichichi?”
Isus i-a răspuns: “Dacă am vorbit de rău, mărturisește răul; dar dacă am spus bine, de ce mă bați?”
24 Nipele che Anasi ŵanjigele Che Yesu ali ataŵikwe ni kunjausya ku che Kayafa Jwambopesi Jwankulu.
Și Ana l-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
25 Nambo che Simoni Petulo ŵaliji pelepo alinkujotela mooto. Nipele ŵambusisye, “Ana mmwejo nombe nganimma jumo jwa ŵakulijiganya ŵao?” Che Petulo ŵakanile ni kuti, “Ngaŵa une!”
Simon Petru stătea în picioare și se încălzea. Și ei i-au zis: “Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Lui?” El a negat și a spus: “Nu sunt”.
26 Jumo jwao achikapolo ŵa Jwambopesi Jwankulu ŵaliji pelepo. Jweleju ni nlongo njakwe mundu jula juŵankatile liwiwi ni che Petulo, ŵambusisye, “Ana uneji nganinammona mmwejo mungunda wa mwana pamo ni Che Yesu?”
Unul din slujitorii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis: “Nu te-am văzut în grădină cu el?”
27 Nambo che Petulo ŵakanile sooni, ni papopo tambala jatongwele.
Petru a negat din nou, și îndată a cântat cocoșul.
28 Kundaŵi pe ŵakulindilila ŵanjigele Che Yesu kopoka mu nyuumba ji Che Kayafa, ni kunjausya mu nyuumba ja mwenye jwa Chiloma. Nambo achakulu ŵa Ŵayahudi nganajinjila nkati mwa nyuumba ja mwenye jwa Chiloma kuti aŵe ŵaswejele paujo pa Akunnungu kuti akombole kulya chakulya cha Pasaka.
Și au dus pe Isus de la Caiafa în pretoriu. Era devreme, și ei înșiși nu au intrat în pretoriu, ca să nu se spurce, ci să mănânce Paștele.
29 Che Pilato ŵakopweche paasa ni kwausya, “Ana kwana magambo chi kwa mundu ju?”
Pilat a ieșit deci la ei și i-a întrebat: “Ce acuzație aduceți împotriva omului acesta?”
30 Nombewo ŵajanjile, “Mundu ju ngakaŵe ni magambo ngatukannyichenawo kukwenu.”
Ei i-au răspuns: “Dacă n-ar fi fost omul acesta un răufăcător, nu ți l-am fi dat ție.”
31 Che Pilato ŵaasalile, “Ayaga, munjigale mwachinsyene, nkanlamule ni malajisyo genu.” Ŵayahudi ŵajanjile, “Uweji ngatukuŵajilwa kunlamula mundu jwalijose chiwa.”
Atunci Pilat le-a zis: “Luați-l voi înșivă și judecați-l după legea voastră.” De aceea Iudeii I-au zis: “Nu ne este îngăduit să omorâm pe nimeni”,
32 Yatendekwe yeleyo kuti gamalile maloŵe ga Che Yesu gaŵasasile achilosyaga chachiwa chiwa chanti uli.
pentru ca să se împlinească cuvântul lui Isus, pe care-l spusese și care însemna prin ce fel de moarte avea să moară.
33 Che Pilato ŵajinjile sooni mu nyuumba jakwe, ŵammilasile Che Yesu ni kwausya, “Ana mmwejo ni Mwenye jwa Ŵayahudi?”
Pilat a intrat din nou în pretoriu, a chemat pe Isus și I-a zis: “Tu ești regele iudeilor?”
34 Che Yesu ŵajanjile, “Ana gele maloŵe go genu, pane ŵandu ŵane ansalile ngani jangu?”
Isus i-a răspuns: “Spui lucrul acesta de unul singur, sau ți-au spus alții despre Mine?”
35 Che Pilato ŵajanjile, “Ana nkuganisya uneji ndili Myahudi? Ŵandu ŵenu ni achakulu ŵambopesi annyichisye mmwejo kukwangu. Ana ntesile ichichi?”
Pilat a răspuns: “Eu nu sunt iudeu, nu-i așa? Neamul tău și preoții cei mai de seamă te-au predat mie. Ce ai făcut?”
36 Che Yesu ŵajanjile, “Umwenye wangu nganiuŵa wa pachilambo pano. Ikaŵe umwenye wangu uli wa pachilambo pano, ŵakunguya akatesile ngondo kuti achakulu ŵa Ŵayahudi anaangamule. Nambo sambano umwenye wangu nganiuŵa wa pachilambo pa.”
Isus a răspuns: “Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăția mea ar fi din lumea aceasta, atunci slujitorii mei s-ar lupta, ca să nu fiu predat iudeilor. Dar acum Împărăția mea nu este de aici.”
37 Pelepo che Pilato ŵammusisye, “Ana mmwejo ndi Mwenye?” Che Yesu ŵajanjile, “Mmwe nkuti uneji ndili Mwenye. Kwa ligongo lyo uneji mbagwile ni kwika pachilambo kukwasalila ŵandu usyene. Mundu jwalijose jwakuunonyela usyene akumbilikana.”
Și Pilat I-a zis: “Deci ești tu rege?” Isus a răspuns: “Tu spui că sunt rege. De aceea M-am născut și de aceea am venit în lume: ca să mărturisesc adevărul. Oricine este din adevăr ascultă glasul meu”.
38 Che Pilato ŵambusisye, “Usyene ni chichi?” Nipele che Pilato ŵakopweche paasa ni kwasalila Ŵayahudi, “Ngangugawona magambo gagaligose ga kunlamula mundu ju.
Pilat I-a zis: “Ce este adevărul?” După ce a spus aceasta, a ieșit din nou la iudei și le-a zis: “Nu găsesc nici un temei pentru o acuzație împotriva lui.
39 Nambo nkwete chisyoŵelo chakuti uneji ngungopolela jwantawe jumo katema ka Pasaka. Nipele ana nkusaka nangopolele Mwenye jwa Ŵayahudi?”
Dar voi aveți obiceiul ca eu să vă eliberez pe cineva la Paște. Prin urmare, vreți să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”
40 Pelepo ŵanyanyisye, “Ngaŵa, ngaŵa ajuju! Tukwasaka che Balaba!” Nombe che Balaba ŵaliji jwachiswamba.
Atunci toți au strigat iarăși: “Nu pe acesta, ci pe Baraba!” Or, Baraba era un tâlhar.
