Yohana 10
1 Che Yesu ŵaasalile, “Ngunsalila isyene, mundu jwalijose jwakwinjila mu lichinga lya ngondolo pangajinjilila pa nnango, nambo akwinjilila kwine, jwelejo ali jwawiyi ni jwakusumula.
“Adevărat vă spun că cel ce nu intră pe ușă în staulul oilor, ci se urcă pe altă cale, este un hoț și un tâlhar.
2 Nambo jwakwinjilila pa nnango, jwelejo ali jwakuchinga ngondolo.
Dar cel care intră pe ușă este păstorul oilor.
3 Jwakulindilila akumbugulila nnango mundu jo, ni ngondolo sikupilikana liloŵe lya jwakuchinga, nombejo akusiŵilanga ngondolo syakwe jwalijose kwa liina lyakwe ni kusikoposya paasa.
Portarul îi deschide poarta, și oile ascultă de glasul lui. El își cheamă oile pe nume și le conduce afară.
4 Amalaga kusikoposya paasa akusilongolela, nombe ngondolo syo sikunkuya, pakuŵa sikulimanyilila liloŵe lyakwe.
Ori de câte ori își scoate oile, el merge înaintea lor, și oile îl urmează, pentru că îi cunosc glasul.
5 Ngondolo syo ngasikombola kunkuya jwannendo, nambo sisimmutuche pakuŵa ngasikumanyilila liloŵe lyakwe.”
Ele nu vor urma nicidecum pe un străin, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.”
6 Che Yesu ŵaasalile chitagu cho, nambo ŵandu wo nganaimanyilila chasachile kwasalila.
Isus le-a spus această parabolă, dar ei nu au înțeles ce le spunea.
7 Nipele Che Yesu ŵaŵechete sooni, “Ngunsalila isyene, uneji ndili nnango wa kwinjilila ngondolo.
Isus le-a zis din nou: “Adevărat, adevărat vă spun că Eu sunt ușa oilor.
8 Ŵane wose ŵaŵanongolele kwika ŵaliji ŵawiyi ni ŵakusumula, nombe ngondolo syo nganisyapilikanila.
Toți cei care au venit înaintea mea sunt hoți și tâlhari, dar oile nu i-au ascultat.
9 Uneji ndili nnango, mundu jwalijose jwakwinjila mu lichinga kwa kwinjilila kukwangu chakulupuswe, chajinjile ni kukopoka, ni kupata yakulya.
Eu sunt ușa. Dacă intră cineva prin mine, va fi mântuit, va intra și va ieși și va găsi pășune.
10 Jwawiyi akwika achisakaga kwiŵa ni kuulaga ni kujonanga. Uneji iiche kuti akole umi wa usyene, wangaukupungula.”
Hoțul vine numai ca să fure, să ucidă și să distrugă. Eu am venit ca ei să aibă viață și să o aibă din belșug.
11 “Uneji ndili jwakuchinga jwambone. Jwakuchinga jwambone akuutyosya umi wakwe kwa ligongo lya ngondolo syakwe.
“Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oi.
12 Jwamasengo jwanganaŵa jwakuchinga, namose nganaŵa nsyene ngondolo. Pakugawona masogo gali nkwika, akusileka ngondolo ni kuutuka. Nipele masogo gakusikamula ni kusipwilinganya.
Cel care este angajat și nu păstor, care nu este proprietarul oilor, vede lupul venind, lasă oile și fuge. Lupul smulge oile și le împrăștie.
13 Mundu jo akuutuka pakuŵa ali mundu jwamasengo jwa malipilo ni ngondolo ngaŵa chindu kukwakwe.
Salariatului fuge, pentru că este salariat și nu are grijă de oi.
14 Uneji ndili jwakuchinga jwambone. Ngusimanyilila ngondolo syangu ni ngondolo syangu sikuumanyilila une,
Eu sunt păstorul cel bun. Eu îmi cunosc pe ale mele și sunt cunoscut de ale mele;
15 mpela ila Atati yakuti pakuumanyilila, ni uneji inguti pakwamanyilila Atati. Uneji nguutyosya umi wangu kwa ligongo lya ngondolo.
așa cum Tatăl mă cunoaște pe mine și eu îl cunosc pe Tatăl. Eu îmi dau viața pentru oi.
16 Sooni ngwete ngondolo sine syangaŵa sya lichinga li. Nombesyo ngusachilwa kusiichisya, nombesyo sisipilikane liloŵe lyangu ni chikuŵe mpingo umo ni jwakuchinga jumo.”
Am și alte oi care nu sunt din turma aceasta. Trebuie să le aduc și pe ele, și ele vor auzi glasul meu. Ele vor deveni o singură turmă cu un singur păstor.
17 “Atati akuunonyela une ligongo nguutyosya umi wangu kuti mbochele sooni.
De aceea mă iubește Tatăl, pentru că îmi dau viața, ca să o iau din nou.
18 Ngapagwa mundu jwakuusumula umi wangu, uneji nguutyosya nansyene. Ngwete ukombole wa kuutyosya ni ukombole wa kuutola. Yelei ni yatite pakulajisya Atati ŵangu mbanganye.”
Nimeni nu mi-o ia, ci eu mi-o pun singur. Eu am puterea să o dau și am puterea să o iau din nou. Am primit această poruncă de la Tatăl Meu.”
19 Kwa ligongo lya maloŵe ga Che Yesu, Ŵayahudi ŵatindene sooni.
De aceea s-a făcut iarăși dezbinare între iudei din cauza acestor cuvinte.
20 Ŵajinji mwa ŵelewo ŵatite, “Akwete lisoka, ni sooni jwampugwe! Kwachichi nkumpilikanila?”
Mulți dintre ei spuneau: “Are un demon și este nebun! De ce îl ascultați?”
21 Ŵandu ŵane ŵatite, “Mundu jwakamwilwe ni lisoka ngakukombola kuŵecheta yelei. Ana lisoka likukombola kugaugula meeso ga ŵandu ŵangalola?”
Alții au spus: “Acestea nu sunt spusele unuia posedat de un demon. Nu este posibil ca un demon să deschidă ochii unui orb, nu-i așa?”
22 Ku Yelusalemu ko kwaliji ni chindimba chakukumbuchila kujiŵika pajika Nyuumba kwa ligongo lya Ambuje. Ni katema ko kaliji katema ka mbepo.
Era Sărbătoarea Dedicării la Ierusalim.
23 Nombe Che Yesu ŵaliji nkwendajenda pa Nyuumba ja Akunnungu pansana pa mwenye Che Selemani.
Era iarnă, și Isus se plimba prin Templu, în pridvorul lui Solomon.
24 Nipele Ŵayahudi ŵaasyungwile, ni ŵambusisye, “Ana chintuleche tuli nkuganisya mpaka chakachi? Iŵaga mmwe ndi Kilisito Jwakuwombola, ntusalile uchenene.”
Iudeii s-au strâns în jurul lui și i-au zis: “Până când ne vei ține în suspans? Dacă tu ești Hristosul, spune-ne clar”.
25 Che Yesu ŵajanjile, “Nansalile, nambo nganimungulupilila. Masengo gingugapanganya kwa ulamusi wa Atati ŵangu gakulosya kuti une ndili jwelejo.
Isus le-a răspuns: “V-am spus, și nu credeți. Lucrările pe care le fac în numele Tatălui meu, acestea mărturisesc despre mine.
26 Nambo ŵanyamwe ngankukulupilila pakuŵa ŵanyamwe nganimma ngondolo syangu.
Dar voi nu credeți, pentru că nu sunteți dintre oile Mele, așa cum v-am spus.
27 Ngondolo syangu sikupilikana liloŵe lyangu. Uneji ngusimanyilila, nombesyo sikuunguya.
Oile Mele aud glasul Meu, și Eu le cunosc, și ele Mă urmează.
29 Atati ŵangu juŵambele ngondolo syo ali jwankulu kupunda wose, nombe ngapagwa mundu jwalijose juchakombole kusipokonya mmakono mwa Atati ŵangu.
Tatăl Meu, care Mi le-a dat mie, este mai mare decât toți. Nimeni nu poate să le smulgă din mâna Tatălui meu.
30 Uneji ni Atati ŵangu tuli ŵamo.”
Eu și Tatăl suntem una.”
31 Nipele Ŵayahudi ŵalokwete sooni maganga kuti ŵaulaje Che Yesu.
De aceea iudeii au luat iarăși pietre ca să-L ucidă cu pietre.
32 Che Yesu ŵaasalile, “Nannosisye masengo gambone gamajinji gaŵambele Atati ŵangu kuti nagapanganye. Ana masengo chi gambone mwa gelego gankusaka kumulajila?”
Isus le-a răspuns: “Eu v-am arătat multe fapte bune de la Tatăl Meu. Pentru care dintre aceste fapte Mă ucideți cu pietre?”
33 Ŵayahudi ŵajanjile, “Ngatukumponya maganga kwa ligongo lya masengo gambone, nambo kwa ligongo lya kwatukana Akunnungu! Pakuŵa mmwejo ndi mundu pe, nambo nkulitenda Akunnungu.”
Iudeii I-au răspuns: “Noi nu te ucidem cu pietre pentru o faptă bună, ci pentru blasfemie, pentru că tu, fiind om, te faci pe tine însuți Dumnezeu.”
34 Che Yesu ŵajanjile, “Ilembekwe Mmalajisyo genu kuti, Akunnungu ŵatite, ‘Ŵanyamwe ndi achiminungu?’
Isus le-a răspuns: “Nu este scris în legea voastră: “Eu am zis: “Voi sunteți dumnezei”?”
35 Akunnungu ŵaaŵilasile achiminungu aŵala wose ŵaŵasalilwe liloŵe lyao, ni uweji tuimanyi kuti Malembelo ga Akunnungu gakuŵecheta usyene moŵa gose.
Dacă El i-a numit dumnezei pe cei la care a venit cuvântul lui Dumnezeu (și Scriptura nu poate fi călcată),
36 Sambano Atati asagwile ni kunduma pachilambo pa. Kwachichi ŵanyamwe kuusalila, ngwatukana Akunnungu, panguti, uneji ndili Mwana jwa Akunnungu.
spuneți voi despre Cel pe care Tatăl L-a sfințit și L-a trimis în lume: “Tu hulești”, pentru că Eu am zis: “Eu sunt Fiul lui Dumnezeu”?
37 Iŵaga ngangupanganya masengo gaasachile Atati ŵangu nagapanganye, nkangulupilila une.
Dacă nu fac faptele Tatălui Meu, nu Mă credeți.
38 Nambo iŵaga ngugapanganya masengo gao, natamuno munaangulupilile uneji, ngakulupilile masengo gangu. Pelepo chimmanyilile kusyene kuti Atati ali mwangu une ni uneji ndili mwa Atati.”
Dar dacă le fac, chiar dacă nu mă credeți, credeți faptele, ca să știți și să credeți că Tatăl este în Mine și Eu în Tatăl.”
39 Nipele ŵalinjile sooni kwakamula Che Yesu, nambo ŵalikulupwisye ni kutyoka.
Ei au căutat din nou să-L prindă, dar El a scăpat din mâna lor.
40 Che Yesu ŵajawile sooni pesi lusulo lwa Yolodani, kwiuto kuŵabatisyaga che Yohana ŵandu kula ni kutama kweleko.
S-a dus iarăși dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început, și a rămas acolo.
41 Ŵandu ŵajinji ŵanjaulile ni kuti, “Che Yohana nganaapanganya chimanyisyo chachili chose. Nambo yose yaisasile che Yohana nkati mundu ju ili isyene.”
Mulți veneau la el. Ei spuneau: “Într-adevăr, Ioan nu a făcut niciun semn, dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta este adevărat.”
42 Kweleko ŵandu ŵajinji ŵaakulupilile Che Yesu.
Mulți au crezut în el acolo.
