Masengo 19
1 Nipele, yaliji che Apolo paŵaliji ku Kolinto, che Paolo ŵapite kuchilambo cha ikwesya ni ŵaiche ku Efeso. Kweleko ŵaasimene ŵakulijiganya ŵane ŵa Che Yesu,
Pe când Apolo era la Corint, Pavel, trecând prin ținutul de sus, a venit la Efes și a găsit niște ucenici.
2 ni ŵausisye, “Ana pamwakulupilile Che Yesu mwampochele Mbumu jwa Akunnungu?” Ni ŵanyawo ŵajanjile, “Ngwamba! Natamuno kupilikana kose nganitupilikane kuti apali Mbumu jwa Akunnungu.”
El i-a întrebat: “Ați primit Duhul Sfânt atunci când ați crezut?” Ei i-au spus: “Nu, noi nici măcar nu am auzit că există un Duh Sfânt”.
3 Ni che Paolo ŵausisye, “Nambi mwabatiswe ubatiso chi?” Ni ŵanyawo ŵajanjile, “Ubatiso u che Yohana.”
El a zis: “În ce ați fost botezați?” Ei au spus: “În botezul lui Ioan”.
4 Che Paolo ŵatite, “Ubatiso u che Yohana waliji wakulosya kuti ŵandu alesile sambi. Che Yohana ŵaasalile ŵandu ŵaakulupilile ŵatachiika panyuma pao, ŵelewo ali Che Yesu.”
Pavel a spus: “Ioan a botezat cu botezul pocăinței, spunând poporului că trebuie să creadă în cel ce va veni după el, adică în Hristos Isus.”
5 Paŵapilikene yeleyo ŵabatiswe kwa liina lya Ambuje Che Yesu.
Când au auzit acestea, s-au botezat în Numele Domnului Isus.
6 Nipele, che Paolo ŵaŵisile makono gao pa ŵanyawo, ni Mbumu jwa Akunnungu ŵaatuluchile ni ŵatandite kuŵechetanga iŵecheto ineine, iyoyo ŵatandite kulalichila utenga wa Akunnungu.
După ce Pavel și-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt s-a pogorât peste ei și au vorbit în alte limbi și au proorocit.
7 Ŵandu wose wo ŵaliji mpela ŵandu likumi ni ŵaŵili.
Erau în total vreo doisprezece bărbați.
8 Che Paolo ŵajinjilaga mu nyuumba ja kupopelela jila kwa miesi jitatu ni ŵaachisyaga kuti akulupilile Umwenye wa Akunnungu.
Și, intrând în sinagogă, a vorbit cu îndrăzneală timp de trei luni de zile, și a vorbit și a convins despre lucrurile legate de Împărăția lui Dumnezeu.
9 Nambo ŵandu ŵane ŵaliji ŵakukakatima mitima ni ŵakanile kukulupilila, ŵatandite kuŵechetanga yangalumbana nkati ŵandu ŵakulikuya Litala lya Ambuje pasikati ja ŵandu. Pelepo che Paolo ŵaalesile, ŵaajigele ŵakulijiganya ŵa Ambuje ni ŵaliji nkukunguluka nawo moŵa gose mu chuumba chakulijiganyila chi che Tulona.
Dar, când unii s-au împietrit și au rămas neascultători, vorbind de rău de Calea Domnului înaintea mulțimii, s-a depărtat de ei și a despărțit pe ucenici, învățând în fiecare zi în școala lui Tiranus.
10 Yeleyo yatendekwe yaka iŵili mpaka ŵandu wose ŵaŵatamaga ku Asia ni Ŵayahudi pamo ni Ŵagiliki, ŵapilikene Liloŵe lya Ambuje.
Acest lucru a continuat timp de doi ani, astfel încât toți cei care locuiau în Asia au auzit cuvântul Domnului Isus, atât iudeii, cât și grecii.
11 Akunnungu ŵapanganyisye yakusimonjeka yejinji kwa makono ga che Paolo.
Dumnezeu făcea minuni deosebite prin mâinile lui Pavel,
12 Ŵandu ŵajigalaga namose iguo ya mwana ni iwalo ine iŵaikwaiye che Paolo, ŵaijawisye kwa ŵakulwala ni ŵakulwala wo ŵalamiswe ilwele yao, ni aŵala ŵaŵakwete masoka gaakopweche.
astfel că până și batiste sau șorțuri erau duse de pe trupul lui la cei bolnavi, și bolile se depărtau de ei, iar duhurile rele ieșeau.
13 Ŵayahudi ŵampepe ŵakugaŵinga masoka mwa ŵandu, ŵajesilejesile akuno ni akunokuno achilingaga kulikolanga liina lya Ambuje Che Yesu, kwa ŵele ŵaŵakwete masoka achitiji, “Ngunsalila kwa liina lya Ambuje Che Yesu jwakulalichilwa ni che Paolo, ntyoche.”
Dar unii dintre iudeii ambulanți, exorciști, se apucau să invoce asupra celor care aveau duhuri rele numele Domnului Isus, spunând: “Vă conjurăm pe Isus pe care îl predică Pavel”.
14 Ŵaŵatendaga yeleyo, ŵaliji ŵanache nsano ni ŵaŵili wa che Sikewa Jŵambopesi Jwankulu jwa Chiyahudi.
Erau șapte fii ai unui anume Sceva, un preot-șef iudeu, care făceau acest lucru.
15 Nambo lisoka lila lyaajanjile ŵanyawo, “Che Yesu ngwamanyilila ni che Paolo nombejo ngummanyilila, nambo ŵanyamwe ndi ŵaani?”
Duhul cel rău a răspuns: “Pe Isus îl cunosc, pe Pavel îl cunosc, dar tu cine ești?”
16 Nipele jwamasoka jo ŵasumbile ni kwagalagasya mpaka ŵanache ŵa che Sikewa wo ŵautwiche mu nyuumba jo ali matakope ni maŵanga gakwe.
Bărbatul în care era duhul rău a sărit asupra lor, i-a copleșit și i-a biruit, așa că au fugit din casa aceea goi și răniți.
17 Ngani ji jamanyiche kwa jwalijose juŵatamaga ku Efeso, kutandila Myahudi kwichila Ŵagiliki. Wose ŵakamwilwe ni lipamba, ni ŵalikusisye liina lya Ambuje Che Yesu.
Acest lucru a ajuns la cunoștința tuturor, atât iudei cât și greci, care locuiau în Efes. Frica a căzut peste toți și numele Domnului Isus a fost mărit.
18 Ŵajinji mwa ŵele ŵaŵakulupilile Che Yesu ŵaiche ni ŵajitichisye paujo pa ŵandu yangalimate iŵaitesile.
Și mulți dintre cei care crezuseră au venit, mărturisind și mărturisind faptele lor.
19 Ŵane ŵaŵatendaga usaŵi ndanda jo, ŵajigele itabu yao iŵaitendelaga usaŵi yo ni kwijocha paujo pa ŵandu. Ŵaŵalasile ntengo wa itabu yo ni kusimana mbiya syesijinji.
Mulți dintre cei care practicau artele magice și-au adunat cărțile și le-au ars în văzul tuturor. Au numărat prețul lor și au găsit că era de cincizeci de mii de arginți.
20 Kwanti yeleyo, Liloŵe lya Ambuje lyapundile ni kwenela ni kola machili nnope.
Astfel, cuvântul Domnului creștea și devenea puternic.
21 Payamasile yeleyo, che Paolo ŵasachile kwaula ku Yelusalemu achipitilaga ku Makedonia ni ku Akaya. Ŵatite, “Pachiiche kweleko, ikuumajila kwaula ku Loma nombe.”
După ce au trecut aceste lucruri, Pavel a hotărât în Duhul Sfânt, după ce a trecut prin Macedonia și Ahaia, să se ducă la Ierusalim, zicând: “După ce am fost acolo, trebuie să văd și Roma.”
22 Ni ŵalajisye ŵaŵili mwa ŵakwakamuchisya ŵao, che Timoseo ni che Elasto, kuti ŵalongolele ku Makedonia ni nsyene ŵasigalile mu Asia kwa katema.
După ce a trimis în Macedonia pe doi dintre cei ce-i slujeau, Timotei și Erast, a rămas el însuși în Asia pentru o vreme.
23 Katema ko ni katema kakatyochele utinda wekulungwa ku Efeso ko ligongo lya Litala lya Ambuje.
În vremea aceea, s-a iscat o tulburare nu mică în legătură cu Calea.
24 Jwapali mundu liina lyakwe che Demetilio jwakusyana madini ga feza. Jweleju ŵaliji ni masengo ga kolosya inyago ya nyuumba sya mwana sisyaliji mpela nyuumba ja nnungu jwankongwe jwakuŵilanjikwa Atemi. Masengo go gaapokasisye kwannope ŵamasengo ŵao.
Căci un om pe nume Demetrius, un argintar care făcea sanctuare de argint pentru Artemis, a adus o afacere nu mică meșterilor
25 Che Demetilio ŵasongangenye ŵamasengo ŵao pamo ni ŵandu ŵane ŵaŵaliji ŵamasengo mpela gagogo pego ni kwasalila, “Ŵandumwe, nkumanyililanga kuti ipanje yetu itukupata yi ikukopoka mmalonda gagaga pega.
pe care i-a adunat împreună cu lucrătorii cu aceeași ocupație și le-a spus: “Domnilor, știți că din această afacere ne avem averea.
26 Sano nkulola ni kulipikanila mwachinsyene che Paolo yakuti pakupanganya, nombe ngaŵa pa Efeso pe nambo pa Asia pose. Che Paolo ju ŵaachisisye ni kwagalausya ŵandu ajitichisye kuti achiminungu ŵapanganyiswe ni makono ga ŵandu ngaŵa achiminungu ŵa usyene.
Vedeți și auziți că nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia, acest Pavel a convins și a îndepărtat pe mulți oameni, spunând că nu sunt dumnezei făcuți de mâini.
27 Nipele kupikaniche kuti malonda getu ga chigajaluche. Ni ngaŵa malonda getu pega, nambo ni nyuumba ja nnungu jwankongwe Atemi ngajichimbichikwa kose. Ni mbesi jakwe lumbili lwa ŵelewo ŵakunlamba ŵa Asia wose ni ŵandu wose ŵa mchilambo chiuchimala.”
Nu numai că există pericolul ca acest comerț al nostru să ajungă în dizgrație, ci și ca templul marii zeițe Artemis să fie socotit ca nimic și să fie distrusă măreția ei, căreia i se închină toată Asia și toată lumea.”
28 Ŵandu ŵala paŵapilikene yeleyo yaachimile kwannope ni kutanda gumilanga achitiji, “Jwankulu ali Atemi jwa Ŵaefeso!”
Când au auzit acestea, s-au umplut de mânie și au strigat: “Mare este Artemis a efesenilor!”.
29 Musi wose wagumbele utindiganyo. Ni ŵaakamwile che Gayo ni che Alisitako, ŵaŵatamaga ku Makedonia ŵaŵaliji mu ulendo umo ni che Paolo, ni ŵaajawisye kwa kwanguya kuluŵala lwa micheso.
Toată cetatea s-a umplut de confuzie și s-au năpustit deodată în teatru, după ce i-au prins pe Gaius și Aristarh, bărbați din Macedonia, tovarășii de drum ai lui Pavel.
30 Che Paolo nsyene ŵasachile kwinjila mu mpingo wa ŵandu mula nambo ŵakwakuya ŵala ŵankanyisye.
Când Pavel a vrut să intre în mijlocul poporului, ucenicii nu i-au dat voie.
31 Achakulu ŵane ŵa chilambo cha ku Asia ŵaliji achambusanga ŵao che Paolo, ŵapelechele utenga wakwachondelela kuti akalijausya nsyene ku luŵala lwa micheso ko.
De asemenea, unii dintre asiarhi, care îi erau prieteni, au trimis la el și l-au rugat să nu se aventureze în teatru.
32 Katema ko kila mundu jwagumisile, ŵane achi ni ŵane achila, pakuŵa nkungulu ula waliji jugulijuguli, ŵajinji nganaimanyililanga ligongo lya kusongangana kwao.
Unii, așadar, strigau una și alții alta, căci adunarea era în confuzie. Cei mai mulți dintre ei nu știau de ce se adunaseră.
33 Pakuŵa Ŵayahudi ŵantesile che Alekisanda akopoche mmbujo mwa ŵandu, ŵandu ŵampepe mu mpingo mula ŵaganisisye kuti ali jwelejo. Nipele che Alekisanda ŵajongwele nkono ni kwamyalasya achisakaga kuliŵalanga paujo pa mpingo wa ŵandu.
Au adus pe Alexandru din mulțime, Iudeii punându-l în față. Alexandru făcea semn cu mâna și ar fi vrut să ia apărarea poporului.
34 Nambo paŵammanyilile kuti ŵaliji Myahudi, wose ŵagumisile kwana kamo kwa masaa gaŵili, “Jwankulu ali Atemi jwa Ŵaefeso!”
Dar, când și-au dat seama că era iudeu, toți, cu un singur glas, timp de vreo două ore, au strigat: “Mare este Artemis din Efes!”.
35 Mbesi, jwakulemba jwa pamusi po ŵakombwele kwamyalasya, ŵaasalile, “Ŵanyamwe ŵandu ŵa ku Efeso, kila mundu pelepa akumanyilila kuti ŵandu ŵa musi wa Efeso wu, ni ŵakujilindilila nyuumba ja nnungu Atemi, ni ŵakuligosa liganga lyeswela lilyagwile kutyochela kwinani lila.
După ce a liniștit mulțimea, secretarul orașului a zis: “Bărbați din Efes, cine este acela care nu știe că cetatea efesenilor este templu al marii zeițe Artemis și al icoanei căzute de la Zeus?
36 Ngapagwa jwalijose jwakukombola kukanila yeleyo. Nipele mmyalalanje, nkatenda chachili chose kwakwanguya.
Văzând deci că aceste lucruri nu pot fi negate, ar trebui să vă liniștiți și să nu faceți nimic nechibzuit.
37 Mwaŵilasile ŵandu ŵa pelepa namuno nganajinyelusya nyuumba ja nnungu pane kuntukana nnungu jwetu jwankongwe.
Căci voi i-ați adus aici pe acești oameni, care nu sunt nici hoți de temple, nici blasfemiatori ai zeiței voastre.
38 Nipele, iŵaga che Demetilio ni ŵamasengo ŵao akwete magambo gao nkati ŵandu ŵa, mikungulu jipali ni achakulu ŵa ilambo nombe nawo apali, akukombola kuŵechetelana kweleko.
Așadar, dacă Demetrius și meșterii care sunt cu el au ceva împotriva cuiva, tribunalele sunt deschise și sunt proconsuli. Să depună plângere unii împotriva altora.
39 Nambo iŵaga kwana magambo gane njausye ku nkungulu waukukundikwa.
Dar dacă căutați ceva despre alte chestiuni, se va rezolva în adunarea obișnuită.
40 Pakuŵa akakombwele kutuŵechetela ligongo lya kutindiganya kwatukutesile lelo jino. Kutindiganya ku nganilipagwa ligongo ni sooni ngatukombola kusala ligongo lya kutenda nkungulu wu.”
Căci, într-adevăr, riscăm să fim acuzați cu privire la revolta de astăzi, fără să existe niciun motiv. Cu privire la aceasta, nu am fi în stare să dăm socoteală de această agitație.”
41 Paŵamasile kuŵecheta yeleyo, ŵamwasisye ŵandu ŵaŵasongangene wo.
După ce a vorbit astfel, a concediat adunarea.
