Masengo 17
1 Nipele che Paolo ni che Sila ŵapelengenye ku Amfipoli ni ku Apolonia, ni ŵaiche ku Sesalonike kujaliji nyuumba ja kupopelela ja Ŵayahudi.
După ce au trecut prin Amfipoli și Apolonia, au ajuns la Tesalonic, unde era o sinagogă iudaică.
2 Ni che Paolo malinga ni masyoŵelo gakwe ŵalumbikene nawo ni kuusyausyana nawo nkati Malembelo ga Akunnungu kwa moŵa gatatu ga Lyuŵa lya Kupumulila.
Pavel, după obiceiul său, a intrat la ei și, timp de trei zile de Sabat, a discutat cu ei din Scripturi,
3 Ŵaagopolele ni kwasalila pangasisika kuti yaŵajilwe Kilisito asauche ni kusyuka. Ŵaasalile, “Aŵa Che Yesu ŵangwajenesya kukwenu, ŵelewo ali Kilisito.”
explicând și demonstrând că Hristos trebuia să sufere și să învieze din morți și spunând: “Acest Isus, pe care vi-L vestesc, este Hristosul”.
4 Ŵane mwa ŵanyawo ŵakulupilile ni ŵalumbikene ni che Paolo ni che Sila. Ni sooni, mpingo wekulungwa wa Ŵagiliki ŵaŵaliji nkwapopela Akunnungu ni achakongwe ŵakuchimbichikwa ŵajinji ŵaakulupilile Akunnungu.
Unii dintre ei au fost convinși și s-au alăturat lui Pavel și Sila; dintre greci, o mare mulțime de credincioși și nu puține femei de seamă.
5 Nambo Ŵayahudi ŵagumbele wiu ni ŵaajigele ŵandu ŵangalumbana ŵa pakusumichisya malonda ni ŵalumbikene pamo ni kutanda kutindiganya pamusi pose. Ŵajijimuchile nyuumba ji che Yasoni achiganisyaga kuti chiŵasimane che Paolo ni che Sila mwelemo kuti ŵakoposye kwa ŵandu.
Dar iudeii neînduplecați au luat cu ei câțiva oameni răi din piață și, adunând o mulțime, au pus cetatea în tumult. Asaltând casa lui Iason, au căutat să-i scoată în fața poporului.
6 Nambo nganiŵasimana, nipele ŵaajigele che Yasoni pamo ni ŵandu ŵane ŵakunkulupilila Che Yesu ni kwakwekwelemya mpaka kwa achakulu ŵa musi achinyanyisyaga kuti, “Ŵandu ŵa akutindiganya chilambo chose ni sano alinji pamusi pano.
Cum nu i-au găsit, i-au târât pe Iason și pe unii frați în fața conducătorilor cetății, strigând: “Au venit aici și aceștia care au răsturnat lumea,
7 Che Yasoni ŵaapochele mu nyuumba jao. Wose akukananga kugakuya malajisyo ga Mwenye jwa ku Loma achitiji, eti, ‘Apali mwenye jwine jwakuŵilanjikwa Che Yesu.’”
pe care i-a primit Iason. Toți aceștia acționează împotriva hotărârilor Cezarului, spunând că există un alt rege, Isus!”.
8 Achakulu ŵa musi pamo ni mpingo wa ŵandu ula paŵagapilikene maloŵe go yatindigenye mu ntwe.
Mulțimea și conducătorii cetății s-au tulburat când au auzit aceste lucruri.
9 Nipele ŵaatesile che Yasoni ni achinjakwe atyosye chikole ni ŵalesile ajaulangane.
După ce au luat garanții de la Iason și de la ceilalți, i-au lăsat să plece.
10 Chilo, ŵandu ŵakunkulupilila Che Yesu ŵa ku Sesalonike ŵala ŵachisisye che Paolo ni njakwe che Sila ajaulangane ku Belea. Ni ŵanyawo paŵaiche kweleko ŵajinjile mu nyuumba ja kupopelela ja Ŵayahudi.
Frații au trimis îndată pe Pavel și pe Sila noaptea la Beroe. Când au ajuns, au intrat în sinagoga iudaică.
11 Nambo, ŵandu ŵa ku Belea ŵaliji ŵakupilikanichisya nnope kupunda ŵa ku Sesalonike. Ŵalipochele Liloŵe lya Akunnungu kwa lung'wanu lwekulungwa ni moŵa gose ŵaliji nkugalolechesya lolechesya Malembelo ga Akunnungu kanga yaŵaiŵechetaga che Paolo yo yaliji isyenesyene.
Aceștia erau mai nobili decât cei din Tesalonic, pentru că primeau Cuvântul cu toată disponibilitatea minții, cercetând zilnic Scripturile, ca să vadă dacă aceste lucruri sunt adevărate.
12 Ŵayahudi ŵajinji ŵakulupilile pamo ni achakongwe ni achalume ŵa Chigiliki ŵakuchimbichikwa.
De aceea, mulți dintre ei au crezut; de asemenea, dintre femeile grecești de seamă și nu puțini bărbați.
13 Nambo Ŵayahudi ŵa ku Sesalonike paŵaimanyi kuti che Paolo ŵaliji nkulalichila Liloŵe lya Akunnungu ku Belea ko, ŵajawile kweleko nombe ni kutanda kutindiganya ni kujichisya mipingo ja ŵandu.
Dar, când iudeii din Tesalonic au aflat că cuvântul lui Dumnezeu a fost vestit de Pavel și în Beroea, au venit și ei acolo, agitând mulțimile.
14 Papopo ŵandu ŵakunkulupilila Che Yesu ŵapechesye che Paolo ku mbwani nambo che Sila ni che Timoseo ŵasigele ku Belea.
Atunci frații au trimis îndată pe Pavel să meargă până la mare, iar Sila și Timotei au rămas încă acolo.
15 Ŵandu ŵaŵampechesye che Paolo ŵala ŵampechesye mpaka ku Asene. Nombewo ŵausile ku Belea ali ni malajisyo kutyochela ku che Paolo gagakuti che Sila ni che Timoseo ŵakuye chitema pe.
Dar cei care îl însoțeau pe Pavel l-au dus până la Atena. Primind poruncă de la Sila și Timotei să vină foarte repede la el, au plecat.
16 Che Paolo paŵaliji ku Asene nkwalindilila ŵanya che Sila ni che Timoseo, yachimile nnope muntima mwao pakuŵa ŵauweni musi wo ugumbele inyago ya achiminungu.
Pavel îi aștepta la Atena și, când a văzut cetatea plină de idoli, i s-a aprins duhul în el.
17 Nipele ŵausyeneusyene ni Ŵayahudi ni ŵandu ŵangaŵa Ŵayahudi ŵaŵaliji nkwalamba Akunnungu mu nyuumba ja kupopelela, lyuŵa ni lyuŵa ŵausyeneusyene ni ŵandu ŵaŵasimanaga nawo pakusumichisya malonda.
Așa că discuta în sinagogă cu iudeii și cu persoanele evlavioase și în piață, în fiecare zi, cu cei care îl întâlneau.
18 Ŵandu ŵaŵalijigenye lunda lwa Chiepikulo ni Chisitoiki ŵatesile makani ni che Paolo. Ŵane ŵatite, “Ana ujinga chi wakuusala mundu ju?” Ŵane ŵatite, “Akuwoneka mpela akulalichila ngani ja achiminungu achalendo.” Ŵatite yeleyo pakuŵa che Paolo ŵaliji nkulalichila ngani ji Che Yesu ni yatite kusyuka,
Unii dintre filosofii epicurieni și stoici stăteau de asemenea de vorbă cu el. Unii ziceau: “Ce vrea să spună acest bălăcar?”. Alții au spus: “Se pare că susține zeități străine”, pentru că l-a predicat pe Isus și învierea.
19 Nipele ŵanjigele che Paolo ku Aleopago achitiji, “Tukusaka tukombole kugamanyilila gele majiganyo gasambano ginkusala ga.
L-au prins și l-au dus în Areopag, zicând: “Să știm ce este această învățătură nouă, despre care vorbești?
20 Indu ine itwipilikene mmawiwi getu ikuwoneka kuŵa ya chilendo kukwetu. Nipele tukusaka kugamanyilila malumbo ga yele indu yo.”
Căci ne aduci la urechi niște lucruri ciudate. Vrem deci să știm ce înseamnă aceste lucruri”.
21 Ŵandu ŵa ku Asene ni achalendo wose ŵakulonjela kweleko ŵajigele katema kakajinji kutagula ni kupilikanila ngani ja sambano.
Or, toți atenienii și străinii care locuiau acolo nu-și petreceau timpul decât pentru a spune sau a auzi vreun lucru nou.
22 Nipele che Paolo ŵajimi paujo pa nkungulu wa Aleopago ni kuti, “Ŵanyamwe ŵandu ŵa ku Asene, nguwona kuti ŵanyamwe nli ŵandu ŵa dini nnope,
Pavel, stând în mijlocul Areopagului, a zis: “Oameni din Atena, văd că sunteți foarte credincioși în toate.
23 pakuŵa panaliji nkwendajenda akuno ni akunokuno napaweni peuto pankutyochesya mbopesi, ni sooni nachisimene chilisa chimo chilembekwe, ‘Kwa Akunnungu ŵangamanyika.’ Nipele ngunlalichila ŵanyamwe chele chindu chinkuchipopelela pangachimanyilila.
Căci, trecând și observând obiectele cultului vostru, am găsit și un altar cu această inscripție: “PENTRU UN DUMNEZEU NECUNOSCUT.” De aceea, ceea ce voi adorați în necunoștință de cauză, vă anunț.
24 Akunnungu ŵaŵachigumbile chilambo ni yose yaili mwelemo, ŵelewo ni Ambuje ŵa kwinani ni chilambo chino, ŵelewo ngakutama mmajumba ga Akunnungu getaŵe ni ŵandu.
Dumnezeul care a făcut lumea și toate lucrurile din ea, el, care este Domnul cerului și al pământului, nu locuiește în temple făcute de mâini.
25 Sooni ngakutumichilwa ni makono ga ŵandu ni ngakuchisaka chachili chose, pakuŵa asyene akwapa ŵandu wose umi ni kwakombolechesya kupumula ni kwapa indu yose.
El nu este slujit de mâini omenești, ca și cum ar avea nevoie de ceva, întrucât el însuși dă tuturor viață, suflare și toate lucrurile.
26 Kutyochela mwa mundu jumo ŵapanganyisye ŵandu wose ŵa pachilambo pano ni kwakombolechesya kutama palipose pachilambo pano. Ŵalamwile kutyochela kundanda katema chi ni papi pachatame ŵandu wo.
El a făcut ca dintr-un singur sânge să locuiască orice neam de oameni pe toată suprafața pământului, stabilind anotimpurile și limitele locuințelor lor,
27 Ŵatesile yeleyo kuti ŵandu ŵa ilambo yo ŵasoseje Akunnungu namuno kwakwapapasya ŵasimane. Natamuno yeleyo Akunnungu ngakutalikangana ni jwalijose.
pentru ca ei să îl caute pe Domnul, dacă poate ar putea să întindă mâna spre el și să îl găsească, deși el nu este departe de fiecare dintre noi.
28 Mpela ila mundu jumo iŵatite pakusala, ‘Mwa ŵelewo uweji tukwete umi, tukwenda ni kutama!’ Mpela ila ŵakwimba ŵenu ŵane, ŵatite, ‘Uweji wose tuli ŵanache ŵao.’
“Căci în El trăim, ne mișcăm și suntem”. Așa cum au spus unii dintre poeții voștri: 'Căci și noi suntem urmașii lui'.
29 Nipele pakuŵa tuli ŵanache ŵao Akunnungu, ngaikuŵajilwa kuganisya kuti Akunnungu akulandana ni sahabu ni madini ga mbiya atamuno liganga lyesepe uchenene kwa lunda lwa ŵandu.
Fiind, așadar, urmașii lui Dumnezeu, nu trebuie să credem că natura divină este ca aurul, argintul sau piatra, gravată prin arta și designul omului.
30 Ndema sya ungamanyilila wao, Akunnungu ŵalitesile nti ngakulola. Nambo sambano akulajisya kuti ŵandu wose ŵa palipose aleche sambi.
De aceea, Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de ignoranță. Dar acum poruncește ca toți oamenii de pretutindeni să se pocăiască,
31 Pakuŵa aŵisile lyuŵa lichiŵalamule ŵandu ŵa pachilambo kwa goloka, kwa litala lya mundu jumo jwansagwile. Nombe Akunnungu ŵaalosisye pangasisa ŵandu wose ngani ji, pakunsyusya mundu jo!”
pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea în dreptate, prin omul pe care l-a rânduit; despre care a dat asigurări tuturor oamenilor, prin faptul că l-a înviat din morți.”
32 Nipele paŵampilikene che Paolo achiŵechetaga yankati kusyuka kwa ŵawe, ŵane mwa ŵanyawo ŵatesile chanache, nambo ŵane ŵatite, “Tukusaka tumpikanile sooni nkati yeleyo.”
Iar când auzeau despre învierea morților, unii râdeau, iar alții ziceau: “Vrem să te mai auzim încă o dată despre aceasta.”
33 Che Paolo ŵatyosile pankungulu ni kwalekanga.
Astfel a ieșit Pavel din mijlocul lor.
34 Nambo ŵandu ŵampepe ŵalongene nawo ni kwakulupilila Che Yesu. Mwa ŵandu wo ŵapali che Dionisio jumo jwa mpingo waukuŵilanjikwa Aleopago ni jwankongwe liina lyakwe che Damali ni ŵandu ŵane.
Dar unii oameni s-au alăturat lui și au crezut, printre care Dionisie Areopagitul, o femeie cu numele Damaris și alții împreună cu ei.
