Masengo 16
1 Che Paolo ŵaiche ku Debe ni ku Lisita, kweleko ŵatemi mundu jwakunkuya Che Yesu liina lyakwe che Timoseo. Achikulugwe che Timoseo ŵaliji Myahudi nombejo ŵaliji mundu jwakwakulupilila Che Yesu, nambo atatigwe ŵaliji Mgiliki.
A venit la Derbe și la Listra; și iată că era acolo un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase, dar tatăl său era grec.
2 Che Timoseo ŵakunguluchilwaga umboni wambone ni ŵandu ŵakunkulupilila Kilisito ŵa ku Lisita ni ku Ikonio.
Frații care erau la Listra și la Iconiu au dat o mărturie bună despre el.
3 Che Paolo ŵasachile kunjigala che Timoseo mu ulendo wao, nipele ŵambumbesye. Ŵatesile yeleyo ligongo lya Ŵayahudi ŵaŵaliji mu ilambo mo pakuŵa wose ŵamanyilile kuti atatigwe che Timoseo ŵaliji Mgiliki.
Pavel a vrut ca el să meargă cu el; l-a luat și l-a circumcis din cauza iudeilor care erau în acele părți, căci toți știau că tatăl lui era grec.
4 Paŵapitaga mmisi jila ŵapele ŵandu malajisyo gaŵakopwesye achinduna ni achachekulu ku Yelusalemu kula ni kwasalila kuti agakamulichisye.
Pe când mergeau prin cetăți, le transmiteau decretele pe care trebuiau să le respecte și care fuseseră rânduite de apostolii și de bătrânii care erau la Ierusalim.
5 Nipele, mipingo ja ŵandu ŵakunkulupilila Kilisito japundile kulimbangana mu chikulupi, ni winji wa ŵandu ŵakunkulupilila Che Yesu wajonjesyeche lyuŵa ni lyuŵa.
Astfel, adunările se întăreau în credință și se înmulțeau în fiecare zi.
6 Che Paolo ni achinjakwe ŵapite mu ilambo ya ku Filigia ni ku Galatia ligongo Mbumu jwa Akunnungu ŵakanyisye akaalalichila ŵandu utenga wo mu chilambo cha ku Asia.
După ce au străbătut ținutul Frigiei și al Galatiei, Duhul Sfânt le-a interzis să vorbească în Asia.
7 Paŵaiche mmipika ja ku Misia, ŵasachile kwaula ku Bisinia, nambo Mbumu ju Che Yesu ŵakanyisye.
După ce au ajuns vizavi de Mysia, au încercat să intre în Bitinia, dar Duhul Sfânt nu le-a permis.
8 Nipele ŵapelengenye Misia ni kutuluchila ku Tuloa.
Trecând de Mysia, au coborât la Troa.
9 Chilo chichocho pecho, che Paolo ŵaiweni yakuwona yati, mundu jwa ku Makedonia ŵajimi achachondelelaga achitiji, “Njomboche, nnyiche ku Makedonia kuntukamusye.”
O viziune i-a apărut lui Pavel în timpul nopții. Era un om din Macedonia care stătea în picioare, îl implora și îi spunea: “Treci în Macedonia și ajută-ne”.
10 Che Paolo paŵagaweni gelego mu yakuwona, papopo twaliŵichile chile kwaula ku Makedonia pakuŵa twaiweni kuti Akunnungu atuŵilasile tukaalalichile ŵandu Ngani Jambone.
După ce a văzut viziunea, imediat am căutat să mergem în Macedonia, ajungând la concluzia că Domnul ne-a chemat să le vestim Vestea cea Bună.
11 Kutyochela ku Tuloa twajesile ni ngalaŵa mpaka ku Samotalaki, malaŵi jakwe twaiche ku Neapoli.
Așadar, pornind din Troa, am pornit din Troa, am făcut drum drept spre Samotracia, iar a doua zi spre Neapolis;
12 Kutyochela kweleko, twajawile mpaka ku Filipi musi wekulungwa wa chilambo cha ku Makedonia ni sooni musi wo waliji musi wautaŵikwe ni Ŵaloma. Twatemi mmusi mo kwa moŵa gampepe.
și de acolo spre Filipi, care este un oraș din Macedonia, cel mai important din district, o colonie romană. Am stat câteva zile în acest oraș.
13 Pa lyuŵa lya Kupumulila twakopweche paasa musi ni twajawile kungulugulu lusulo kutwaganisyaga kuti kwana kwakupopelela. Twatemi ni kukunguluka ni achakongwe ŵaŵasongangene pelepo.
În ziua de Sabat, ne-am dus în afara cetății, la marginea unui râu, unde am crezut că este un loc de rugăciune, și am luat loc și am vorbit cu femeile care se adunaseră.
14 Mwa ŵaŵatupikanilaga ŵala jwapali jwankongwe jwakwapopela Akunnungu liina lyao che Lidia jwa musi wa ku Siatila, juŵasumisyaga iwalo ya ntengo. Ambuje ŵaugwile ntima wakwe kuti akamulisye iŵaŵechetaga che Paolo yo.
Ne-a ascultat o femeie numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, o femeie care se închina lui Dumnezeu. Domnul i-a deschis inima ca să asculte cele spuse de Pavel.
15 Che Lidia paŵabatiswe pamo ni ŵaali mu nyuumba jakwe, ŵatuchondelele achitiji, “Iŵaga nkulola kuti ngwakulupilila Ambuje, njinjilanje mu nyuumba jangu ni kutama mwelemo.” Ni ŵatuchisisye tujaule.
După ce ea și familia ei au fost botezate, ne-a rugat, zicând: “Dacă ați judecat că sunt credincioasă Domnului, intrați în casa mea și rămâneți.” Așa ne-a convins ea.
16 Lyuŵa limo patwajaulaga kwiuto kwa mapopelelo kula, twasimene ni kapolo mwali jwana lisoka lya kulondola. Mwali jo ŵaliji nkwapa achambujegwe mbiya syesijinji kwa ulondole wakwe.
Pe când ne duceam la rugăciune, ne-a întâlnit o fată cu duh de ghicitoare, care aducea stăpânilor ei mult câștig prin ghicire.
17 Nipele mwali jo ŵankuiye che Paolo noweji achinyokonyaga kuti, “Ŵandu ŵa ali achikapolo ŵa Akunnungu Ŵakulu. Akunsalila ichinjile pakukulupuswa.”
Urmărindu-ne pe Pavel și pe noi, ea a strigat: “Acești oameni sunt slujitori ai Dumnezeului Celui Preaînalt, care ne vestesc o cale de mântuire!”
18 Yeleyo ŵatendaga moŵa gamajinji, mbesi lyuŵa limo che Paolo yachimile ni ŵangalauchile ni kulisalila lisoka lyo, “Ngunlamula kwa ulamusi u Che Yesu Kilisito nkopoche mwa mwali ju!” Papopo lisoka lyo lyakopweche.
Ea a făcut acest lucru timp de mai multe zile. Dar Pavel, foarte supărat, s-a întors și i-a spus duhului: “Îți poruncesc în numele lui Isus Hristos să ieși din ea!”. A ieșit chiar în acea oră.
19 Nambo achambujegwe mwali jo paŵaiweni kuti chilolelo chao chakupata ipanje chimasile, ŵaakamwile che Paolo ni che Sila ni kwakwekwelemya mpaka pakusumichisya malonda, mmbujo mwa achakulu ŵa musi.
Dar când stăpânii ei au văzut că speranța câștigului lor a dispărut, i-au prins pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață în fața conducătorilor.
20 Nipele ŵaapeleche kwa ŵamalamulo achitiji, “Ŵandu ŵa ali Ŵayahudi ŵakuutindiganya musi wetu.
După ce i-au adus în fața magistraților, aceștia au spus: “Acești oameni, fiind iudei, ne agită cetatea
21 Akwiganya masyoŵelo gangaŵajilwa mmalajisyo getu uweji ŵatuli Ŵaloma ngatukukombola kwajitichisya atamuno kuipanganya.”
și susțin obiceiuri pe care nouă, fiind romani, nu ne este îngăduit să le acceptăm sau să le respectăm.”
22 Mpingo wa ŵandu walumbikene ni kwaputa che Paolo ni che Sila, nipele ŵamalamulo ŵala ŵaausile che Paolo ni che Sila iwalo yao ni kwalamula aputikwe mbokola.
Mulțimea s-a ridicat împotriva lor, iar magistrații le-au rupt hainele și au poruncit să fie bătuți cu toiege.
23 Paŵamasile kwaputa kwannope ŵaaŵisile mu nyuumba jakutaŵilwa ni kunlajisya jwakulindilila nyuumba jakutaŵilwa kuti ŵaagose uchenene.
După ce le-au aplicat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, însărcinând pe temnicer să-i păzească în siguranță.
24 Nombe paŵagapochele malajisyo gala, ŵaaŵisile che Paolo ni che Sila mu chuumba cha munkati nnope mu nyuumba jakutaŵilwa jila ni ŵaataŵilile makongolo gao pa likongwa.
După ce a primit o astfel de poruncă, i-a aruncat în închisoarea interioară și le-a asigurat picioarele în lanțuri.
25 Nambo pasikati chilo che Paolo ni che Sila ŵaliji nkwapopela Akunnungu ni kwajimbila nyimbo sya kwalapa ŵaŵataŵikwe ŵane ŵala ŵaliji nkwapikanila.
Dar, pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau cântări lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau.
26 Chisisimuchile chakopochele chindendemesi chekulungwa cha lisi chati misingi ja nyuumba jakutaŵilwa jatinganyiche. Papopo minango jose jaugwiche ni minyolo jijaataŵile ŵaŵataŵikwe ŵala jakutwiche.
Deodată s-a produs un cutremur mare, încât s-au zguduit temeliile închisorii; și îndată s-au deschis toate ușile, și toate legăturile tuturor au fost desfăcute.
27 Jwakulindilila nyuumba jakutaŵilwa jula paŵajimwiche ni kujiwona minango ja nyuumba jeugule ŵaganisisye kuti ŵaŵataŵikwe wose ŵatisile. Nipele ŵasolomwele upanga wakwe, ŵatiji aliulaje.
Temnicerul, fiind trezit din somn și văzând ușile închisorii deschise, și-a scos sabia și era pe punctul de a se sinucide, crezând că prizonierii au scăpat.
28 Nambo che Paolo ŵambilasile kwa liloŵe lyekulungwa, “Nkaliulaga pakuŵa wose tuli mmumu.”
Dar Pavel a strigat cu glas tare: “Nu-ți face rău, căci suntem cu toții aici!”
29 Jwakulindilila nyuumba jakutaŵilwa jula paŵaŵendile apegwe lumuli, ŵaguluchile nkati ni kugwa mmbujo pa makongolo ga che Paolo ni che Sila achitetemelaga kwa lipamba.
A chemat lumină, a intrat, a sărit înăuntru, a căzut tremurând înaintea lui Pavel și a lui Sila,
30 Nipele ŵaajigele che Paolo ni che Sila ni kwakoposya paasa ni kwausya, “Achambuje, ana ikuumajila kupanganya chichi pakuti ngulupuche?”
i-a scos afară și a zis: “Domnilor, ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?”
31 Che Paolo ni che Sila ŵajanjile, “Mwakulupilile Ambuje Che Yesu, ni pachinchikulupuswa mmwejo ni ŵaali mu nyuumba jenu.”
Ei au zis: “Credeți în Domnul Isus Hristos și veți fi mântuiți, tu și casa ta.”
32 Nipele che Paolo ni che Sila ŵanlalichile Liloŵe lya Ambuje jwakulindilila jo pamo ni wose ŵaali mu nyuumba jakwe.
Ei i-au spus cuvântul Domnului lui și tuturor celor care erau în casa lui.
33 Katema kakoko ka chilo jwakulindilila jwa nyuumba jakutaŵilwa jo ŵaajigele che Paolo ni che Sila ni kugajosya maŵanga gao. Nipele ŵabatiswe jwakulindilila pamo ni wose ŵaali mu nyuumba jakwe.
La aceeași oră din noapte, i-a luat și le-a spălat rănile, și îndată s-a botezat el și toată casa lui.
34 Nipele jwakulindilila jwa nyuumba jakutaŵilwa jo ŵaajigele che Paolo ni che Sila ni kwajausya ku nyuumba jakwe ni ŵapele chakulya. Ni nsyene pamo ni ŵaali mu nyuumba jakwe ŵasangalele kwannope pakuŵa sano akwakulupilila Akunnungu.
I-a urcat în casa lui, le-a pus mâncare înaintea lor și s-a bucurat foarte mult împreună cu toată casa lui, pentru că a crezut în Dumnezeu.
35 Pakwachele ŵamalamulo ŵa Chiloma ŵalajisye achakulu ŵa ŵakulindilila nyuumba jakutaŵilwa achitiji, “Mwalechele ŵandu ŵala ajaulangane.”
Dar, când s-a făcut ziuă, magistrații au trimis pe sergenți, zicând: “Lasă-i să plece pe oamenii aceia.”
36 Jwakulindilila nyuumba jakutaŵilwa jula ŵansalile che Paolo ngani jo achitiji, “Ŵamalamulo alajisye utenga kuti alakwe ni che Sila nlecheleswe. Sambano njaule kwa chitendewele.”
Temnicerul a raportat aceste cuvinte lui Pavel, zicând: “Magistrații au trimis să te lase să pleci; ieși acum și du-te în pace.”
37 Nambo che Paolo ŵansalile jwankulu jwa ŵakulindilila jo, “Nkuti uli? Nachiŵamuno nganitukola magambo, atuputile mbokola pelanga akuno uweji tuli Ŵaloma. Sooni ŵatuŵisile mu nyuumba jakutaŵilwa ni sambano ana akutukoposya kwachisyepela? Ngwamba! Akusachilwa aichanje achinsyene kukutukoposya.”
Dar Pavel le-a zis: “Ne-au bătut în public, fără judecată, niște romani, și ne-au aruncat în temniță! Ne eliberează ei acum în secret? Nu, cu siguranță, ci să vină ei înșiși și să ne scoată afară!”
38 Achakulu ŵa ŵakulindilila ŵala ŵajawile kukwasalila ŵamalamulo yankati ngani jo, ni ŵamalamulo ŵala paŵapilikene kuti che Paolo ni che Sila ŵaliji Ŵaloma, ŵajogwepe.
Și sergenții au raportat aceste cuvinte magistraților, care s-au temut când au auzit că erau romani,
39 Nipele, ŵaiche ni kwachondelela ŵanyawo kuti ŵalechelesye ni paŵakopwesye ŵachondelele kuti akopoche pa musi wo.
și au venit și i-au rugat. După ce i-au scos afară, i-au rugat să plece din oraș.
40 Che Paolo ni che Sila ŵakopweche mu nyuumba jakutaŵilwa ni kwaula ku nyuumba ji che Lidia. Kweleko ŵasimene ni ŵandu ŵakunkulupilila Che Yesu ŵakamulisye mitima ni ŵatyosile.
Au ieșit din închisoare și au intrat în casa Lidiei. După ce i-au văzut pe frați, i-au încurajat, apoi au plecat.
