箴言 15
1 回答柔和，使怒消退； 言語暴戾，觸動怒氣。
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 智慧人的舌善發知識； 愚昧人的口吐出愚昧。
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 耶和華的眼目無處不在； 惡人善人，他都鑒察。
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 溫良的舌是生命樹； 乖謬的嘴使人心碎。
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 愚妄人藐視父親的管教； 領受責備的，得着見識。
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 義人家中多有財寶； 惡人得利反受擾害。
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 智慧人的嘴播揚知識； 愚昧人的心並不如此。
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 惡人獻祭，為耶和華所憎惡； 正直人祈禱，為他所喜悅。
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 惡人的道路，為耶和華所憎惡； 追求公義的，為他所喜愛。
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 捨棄正路的，必受嚴刑； 恨惡責備的，必致死亡。
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 褻慢人不愛受責備； 他也不就近智慧人。
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 心中喜樂，面帶笑容； 心裏憂愁，靈被損傷。
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 聰明人心求知識； 愚昧人口吃愚昧。
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 困苦人的日子都是愁苦； 心中歡暢的，常享豐筵。
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 少有財寶，敬畏耶和華， 強如多有財寶，煩亂不安。
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 吃素菜，彼此相愛， 強如吃肥牛，彼此相恨。
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 暴怒的人挑啟爭端； 忍怒的人止息紛爭。
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 懶惰人的道像荊棘的籬笆； 正直人的路是平坦的大道。
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 智慧子使父親喜樂； 愚昧人藐視母親。
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 無知的人以愚妄為樂； 聰明的人按正直而行。
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 不先商議，所謀無效； 謀士眾多，所謀乃成。
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 口善應對，自覺喜樂； 話合其時，何等美好。
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 耶和華必拆毀驕傲人的家， 卻要立定寡婦的地界。
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 惡謀為耶和華所憎惡； 良言乃為純淨。
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 貪戀財利的，擾害己家； 恨惡賄賂的，必得存活。
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 義人的心，思量如何回答； 惡人的口吐出惡言。
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 耶和華遠離惡人， 卻聽義人的禱告。
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 眼有光，使心喜樂； 好信息，使骨滋潤。
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 聽從生命責備的， 必常在智慧人中。
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 棄絕管教的，輕看自己的生命； 聽從責備的，卻得智慧。
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 敬畏耶和華是智慧的訓誨； 尊榮以前，必有謙卑。
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
