< 詩篇 2 >
1 【默西亞必勝】萬邦為什麼囂張,眾民為什麼妄想?
Pentru ce se înfurie păgânii și își închipuie popoarele deșertăciune?
2 世上列民群集一堂,諸侯畢至聚首相商,反抗上主,反抗他的受傅者:
Împărații pământului se ridică și conducătorii țin sfat împreună împotriva DOMNULUI și împotriva unsului său, spunând:
Să le rupem în bucăți legăturile și să le aruncăm funiile de la noi.
Cel ce șade în ceruri va râde; Domnul îi va lua în derâdere.
Apoi le va vorbi în furia lui și îi va chinui în aprinderea sa.
Totuși, eu mi-am înălțat pe împăratul peste muntele meu sfânt al Sionului.
7 我要傳報上主的聖旨:上主對我說:你是我的兒子,我今日生了你。
Voi vesti hotărârea, DOMNUL mi-a spus: Tu ești Fiul meu; astăzi te-am născut.
8 你向我請求,我必將萬民賜你作產業,我必將八極賜你作領地。
Cere-mi și îți voi da păgânii drept moștenire și cele mai îndepărtate margini ale pământului drept stăpânire.
Tu îi vei zdrobi cu un toiag de fier și îi vei sparge în bucăți ca pe vasul unui olar.
10 眾王!你們現在應當自覺,大地掌權者!你們應受教:
De aceea fiți înțelepți împăraților; instruiți-vă voi judecători ai pământului.
11 應以敬愛之情事奉上主,戰戰兢兢向祂跪拜叩首;
Serviți DOMNULUI cu teamă și bucurați-vă tremurând.
12 以免祂發怒將你們滅於中途,因為祂的怒火發怒非常快速。凡一切投奔祂的人真是有福。
Sărutați pe Fiul ca să nu se mânie și să pieriți pe cale, când furia lui abia s-a aprins. Binecuvântați sunt toți cei ce își pun încrederea în el.