約伯記 3
1 此後約伯開口詛咒自己的生日。
După aceasta, Iov și-a deschis gura și și-a blestemat ziua.
2 約伯開始說：
Și Iov a vorbit și a spus:
3 願我誕生的那日消逝，願報告「懷了男胎」的那夜滅亡。
Să piară ziua în care m-am născut și noaptea în care a fost spus: Un copil de parte bărbătească este conceput.
4 願那日成為黑暗，願天主從上面不再尋覓它，再沒有光燭照它。
Să fie acea zi întuneric; Dumnezeu să nu îi dea atenție din înalt și să nu strălucească lumina peste ea.
5 願黑暗和陰影玷污它，濃雲遮蓋它，白晝失光的晦暗驚嚇它。
Să o întineze întunericul și umbra morții; să locuiască un nor peste ea; să o înspăimânte întunecimea zilei.
6 願那夜常為黑暗所制，不讓它列入年歲中，不讓它算在月分裏。
Cât despre acea noapte, întunericul să o apuce; să nu fie alăturată zilelor anului, să nu vină la numărul lunilor.
7 願那夜孤寂煢獨，毫無歡呼之聲。
Iată, acea noapte să fie solitară, nicio voce de bucurie să nu intre în ea.
8 願那詛咒白日者，有術召喚海怪者，前來詛咒那夜。
Să o blesteme cei ce blestemă ziua, care sunt gata să își înalțe jelirea.
9 願晨星昏暗，期待光明而光明不至，也不見晨光熹微，
Stelele amurgului acesteia să fie întuneric; să caute lumină, dar să nu găsească; nici să nu vadă răsăritul zilei,
10 因為它沒有關閉我母胎之門，遮住我眼前的愁苦。
Pentru că nu a închis ușile pântecelui mamei mele, nici nu a ascuns întristare de la ochii mei.
11 我為何一出母胎沒有立即死去﹖為何我一離母腹沒有斷氣﹖
De ce nu am murit eu din pântece? De ce nu mi-am dat eu duhul când am ieșit din pântece?
12 為何兩膝接住我﹖為何兩乳哺養我﹖
De ce m-au întâmpinat genunchii? Sau sânii ca să îi sug?
13 不然現今我早已臥下安睡了，早已永眠獲得安息了，
Căci acum aș zace și aș tăcea, aș dormi, atunci aș fi avut odihnă,
14 與那些為自己建陵墓的國王和百官，
Cu împărați și sfătuitori ai pământului, care și-au zidit locuri pustii;
15 與那些金銀滿堂的王侯同眠；
Sau cu prinți care au avut aur, care și-au umplut casele cu argint;
16 或者像隱沒的流產兒，像未見光明的嬰孩；
Sau ca o naștere ascunsă, nelatimp, nu aș mai fi fost; ca prunci care nu au văzut niciodată lumina.
17 在那裏惡人停止作亂，在那裏勞悴者得享安寧；
Acolo cei stricați încetează a tulbura; și acolo cei obosiți au odihnă.
18 囚徒相安無事，再不聞督工的呼叱聲，
Acolo prizonierii se odihnesc împreună; nu aud vocea opresorului.
19 在那裏大小平等，奴隸脫離主人。
Cei mici și cei mari sunt acolo; și servitorul este liber de stăpânul lui.
20 為何賜不幸者以光明，賜心中憂苦者以生命﹖
Pentru ce se dă lumină celui în nefericire și viață celui amărât în suflet,
21 這些人渴望死，而死不至；尋求死亡勝於寶藏，
Care tânjesc după moarte, dar ea nu vine; și sapă după ea mai mult decât după tezaure ascunse;
22 見到墳墓，感覺歡樂，且喜樂達於極點!
Care se bucură peste măsură și se veselesc când pot găsi mormântul?
23 人的道路，既如此渺茫，天主為何賜給他生命，又把他包圍﹖
De ce se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă și pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
24 歎習成了我的食物，不停哀嘆有如流水。
Căci suspinul meu vine înainte să mănânc și răcnetele mele sunt turnate ca apele.
25 我所畏懼的，偏偏臨於我身；我所害怕的，卻迎面而來。
Pentru că lucrul de care m-am temut foarte mult a venit asupra mea și de ceea ce m-am temut m-a ajuns.
26 我沒有安寧，也沒有平靜，得不到休息，而只有煩惱。
Nu am avut nici siguranță, nici odihnă, nici tăcere; totuși tulburarea a venit asupra mea.
