Mark 9
1 Atangcalah na dei pouh awh. Cathut uknaeram teh bahu hoi a kangdue e hah, hmawt laipalah hie hmuen koe na kaawm e tami tangawn teh duenae koe na phat a mahoeh.
Și le-a spus: Adevărat vă spun că: Sunt unii dintre cei ce stau în picioare aici, care nicidecum nu vor gusta din moartea, până ce nu vor fi văzut împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.
2 Hnin taruk touh a loum hnukkhu Jisuh ni alouknaw bawk laipalah Piter, Jem, Jawhan tinaw dueng a kaw teh soumtinae koe, karasang e monsom vah a cei awh. Ahnimae hmalah phun louk lah a kâthung.
Și după șase zile, Isus ia pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și îi conduce sus pe un munte înalt, singuri, la o parte; și a fost transfigurat înaintea lor.
3 A kho e teh loukloukkaang e, het talai van apipatet ni hai hottelah pâsu thai hoeh hane totouh a pangawpekyek lah ao.
Și hainele sale au devenit strălucitoare, peste măsură de albe, ca zăpada; așa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le poate înălbi.
4 Mosi hoi Elijah a kamnue roi teh Jisuh hoi a kâpan awh.
Și li s-au arătat Ilie cu Moise; și vorbeau cu Isus.
5 Hatnavah, Piter ni, Bawipa hie hmuen koe o a nawm poung. Nang hanlah rim buet touh, Mosi hanlah buet touh, Elijah hanlah buet touh sak awh sei, atipouh.
Și Petru a răspuns și i-a zis lui Isus: Învățătorule, este bine pentru noi să fim aici; și să facem trei tabernacole: unul pentru tine și unul pentru Moise și unul pentru Ilie.
6 A hnukkâbangnaw teh a taki awh dawkvah, Piter ni hottelah a pantaivai e doeh.
Fiindcă nu știa ce să spună; fiindcă erau foarte înspăimântați.
7 Hatnavah, tâmai ni a ramuk awh teh, ahni teh ka pahren e ka Capa doeh, ahnie a lawk hah tarawi awh, telah tâmai thung hoi lawk a tho.
Și s-a făcut un nor care i-a umbrit; și o voce a venit din nor, spunând: Acesta este Fiul meu preaiubit: Ascultați-l!
8 Hatnah tahma vah a hnukkâbangnaw ni a tengpam a khet awh navah, amamouh hoi Jisuh hloilah apihai hmawt awh hoeh.
Și dintr-o dată, când s-au uitat de jur împrejur, nu au mai văzut pe nimeni, decât numai pe Isus cu ei.
9 Mon hoi bout a kum awh toteh, Jisuh ni tami Capa teh duenae koehoi bout thaw hoehroukrak atu na hmu awh e hah api koehai dei awh hanh lah a, telah kâ a poe.
Și pe când coborau ei de pe munte, le-a poruncit să nu spună nimănui ce lucruri au văzut, până ce Fiul omului va fi înviat dintre morți.
10 A hnukkâbangnaw ni hote lawk hah a pâkuem awh. Hatei, duenae koehoi bout thaw tie hah bangtelae na maw telah buet touh hoi buet touh a kâpacei awh.
Și au ținut în ei acel cuvânt, întrebându-se unul pe altul ce ar însemna învierea dintre morți.
11 Hatnavah cakathutkungnaw ni Elijah hmaloe a tho han telah bangkongmaw a dei awh vaw, telah a pacei awh navah,
Și l-au întrebat, spunând: De ce spun scribii că Ilie trebuie să vină întâi?
12 Bawipa ni Elijah teh hmaloe a tho vaiteh bangpuengpa koung a pathoup han tie a thuem. Bangkongmaw Cakathoung ni tami Capa teh rektapnae moi khang vaiteh, a pahnawt hai a pahnawt awh han ati vaw.
Iar el, răspunzând, le-a zis: Ilie, într-adevăr, venind întâi, restaurează toate lucrurile; și după cum este scris despre Fiul omului, că trebuie să sufere multe și să fie disprețuit.
13 Na dei pouh awh, Elijah teh yo a tho toe. Cakathoung ni a dei e patetlah taminaw ni a ngai awh e patetlah ahni koe a sak awh toe telah atipouh.
Dar vă spun că: Ilie a și venit și i-au făcut orice au voit, așa cum este scris despre el.
14 Alouke a hnukkâbangnaw koe a pha awh navah, tami moikapap ni a ven awh teh cakathutkungnaw teh ahnimouh hoi a kâoun awh lahun e hah a hmu.
Și când a venit la discipoli, a văzut o mulțime mare împrejurul lor și pe scribi întrebându-se cu ei.
15 Ka kamkhueng e tamihupui ni Jisuh a hmu awh toteh kângairu awh laihoi, Jisuh koe a yawng awh teh kut a man awh.
Și îndată toți oamenii, când l-au văzut, au fost foarte uimiți, și alergând la el, îl salutau.
16 Jisuh ni ahnimanaw hoi bangtelamaw na kâoun a vaw. Telah cakathutkungnaw hah a pacei.
Și i-a întrebat pe scribi: Ce vă întrebați cu ei?
17 Ka kamkhueng e tamihupui thung dawk hoi tami buet touh ni, Bawipa a lawk ka a ni teh kahrai ni a man e ka capa hah nama koe ka hrawi.
Și unul din mulțime a răspuns și a zis: Învățătorule, am adus la tine pe fiul meu, care are un duh mut;
18 Kahrai ni a man karoitawi talai dawk a rawp teh a kâko hoi potamtui a tâco, a hâ a karue teh, pheng a kamsoe toe. Hote kahrai pâlei pouh hanelah na hnukkâbangnaw koe ka dei pouh eiteh ahnimouh ni pâlei thai awh hoeh atipouh.
Și oriunde îl apucă, îl scutură puternic și face spume și își scrâșnește dinții și rămâne vlăguit; și am vorbit cu discipolii tăi ca să îl scoată; și ei nu au fost în stare.
19 Jisuh ni yuemnae katawnhoehnaw e catoun, nangmouh hoi cungtalah na sittouh maw ka o han vaw. Na sittouh maw na ring awh han vaw. Hate camo hah hi thokhai awh, atipouh.
El i-a răspuns și a zis: O, generație fără credință, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda? Aduceți-l la mine.
20 A dei e patetlah camo a thokhai awh navah, hote kahrai ni Jisuh heh a hmu tahma vah, camo hah a sawn sak, talai dawk a rawp sak, potamtui a hawn sak teh a paleipaluet sak.
Și l-au adus la el. Și când l-a văzut, îndată duhul l-a scuturat puternic și el a căzut la pământ și se zvârcolea făcând spume.
21 Jisuh ni hettelah a onae na sittouh maw a saw toung telah a na pa hah a pacei navah, a na pa ni a nawca hoi doeh toe.
Și l-a întrebat pe tatăl lui: De cât timp i se întâmplă aceasta? Iar el a spus: Din copilărie.
22 Camo due sak hanelah hmai dawk, tui dawk atuhoitu a rawp sak. Hatei, Bawipa coung thai pawiteh, na pahren ei telah pahrennae a hei.
Și deseori îl aruncă în foc și în ape, ca să îl nimicească; dar dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne.
23 Jisuh ni na yuem thai maw. Na yuem pawiteh bangpueng a coung thai atipouh.
Iar Isus i-a spus: Dacă poți crede, toate lucrurile sunt posibile celui ce crede.
24 Camo e a na pa ni, Bawipa ka yuem doeh, ka yuemhoehnae hah na kabawm lah telah mitphi hoi a dei.
Și îndată tatăl copilului a strigat și a spus cu lacrimi: Cred, Doamne; ajută a mea necredință.
25 Hatnavah taminaw teh yawng laihoi a tho awh e Jisuh ni a hmu navah, hnâpang hoi lawka muitha, camo thung hoi tâcawt, bout kâen hanh lawih, telah kakhine muitha hah kâ a poe navah,
Când Isus a văzut că mulțimea se aduna alergând, a mustrat duhul necurat, spunându-i: Duhule mut și surd, eu îți poruncesc, ieși din el și nu mai intra în el.
26 a hramki teh camo a sawn sak teh a tâco. Camo teh kadout e patetlah ao. Ayânaw ni teh a due toe ati awh.
Și duhul a strigat și l-a scuturat puternic și a ieșit din el; și era ca unul mort; încât mulți au spus: Este mort.
27 Jisuh ni a kut dawk hoi a pathaw nah camo teh a kangdue.
Dar Isus, luându-l de mână, l-a ridicat; iar el s-a sculat.
28 Imthung a kâen awh hnukkhu a hnukkâbangnaw ni bangkongmaw hote kahrai hah kaimouh ni teh ka pâlei thai awh hoeh vaw telah arulahoi a pacei awh.
Și după ce el a intrat în casă, discipolii săi l-au întrebat deoparte: Noi de ce nu l-am putut scoate afară?
29 Jisuh ni ratoumnae, rawcahainae laipalah teh bangtelah hai tâcawt thai mahoeh atipouh.
Iar el le-a spus: Acest fel nu poate ieși afară prin nimic, decât prin rugăciune și postire.
30 Hote hmuen koehoi Galilee kho lungui vah a cei awh navah, api koehai kâpanue sak hanlah ngai hoeh.
Și au plecat de acolo și au trecut prin Galileea; și nu voia ca cineva să știe.
31 Bangkongtetpawiteh, tami Capa teh taminaw kut dawk pahnawt vaiteh, a thei awh han.
Fiindcă învăța pe discipolii săi și le spunea: Fiul omului este trădat în mâinile oamenilor iar ei îl vor ucide; și după ce va fi fost ucis, a treia zi va învia.
32 A due hnukkhu apâthum hnin bout a thaw han tie naw hah, a hnukkâbangnaw koe a dei pouh. Hote kongnaw hah thaipanuek awh hoeh ei, apinihai bout pacei ngam awh hoeh.
Dar nu au înțeles acea spusă și le-a fost teamă să îl întrebe.
33 Kapernuam kho a pha awh teh im thung ao awh navah, tapa lam vah buet touh hoi buet touh bangmaw na kâoun awh vaw telah a pacei eiteh, a hnukkâbangnaw ni lawkkamuem lah ao awh.
Și a venit la Capernaum și fiind în casă, i-a întrebat: Pentru ce v-ați contrazis între voi pe drum?
34 Bangkongtetpawiteh, apimouh kalenpoung tie hah, a kâoun awh dawkvah dei ngam awh hoeh.
Dar tăceau, fiindcă pe drum s-au contrazis unii cu alții cine va fi cel mai mare.
35 Hatnavah Jisuh ni a hnukkâbangnaw hlaikahni touh hah a kaw teh, kalenpoung lah o ka ngai e teh, ka thoung poung lah o a ngai, hahoi tami pueng e san lahai o a ngai atipouh.
Și a șezut și a chemat pe cei doisprezece și le-a spus: Dacă cineva dorește să fie cel dintâi, să fie cel de pe urmă între toți și servitor al tuturor.
36 Camo ca buet touh ahnimae lungui a kangdue sak hnukkhu, a kut hoi a tawm teh,
Și a luat un copilaș și l-a pus în mijlocul lor; și după ce l-a luat în brațe, le-a spus:
37 apipatet hai kaie minhmai khet laihoi het patetlah e camo buetbuet touh ka dâw e teh kai na ka dâw e doeh. Kai na ka dâw e teh kai dueng na dâw e nahoeh, kai na kapatounkung hai a dâw toe telah atipouh.
Oricine va primi pe unul din acest fel de copilași în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă primește pe mine, nu pe mine mă primește, ci pe cel ce m-a trimis.
38 Jawhan ni, Saya, na min lahoi kahraituilinaw ka pâlei e tami buet touh ka hmu awh. Maimouh thung dawk e tami lah ao hoeh dawkvah sak hanh lawih ka ti pouh awh, telah a dei pouh.
Și Ioan i-a răspuns, zicând: Învățătorule, noi am văzut pe unul scoțând draci în numele tău și el nu ne urmează; și l-am oprit, pentru că nu ne urmează.
39 Jisuh ni cakâ awh hanh, ka min lahoi kângairuhno kamnuek sak thai e ni teh kayawicalah ka min mathout sak thai mahoeh.
Dar Isus a spus: Nu îl opriți, fiindcă nu este niciun om care să facă un miracol în numele meu [și] care îndată să mă poată vorbi de rău.
40 Nangmouh na ka taran e koelah kaawm hoeh e teh, nangmouh koe lah kaawm e doeh.
Fiindcă cine nu este împotriva noastră, este de partea noastră.
41 Nangmouh teh Messiah hnuk kâbang e doeh ati awh dawkvah, ka minhmai khet lahoi tui manang buet touh hai na ka poe e tami teh, tawkphu hmawt laipalah awm mahoeh atipouh.
Fiindcă oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că aparțineți lui Cristos, adevărat vă spun, nu își va pierde răsplata.
42 Kai na ka yuem e camonaw thung dawk buetbuet touh ka payon sak kung teh a lahuen dawk talungsum awi sak vaiteh tuipui dawk tâkhawng pawiteh ahnimouh hanlah bet ahawihnawn.
Și oricine va poticni pe unul dintre micuții care cred în mine, este mai bine pentru el ca o piatră de moară să îi fie atârnată de gât și să fie aruncat în mare.
Și dacă mâna ta te poticnește, taie-o; este mai bine pentru tine să intri în viață ciung, decât să ai două mâini și să mergi în iad, în focul ce niciodată nu se va stinge, (Geenna g1067)
44 Kutkuep lahoi ahri dout hoeh, hmai roumhoehnae hell hmai thung bo hlak teh kutkuep laipalah hringnae koe phat pawiteh ahawihnawn.
Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
Și dacă piciorul tău te poticnește, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop, decât să ai două picioare și să fii aruncat în iad, în focul ce niciodată nu se va stinge. (Geenna g1067)
46 Ahri dout hoeh, hmai roumhoehnae hell hmai thung khok kuep lahoi bo hlak teh khok kuep laipalah hringnae koe phat pawiteh ahawihnawn.
Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
Și dacă ochiul tău te poticnește, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în împărăția lui Dumnezeu cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în focul iadului, (Geenna g1067)
48 Ahri dout hoeh, hmai roumhoehnae, hell hmai thung mit kuep lahoi bo hlak teh, mit vang hoi Cathut uknaeram dawk kâen pawiteh ahawihnawn.
Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
49 Sathei pueng teh palawi phuen e patetlah, tami pueng teh hmaipalawi phuensinnae a khang awh han.
Căci fiecare va fi sărat cu foc și fiecare sacrificiu va fi sărat cu sare.
50 Palawi teh ahawi. Hateiteh a paannae kahmat pawiteh, bangtelamaw bout paan sak thai han. Nangmouh koe palawi awm sak awh. Buet touh hoi buet touh kâpôkâdanglah awm awh atipouh.
Sarea este bună; dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce o veți drege? Să aveți sare în voi înșivă și pace unii cu alții.
