Luk 12
1 Hatnavah, taminaw touklek thai hoeh lah a kamkhueng awh teh, a kâ katin kâ ka awi awh. Jisuh ni a hnukkâbangnaw koe a dei pouh e teh tami kahawi lah kâsaknae Farasinaw e ton hmaloe pasuek lah roun awh.
Între timp, după ce s-a adunat o mulțime de multe mii de oameni, încât se călcau în picioare unii pe alții, a început să spună mai întâi ucenicilor Săi: “Feriți-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia.
2 Ramuk lah kaawm e naw pueng a kamawng han. Hro lah kaawm e naw pueng a kamphawng han.
Dar nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit, nici ascuns care să nu fie cunoscut.
3 A hmonae koe nangmouh ni na dei e naw pueng angnae dawk a thai awh han. Nangmouh ni cawngket vah arulahoi hnâ koe lawknaw na dei e pueng lemphu hoi pathang lah o han.
De aceea, tot ce ați spus în întuneric va fi auzit la lumină. Ceea ce ați spus la ureche în încăperile interioare va fi proclamat pe acoperișurile caselor.
4 Ka huinaw, nangmouh koe ka dei e teh, tak ka thet ni teh alouke hno bout ka thet thai hoeh e taket awh hanh.
“Vă spun, prietenii mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai au ce să facă.
5 Bangpatet e tami maw na taki han tetpawiteh tak ka thet thai ni teh hell dawk ka tâkhawng thai e hah taket awh. Atangcalah na dei pouh awh. Hote tami hah taket awh. (Geenna g1067)
Ci vă voi avertiza de cine trebuie să vă temeți. Temeți-vă de cel care, după ce a ucis, are puterea de a arunca în Gheenă. Da, vă spun, temeți-vă de el. (Geenna g1067)
6 Pusu panga touh e hah tangka kahni touh hoi na ran awh nahoehmaw. Hote pusu buet touh boehai Cathut ni pahnim hoeh.
“Nu se vând cinci vrăbii cu două monede de assaria? Nici una dintre ele nu este uitată de Dumnezeu.
7 Nangmae na sam hai abuemlahoi koung a touk. Hatdawkvah taket awh hanh. Nangmanaw teh pusunaw hlak aphu hoe na o awh.
Dar până și firele de păr de pe capul vostru sunt toate numărate. De aceea nu vă temeți. Voi sunteți mai valoroși decât multe vrăbii.
8 Kai ni na dei pouh e teh apihai thoseh, taminaw e hmalah kai na kampangkhai. Cathut e kalvantami e hmalah tami Capa ni hote tami teh ka kampangkhai van han.
“Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, Fiul Omului îl va mărturisi și înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
9 Apihai thoseh, taminaw e hmalah kai na hnoun, Cathut e kalvantami e hmalah kai ni ka hnoun van han.
iar cine Mă va tăgădui în fața oamenilor, va fi tăgăduit și în fața îngerilor lui Dumnezeu.
10 Tami Capa pahni hoi ka dudam e tami teh ngaithoum lah ao thai rah. Kathoung Muitha ka dudam e tami teh nâtuek hai ngaithoumnae hmawt thai mahoeh toe.
Oricine va rosti un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cei care blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu vor fi iertați.
11 Sinakok dawk hai thoseh, ka ukkungnaw hoi kâ katawnnaw koe hai thoseh, nangmanaw hah na hrawi awh navah, bangmaw ka dei han tie kângai awh hanh.
Când vă vor aduce în fața sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune;
12 Bangkongtetpawiteh, bangtelamaw ka dei han tie hah atueng pha torei teh Kathoung Muitha ni na cangkhai han telah atipouh.
pentru că Duhul Sfânt vă va învăța în același ceas ce trebuie să spuneți.”
13 Tamimaya thung dawk e tami buet touh ni yah, Bawipa ka hmau ni râw kai hai na rei hanelah dei pouh haw telah atipouh navah,
Unul din mulțime I-a zis: “Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.”
14 Bawipa ni apinimaw nangmanaw râw rei hanelah kai na rawi a vaw telah a pacei.
Iar el i-a zis: “Omule, cine m-a pus pe mine judecător sau arbitru peste tine?”
15 Hathnukkhu hoi hounlounnae hah kâhruetcuet nateh roun awh. Bangkongtetpawiteh, hnopai tawn nakunghai hnopai dawk hringnae awmhoeh telah ti pouh.
El le-a zis: “Luați seama! Păstrați-vă departe de lăcomie, căci viața unui om nu constă în abundența lucrurilor pe care le posedă”.
16 Bangnuenae lahoi bout a dei pouh e teh, ka tangreng e tami buet touh ni a paw moikapap ka tâcawt e talai kahawi buet touh a tawn.
Și le-a spus o pildă, zicând: “Pământul unui om bogat producea din belșug.
17 Hote tangreng ni, cakang ka ta nahan hmuen awmhoeh toe, bangtelamaw ka ti han toung telah a lung thung a pouk.
El se gândea în sinea lui și zicea: “Ce voi face, pentru că nu am loc să-mi depozitez recolta?”
18 Ka tâsongnaw ka raphoe vaiteh tâsong kalenpoung lah ka sak hnukkhu cakang hoi hno kahawinaw teh hote hmuen dawk ka pâtung han.
El a zis: “Iată ce voi face. Îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și acolo îmi voi depozita tot grâul și toate bunurile mele.
19 Ka muitha hanelah, nang ni kum moi kasawlah na hno hane hnopainaw koung ka pâtung toe. Duem kâhat lawih, cat net nateh nawm lawih telah ka ti pouh awh han.
Voi spune sufletului meu: “Suflete, ai multe bunuri depozitate de mulți ani. Ia-ți liniștea, mănâncă, bea și fii vesel!””'”.
20 Telah a pouk lahun navah Cathut ni tamipathu atu tangduem, nange muitha oun ka lat pawiteh, hnopai na kuem e naw apinimaw a pang han vaw telah tangreng koe atipouh.
Dar Dumnezeu i-a zis: “Nebunule, în seara aceasta ți se cere sufletul tău. Lucrurile pe care le-ai pregătit — ale cui vor fi?”
21 Hot patetvanlah ma hanelah hnopai ka pâtung ni teh Cathut hmalah ka mathoe e tami teh hote tangreng bawi hoi doeh a kâvan telah a ti.
Așa este cel care își strânge comori pentru sine și nu este bogat față de Dumnezeu.”
22 Hnukkâbangnaw koe bout a dei pouh e teh, hatdawkvah nangmouh ni bangtelamaw ka canei han telah hring nahanelah ngaihri awh hanh. Bangtelamaw ka khohna han telah na tak hanelah ngaihri awh hanh.
Și a zis ucenicilor Săi: “De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca, nici pentru trupul vostru, ce veți purta.
23 Rawca hlak hringnae aphu awm hoeh na maw. Khohna hlak na tak heh phu awm hoeh na maw.
Viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul este mai mult decât îmbrăcămintea.
24 Vonganaw khenhaw! Hote tavanaw ni cati hai patûe awh hoeh. Cang hai a awh hoeh. A pâtung nahane capainaw hai tawn awh hoeh. Hatei Cathut ni doeh koung a kawkhik. Nangmanaw teh hote tavanaw hlak aphu moi na o awh nahoehmaw.
Gândiți-vă la corbi: ei nu seamănă, nu seceră, nu au depozit sau hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cât de mult mai valoroși sunteți voi decât păsările!
25 Apini maw a ngaihri laihoi amae hringnae dong touh a pasaw thai han maw.
Care dintre voi, fiind neliniștit, poate adăuga un cot la înălțimea sa?
26 Telah kathoengpounge hnoca pateng na sak thai awh hoehpawiteh alouke hnonaw dawk bangkongmaw na ngaihri
Dacă deci nu sunteți în stare să faceți nici măcar cele mai mici lucruri, de ce vă îngrijorați pentru restul?
27 Kahrawngum e apeikungnaw bangtelah hoi maw a roung awh, tie khenhaw. Thaw hai tawk awh hoeh, hnicu hai kawng awh hoeh. Hateiteh Solomon siangpahrang e bawilennae ni hote apeikung buet touh boehai phat hoeh.
Gândiți-vă la crini, cum cresc ei. Ei nu se trudesc, nici nu se învârt; totuși vă spun că nici măcar Solomon, în toată slava lui, nu era îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
28 Yuemnae koe lah tha kayounnaw atu kahring ni teh tangtho takhuen koe ka phat e kahrawng e pho pateng Cathut ni hottelah a khohnat sak pawiteh, hot hlak nangmanaw teh na khohnat sak mahoeh maw.
Dar dacă așa îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi există, iar mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, cei cu puțină credință?
29 Hatdawkvah bangtelamaw ka canei awh han tie pouk awh hanh. Na lung hai puen sak awh hanh.
“Nu căutați ce veți mânca și ce veți bea, și nu vă îngrijorați.
30 Hote hnonaw teh talaivan miphun pueng ni ouk a tawng e doeh. Hote hnonaw, nangmouh ni na panki e hah nangmae na Pa ni a panue.
Căci neamurile lumii caută toate aceste lucruri, dar Tatăl vostru știe că voi aveți nevoie de ele.
31 Nangmouh teh Cathut uknaeram ma hah tawng awh. Hahoi hote hnonaw teh na thap pouh awh han.
Ci căutați Împărăția lui Dumnezeu și toate aceste lucruri vi se vor adăuga.
32 Tuhunaw, taket awh hanh. Nangmae na Pa ni nangmanaw koe ram na poe hane a ngai.
“Nu vă temeți, turmă mică, căci Tatăl vostru a binevoit să vă dea Împărăția.
33 Nangmae hnopainaw yawt awh nateh mathoenaw hah poe awh. Ka pawn thai hoeh e yawngya namamouh hanelah sak awh. Tamru ni a paruhoehnae koe, ahri ni a raphoehoehnae koe kalvan kho vah, ka pout thai hoeh e râw kuem awh.
Vindeți ce aveți și dați daruri celor nevoiași. Făceți-vă poșete care nu îmbătrânesc, o comoară în ceruri care nu se strică, de care nu se apropie niciun hoț și pe care nu o distruge molia.
34 Bangkongtetpawiteh, nangmae râw onae koe nangmae lungthin pouknae hai poe ao han.
Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
35 Taisawm kacaklah kâyeng nateh hmaiim sut paang awh.
“Să vă îmbrăcați la brâu și să vă aprindeți lămpile.
36 Yuvâ kâpaluennae pawi koehoi a bawipa a tho toteh, tho takhawng navah tang paawng pouh thai nahanelah sut ka ring e san patetlah awm awh.
Să fiți ca niște oameni care pândesc pe stăpânul lor când se întoarce de la nuntă, pentru ca, atunci când vine și bate la ușă, să-i deschidă îndată.
37 Bawipa bout a tho toteh, kâhruetcuet laihoi a ring tie bawipa ni a hmu e san teh a yawhawi. Kai ni lawkkatang na dei pouh e teh, a bawipa ni taisawm a kâyeng teh a sannaw a tahung sak teh, ama ni rawca a paca han.
Fericiți sunt acei slujitori pe care Domnul îi va găsi veghind când va veni. Mai mult ca sigur vă spun că se va îmbrăca, îi va face să se culce și va veni să le slujească.
38 Apâhni e tueng, hoi apâthum e tueng nah Bawipa a tho nah hottelah ka ring e sannaw hah hmawt pawiteh, ahnimouh teh a yawhawi awh.
Ei vor fi binecuvântați dacă va veni în a doua sau a treia gardă și îi va găsi așa.
39 Imkung ni tamru a tho nahane atueng panuek pawiteh ama im a muk thai hoeh na hanelah a ring han tie hah nangmouh ni na panue awh.
Dar să știți că, dacă stăpânul casei ar fi știut la ce oră va veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să i se spargă casa.
40 Hatdawkvah nangmouh ni coungkacoe lah ring awh. Bangkongtetpawiteh nangmanaw ni na poukhoehnae atueng dawk tami Capa teh a tho han telah atipouh.
De aceea și voi fiți gata, căci Fiul Omului vine într-un ceas în care nu vă așteptați.”
41 Piter ni Bawipa hete bangnuenae heh kaimouh hane dueng maw na dei, taminaw pueng hanelah maw na dei telah a pacei.
Petru I-a zis: “Doamne, ne spui nouă pilda aceasta, sau tuturor?”
42 Jisuh ni imkung ni a imthungnaw hanlah atueng pha toteh canei ka rei hanelah a rawi e tami yuemkamcu e hoi a lungkaang niteh, ka kuepcing e san teh apimaw.
Și Domnul a zis: “Cine este administratorul credincios și înțelept, pe care îl va pune stăpânul său peste casa lui, ca să le dea partea lor de mâncare la vremea potrivită?
43 Bawipa bout a tho navah hottelah kaawm e san teh a yawhawi.
Ferice de acel slujitor pe care stăpânul său îl va găsi făcând așa când va veni.
44 Lawkkatang na dei pouh e teh bawi ni amae hnopai a tawn e naw pueng a san koe a kuem sak han.
Adevărat vă spun că îl va pune peste tot ce are.
45 Hateiteh, hote san ni Bawipa tho hnai mahoeh telah a pouk teh amae a san huinaw napui tongpanaw hoi a kâhem awh teh a canei awh teh a parui awh.
Dar dacă robul acela zice în inima lui: “Domnul meu întârzie să vină” și începe să bată pe slujitorii și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete,
46 Hote san ni a poukhoehnae hnin, a panuehoehnae tueng dawk Bawipa tho pawiteh hote san teh puenghoi yonphu a khang vaiteh yuemkamcu hoeh e taminaw hoi cungtalah ao sak han.
atunci stăpânul robului acela va veni într-o zi în care nu-l așteaptă și într-un ceas pe care nu-l știe, îl va tăia în două și-i va pune partea lui cu cei necredincioși.
47 Ama e a bawipa ngainae a panue nahlangva vah, kâhruetcuet lah kaawm hoeh e san teh avai moikapap hem lah ao han.
Robul acela care știa voia stăpânului său și nu s-a pregătit și nici nu a făcut ce voia el, va fi bătut cu multe lovituri,
48 Hatei, ka panuek hoeh e teh younca doeh hem khai han. Moikapap poe e ni moikapap a patho han. Moikapap kuem sak e koe moikapap hei lah ao han.
dar cel care nu știa și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
49 Talai van hmai kak sak han doeh ka tho. Hmai ka kang tangcoung e lah o han ka ngainae hoe ao.
“Am venit să arunc foc pe pământ. Aș vrea să fie deja aprins.
50 Hatei, ka coe hane baptisma buet touh ao rah. Hote Baptisma ka hmu hoehroukrak banghloimaw ka lungrei a thai.
Dar eu am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de mult mă chinui până când se va împlini!
51 Talai dawk roumnae poe hanelah kai teh ka tho telah na pouk awh maw. Hottelah nahoeh. Buet touh hoi buet touh kâkapek sak hanelah doeh ka tho telah a ti.
Credeți că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.
52 Bangtelamaw tetpawiteh, atu hoi teh tami panga touh kaawm e im dawkvah, kathum touh ni kahni touh e a taran vaiteh, kahni touh ni kathum touh e hah a taran han.
Căci, de acum înainte, într-o casă vor fi cinci dezbinați, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 A na pa ni a capa, a capa ni a napa, a manu ni a canu, a canu ni a manu, a mani ni a langa, a langa ni a mani a taran vaiteh a kâkapek awh han.
Vor fi dezbinați: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei sale; soacra împotriva nurorii și nora împotriva soacrei.”
54 Tamimaya koe bout a dei pouh e teh nangmouh ni kanîloum lah tâmai a tho e na hmu awh navah khorak han doeh telah na ti awh. Na dei awh e patetlah a rak.
Și a zis mulțimilor: “Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceți: “Vine o ploaie”, și așa se întâmplă.
55 Aka lahoi kahlî tho e na hmu navah khumbei a thoe han doeh na ti awh. Na dei awh e patetlah bokheiyah.
Când suflă un vânt de sud, voi spuneți: “Va fi o căldură toridă”, și așa se întâmplă.
56 Tamikahawi lah ka kâsaknaw nangmouh ni talai hoi kalvanlae mitnoutnae na kapek awh teh na panue thai awh. Bangkongmaw a tue na kapekkaboe thai awh hoeh vaw.
Voi, ipocriților! Voi știți să interpretați aspectul pământului și al cerului, dar cum se face că nu interpretați acest timp?
57 Hothloilah bangkongmaw katang e hno hah namamouh lungpouk na panue thai awh hoeh vaw.
“De ce nu judecați voi înșivă ce este drept?
58 Nang na ka toe e hoi lawkcengkung koe reirei na cei navah, lam vah ahni hoi hnâbonae na sak thai nahanelah panki awh. Telah na sak hoehpawiteh ahni ni nang teh lawkcengkung bawi koe na hrawi vaiteh lawkcengkung ni karingkungnaw kut dawk na poe vaiteh karingkungnaw ni thongim na pabo han.
Căci, atunci când mergi cu potrivnicul tău înaintea magistratului, încearcă cu sârguință pe drum să te eliberezi de el, ca nu cumva să nu te târască la judecător, iar judecătorul să te predea ofițerului și acesta să te arunce în închisoare.
59 Tangka pueng koung na patho hoehroukrak thongim thung hoi na tâcawt mahoeh telah kai ni ka dei.
Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo până când nu vei plăti până la ultimul bănuț.”
