Thuchihbu 18
1 Mihem ama changseh kikhoh sahpa chu ama dei lam jeng-ah akisalal jin, thildih lam ki manchahna jouse adoudal jin ahi.
Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
2 Mingol in thil hetthem’a lunglhai ding kiti anahsah pon, ama lung ngaichat jeng bou akhoh sah-jin ahi.
Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
3 Phatlouna ahung um teng, thangset nan ahin jui in, kijatona abei teng kimudana aum paijin ahi.
Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
4 Miching kamsung'a kon hung potdoh thuchang hohi twithuh tobang ahin, chihna jong hi vadung tehliu’a twilong tobang ahi.
Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
5 Miphalou maija langnei hi angaina ahipon, midih chungthu adih’a tanding jong suh-noh phah lou ding ahi.
Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
6 Mingol thucheng hin mitoh kinahna ason, akamchenga kon in mol akisei doh bep jitai.
Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
7 Mingol kamcheng hi ama dinga amanthahna bep ahin, aleigui in ama le ama thangkol’a o-na ding akisemdoh bep ahi.
Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
8 Aguh a thu poa pangpa thusei jihi, anneh tuitah tobang ahin, akamcheng sohdoh jouse jong mihem lungsunga alhalut paijin ahi.
Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
9 Atohna chunga mithase hi, mi manthah sahpa toh sopi ahi.
Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
10 Pakai minhi kulpi nasatah tobang ahin, hijeh chun midih in abel-jin hoidohnan aneije.
Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
11 Mihaopa nei le gou chu ama din kulpi dettah tobang ahin, akihuh hingna dinga pal kikai bep bep ahi.
Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
12 Mihem amanthah kon leh, kiletsah nan adim jin, koi hileh akineosa masa chan chu jabolna chang ding ahi.
Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
13 Thil hetchet masanga donbut jeng chun, ngol-houi tah jumna ato tei ding ahi.
Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
14 Mihem lhagao in dam-mona athoh jou in, hinlah lhagao adamlou teng thoh hahsa ding ahi.
Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
15 Chihna lungthim neihon phattin’in hetbe ding adei-jun, hijeh chun miching hon hetna mube ding ago jing un ahi.
Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
16 Mihem kiti hi athilpeh chun lampi agonpeh-ji ahin, hijeh chun milen milal henga jong apuilut jin ahi.
Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
17 Mihem khat’in achungthu akikhol masah teng, adih in akimu nan, akihehpi dingpa ahung lhun’a akikhol chaisoh teng, achungthu kiseipan bep ahi.
Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
18 Vang vetna kiti hin baotamna abeisah jin, akidou teni kah’a jong thutan in apang e.
Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
19 Sopi khat in asopi khat apanpi hi, kulpi dettah tobang ahin, hinlah kinahna aso teng khopi kelkot kikam chah kheh tobang ahi.
Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
20 Mihem in kamngai vang'in an-neh ding akimun, koi hileh akamcheng sohsa ne chan chu alungkim in ahi.
Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
21 Kampao le leiguia kon in thi le hin akingam in, koi hileh adihlou’a thusei chan chun atohga aneh tei ding ahi.
Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
22 Pasal in numei ji-ding akimu teng, amapa chu anunnom ahin, ajeh chu Pakaija kon lung lhaina chang ding ahitai.
Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
23 Mivaichan khotona angaichat teng atao jin, hinlah mihao’in kiletsah tothon thu asei-jin ahi.
Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
24 Gol le pai kiti hi apha-lhem manthahna thei jong aum in, hinlah gol le pai abang chu penpi tahbeh sopi sanga kinaipi jong aum in ahi.
Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
