Thuchihbu 14
1 Numeiching in ain-chen akisemtup in, numei ngol in vang amatah ain-chen sukeh in apangin ahi.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Lungdih'a lam jot chun Yahweh Pakai a ging in, hinlah achena jousea thilphalou gelpan Yahweh Pakai anahsah jipon ahi.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 Mingol in akijepna ding akiseidoh bep jin, miching hon vang ahoidoh nadiu akiseidoh jiuvin ahi.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Bongchal loukai ding umlou na-a chang akilamdoh ngai pon, ajeh chu bongchal thahat akon chang tampi kilam-ji ahi.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 Mi kitah hettoh sah-a apan teng jouthu asei ngai pon, mikitah lou hettoh sah-a apan teng jou le nal in thu aseijin ahi.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 Michavai hon chihna ahol-un amu jou deh pouvin, hinlah thil hetthemna neipa ding in chihna hi nailam cha ahibouve.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Mingol hoa kon'in kikhin mang in, ajeh chu amaho kamsunga kon'in chihna thu kisei japon nate.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 Milungthim ching hon ajot nadiu lampi akihet-un, mingol ho vang joulhepna jeng ahi.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 Elohim Pathen in miphalou aphohsal jin, michonpha hon vang Elohim Pathen lunglhaina akimu jiuve.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 Mihem lungthim hin gim le hesoh ahen, midang in akipanau chu ahetthem peh-un ahi.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 Migilou ho inchu kiphet lhah peh ding, mikitah ho ponbuh vang dettah a kisong jing ding ahi.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Mihem khat'in achena lampi chu dih-in agel jin, hinlah alampi chu ajonaleh thina ahi.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Nuijat pat jeng in jong mihem alung kham jin, kipana jeng jong gimnan akichai-ji tai.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 Mikitah lou chu achena chan'a atohga aneh ding, hitobanga chu miphan jong atohga aneh ding ahi.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 Mihem meimeija um chun akisei jouse atahsan jin, miching in vang achena ding akivet phet in ahi.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 Miching hon chingthei tah'in thilse apeldoh jiuvin, mingol hon vang ngol han pum'in na atong jiuve.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 Milungchom hon ngol hoitah in thil abol jiuvin, hinlah thil hethem mivang chu atomngai ahi.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 Mihem meimeija um chu ngolna ahin, miching hon hetna kiti hi lallukhuh a aneiyu ahi.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 Thilse kiti phot chu thilpha masanga dilsu ding, miphalou ho jong mikitah ho kelkot phunga dilsu diu ahi.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Mivaicha hohi ain-heng ho kisan in athet bol jiuvin, mihao ding in vang golpha atam jin ahi.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 Aheng akom ngailu lou mihem chu achonse ahin, mivaicha ho ngailua chu anunnom ahi.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Thilse jeng gel hon suhkhel anei tei jiuvin, thilpha jeng ngaito hon vang tahsanna le kitahna akimu jiuvin ahi.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 Natoh hahsa kiti chun aphachom asoh tei ding, natoh beija thumot seina hin vaichat asoji ahi.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 Miching ho ding in chihna hi lallukhuh in apang jin, mingol ho ding in vang ngolna hi pahvui banga aki-o jiu ahi.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 Mikitah hettohsah a apan teng mi tampi huhdoh jin, hinlah thujou seina hin mihem amanthah sahji ahi.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 Elohim Pathen ging kiti hi mihem dinga kisonna ahin, achate jeng jong ama'a kisel diu ahi.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 Yahweh Pakai gin kitihi hinna twinah tobang ahin, ajeh chu mihem in thina jeng jong apeldoh-ji ahi.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 Gamsunga cheng mipite apunbe teng lengpa loupina ahin, hinlah mihem lhomcha ahiteng milen milal dinga pannabei ahibouve.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 Koi hileh lunghang vahlou chun thil hetthemna anei ahin, kino thethua lungchomna vang chun ngol-hoitah atoh doh ding ahi.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 Lungneng tah'a um hi tahsa damna ahin, hinlah thangthipna kiti hi gu le chang in adoulel ahi.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 Mivaicha sugenthei hon asempau Elohim Pathen ataitom nau ahin, amavang nei lou genthei khoto them chun asempa Elohim Pathen agin ahi.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 Miphalou chu toset atosah in alehkhup jin, mikitah ding in vang bitna aum jing in ahi.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 Thil detkhen them mi chun chihna anei jing in, mingolte lungthim sunga vang chihna in mun aneipoi.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Thudih hin mihem namkhat adom sang in, hinlah chonsetna hin mihem nam pumpi muda achansah ahi.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 Lhacha chingtah'a natong hin, lengpa lunglam aboldoh jin, jachatna natongpa chunga lengpa alungkim jipoi.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
