John 11
1 Pasal khat amin Lazarus kitipa chu Bethany a cheng ahin, dammo na nei, chule asopiteni Mary leh Martha toh cheng khom ahi.
Un om bolnav, Lazăr, din Betania, din satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.
2 Hiche numeinu Mary hi ahi, Pakai kengbul'a thao nu'a asama theh ngima chu;
Maria, care unsese pe Domnul cu mir și Îi ștergea picioarele cu părul ei, era aceea al cărei frate, Lazăr, era bolnav.
3 Chule amanin a-ucha lhon in Pakai Yeshua heng'a thu athot lhon'in hitin asei lhon e, “Pakai nangailut nasopi naloipa hi adammo lhehtai,” atilhon in ahi.
De aceea surorile au trimis la el, spunând: “Doamne, iată că cel pentru care ai mare afecțiune este bolnav.”
4 Hichu Pakai Yeshuan ajah chun hitin aseiyin, “Lazarus dammo nahi thina a kichai ding ahipoi, Pathen loupina dinga kibol'a ahibouve ati, hiche jeh a chu Pathen Chapa loupi na hungsoh doh dinga kitah lang joh ahi,” ati.
Dar Isus, auzind, a zis: “Boala aceasta nu este pentru moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
5 Pakai Yeshuan, Mary, Martha leh asopipa Lazarus alungset lheh jeng vang chun;
Isus iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr.
6 Hikom'a aum na mun'a chun Pakai Yeshua chu nini tobang aumbe nalaiyin ahi.
De aceea, când a auzit că acesta era bolnav, a stat două zile în locul unde se afla.
7 Hichun aphat ahung lhin phat chun Pakai Yeshuan aseijui ho koma aseijin, “Eiho Judea gam langa kinungle kit tauhite ati.”
După aceea, a zis ucenicilor: “Să mergem din nou în Iudeea.”
8 Ahin aseijuiten lung opkai na aneiyun, “Rabbi, ni ijat ham khat masanga chu Judea gam'a mihon songa selih ding nagot'u chula em,” atiuve.
Ucenicii L-au întrebat: “Rabi, iudeii tocmai voiau să Te ucidă cu pietre. Te duci din nou acolo?”
9 Yeshuan adonbut'in, “Nikhat sunga hi nidan som le ni niseh a um ahi, chule sun a hi mi jousen lam ajotthei cheh ding ahi. Chuleh amahon kho amuthei nau chu ahileh vannoi vah anei jeh'u ahi.
Isus a răspuns: “Nu sunt oare douăsprezece ore de lumină? Dacă un om umblă ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi.
10 Ahin, jantengleh tijat natah jong aumin, kipal lhuh na thei jong aumin ahi, ajeh chu vah aumji tapon ahi,” ati.
Dar dacă un om umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.”
11 Hichun aman aseiyin, “Iloipau Lazarus a-imu lhatai” ati, “Amavang keima kache ding kaga thodoh ding ahi,” ati.
El a spus aceste lucruri și, după aceea, le-a zis: “Prietenul nostru Lazăr a adormit, dar eu mă duc ca să-l trezesc din somn.”
12 Hichun seijuiten adonbut uvin, “Pakai, Lazarus chu a'imut leh damvah ding tina ahitai,” atiuve.
Și ucenicii au zis: “Doamne, dacă a adormit, își va reveni.”
13 Ahin seijui ho geldan'a chu kicholdo dinga a'imut aseiyin angaitouvin, ahin Pakaiyin asei chu Lazarus thi ahitai atina ahi.
Isus vorbise despre moartea Sa, dar ei credeau că vorbea despre odihna în somn.
14 Hichun Pakaiyin aseichet pehin, “Lazarus chu athitai.”
Atunci Isus le-a spus clar și răspicat: “Lazăr a murit.
15 “Chuleh keima kakipah lheh e, ajeh chu nang hon natahsan theina dingu ahi, hijongle tun hungun ahenga cheu hite,” ati.
Mă bucur, pentru voi, că nu am fost acolo, ca să credeți. Totuși, să mergem la el”.
16 Hichun Thomas minlhem ni neipa chun aloi aseijui ho lah'a aseitan, “Eiho jong cheu hitin, chu a Pakai toh gathi khom'u hite,” ati.
Toma, zis Didim, a zis tovarășilor săi ucenici: “Să mergem și noi, ca să murim împreună cu El”.
17 Yeshua Bethany kho'a ahung lhun chun Lazarus chu lhan khuh'a avui nau ni li ahitai ti aseipeh uve.
Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt.
18 Bethany chu Jerusalem kom ahin, mile themkhat bouva gamla ahi;
Betania era aproape de Ierusalim, la o distanță de vreo cincisprezece stadii.
19 Chuleh Judah le midang tamtah achekhom'un, Mary leh Martha amani lungmon sah dinga hung'ah anaum'un ahi.
Mulți dintre iudei se alăturaseră femeilor din jurul Martei și al Mariei, ca să le consoleze cu privire la fratele lor.
20 Hiti chun Martha in Pakai ahungtai tithu ajah phat'in amanu chu achen Pakai chu aga kimupin Mary vangchu inmun'ah aum dentai.
Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-l întâmpine, dar Maria a rămas în casă.
21 Hichun Martha in Yeshua koma aseitai, “Pakai nangma hilai mun'a hi ana um hile chun kasopi pa hi thilou ding ahi” ati.
Atunci Marta i-a zis lui Isus: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
22 Ahin tunjong Pathen in nathum chan napeh ding kahe nai ati.
Chiar și acum știu că tot ce ceri de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”.
23 Yeshuan amanu jah'a, “Nasopi pa thou kit ding ahi,” ati.
Isus i-a zis: “Fratele tău va învia.”
24 Marthan adonbut'in, “Henge kanom'e, Ni nunung nia thokit nia atho doh kit ding chu kahe nai,” ati.
Marta i-a zis: “Știu că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
25 Hichun Yeshuan amanu jah'a hitin aseiye, “Keima hi thokitna le hinna chu kahi; chule koi hijongleh keima eitahsan chan chu thita jongleh thoudoh kit ding ahi.
Isus i-a zis: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri.
26 Chuleh koi hijong leh ahinga keima eitahsan a chu itih hijongle thilou ding ahi. Martha hiche hi na tahsan em?” ati. (aiōn g165)
Oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi tu asta?” (aiōn g165)
27 Marthan adonbut'in, “Henge, Pakai Pathen katahsan'e, nangma hi Pathen Chapa Messiah vannoiya hung dinga chu nahi,” ati.
Ea i-a zis: “Da, Doamne. Am ajuns să cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel care vine în lume.”
28 Hiche chu asei jouvin achemang in asopinu Mary guhthimin akouvin, “Houhil chu hikoma aumin, nakouve,” ati.
După ce a zis acestea, s-a dus și a chemat pe ascuns pe Maria, sora ei, zicând: “Învățătorul este aici și te cheamă.”
29 Chuin Mary in hichu ajah jah in gangtah in akipat doh in ahenga achetai.
Când a auzit aceasta, s-a sculat repede și s-a dus la el.
30 Pakai Yeshua chu khopam'a Martha toh akimu to nalhon a chu umnalai ahin;
Isus nu intrase încă în sat, ci era în locul unde L-a întâlnit Marta.
31 Hichun mipi ho Mary lha mon dinga umhon ama akipat doh'a kino thethu'a adalhah chu amu'u chun Lazarus lhan khuh langa gakap dingin agel'un, hichun amahon Mary nung chu ajuiyun ahi.
Iudeii care erau cu ea în casă și o consolau, când au văzut-o pe Maria că s-a sculat repede și a ieșit, au urmărit-o și au zis: “Se duce la mormânt ca să plângă acolo.”
32 Hiti chun Mary chu Yeshua umna alhun phat'in ama chu amun akengphang bul'ah abohkhup jengin ajah'a, “Pakai nangma hikoma um hile chun kasopipa thi lou dinga,” ati.
Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și I-a zis: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.”
33 Hichun Yeshuan amanu aka amun ahin lhonpi mipi ho jong chu akau amun alung sunga lunghem tah le pohnat na neitah in a um uvin ahi.
Isus, văzând-o pe ea plângând și pe iudeii care plângeau împreună cu ea, a gemut în duh și s-a tulburat
34 Hichun Yeshuan ama ho chu adongin, “Hoiya nakoiyu hitam,” ati, mipi hon adonbut'un, “Pakai hungven,” atiuvin ahi.
și a zis: “Unde L-ați pus?” I-au spus: “Doamne, vino și vezi”.
35 Hichun Yeshua akaptai.
Isus a plâns.
36 Hikom mun vel'a dingho chun aseiyun, “Veuvin iti angailut hitam,” atiuve.
Iudeii ziceau deci: “Vedeți câtă dragoste avea pentru el!”
37 Ahin koitobang loichun hitin aseiyun, “Hiche pa hin mitcho ho kho amu sah hilou ham, chule Lazarus jong chu athida sah thei chula em,” atiuvin ahi.
Unii dintre ei spuneau: “Nu putea oare acest om, care a deschis ochii orbului, să împiedice și pe acesta să moară?”
38 Hichun Yeshua chun lhan khuh ahin phah chun lunghem tah in aum in; chuleh alhan chu kohom khat ahin, akot chu song khat'a kising ahi.
Isus a venit la mormânt, gemând iarăși în sine. Era o peșteră, și o piatră era așezată împotriva ei.
39 Yeshuan amaho jah'a aseiyin, “Song chu tangdoh'un,” ati. Chule athipa sopinu Martha chun ajah'a, “Pakai tun a uitai, ijeh inem itile ni li ahitai,” ati.
Isus a zis: “Scoateți piatra”. Marta, sora celui mort, I-a zis: “Doamne, la ora aceasta este o putoare, căci este mort de patru zile.”
40 Hijeh chun Yeshuan adonbut'in, “Natahsan'u leh Pathen loupi na namu dingu ahi kati hilou ham?” ati.
Isus i-a zis: “Nu ți-am spus Eu că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
41 Hichun amahon songpi chu atangdoh tauvin, hichun Yeshuan Vanlam aven “Pa nangman kataona na-ngai jeh in namin kathangvah e;
Și au îndepărtat piatra din locul unde zăcea mortul. Isus și-a ridicat ochii și a zis: “Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat.
42 Chuleh nangman kataona na-ngai jinge, ti keiman kahenai, ajeh chu kakimvel a mipi ding ho hin nangma sol kahi hi ahin tahsan thei na dinguva kati ahibouve,” ati.
Știu că întotdeauna mă asculți, dar, din cauza mulțimii care stătea în jur, am spus aceasta, ca să creadă că tu m-ai trimis.”
43 Hichun Yeshuan hasap tah in asam in, “Vo Lazarus, hung thou doh'in,” ati.
După ce a spus aceasta, a strigat cu glas tare: “Lazăr, ieși afară!”
44 Hichun Lazarus chu akhut akeng lhanpon a kitom pumin amai ultheh pon a kitom pumin lhan khuh a konin ahungdoh tan ahi. Hichun Yeshuan ajah uva, “Lhamun lang lamjot sah'un,” ati.
Cel mort a ieșit, legat de mâini și de picioare, și avea fața înfășurată cu o pânză. Isus le-a zis: “Eliberați-l și lăsați-l să plece”.
45 Hichun mipi tamtah Mary toh umjouse chun athilbol chu amu'uvin hichun Yeshua chu atahsan tauve.
De aceea mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce făcea Isus au crezut în El.
46 Ahin mipi lah'a mi kimkhat acheuvin Pharisee ho jah a Yeshua thilbol chengse chu agasei tauve.
Dar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
47 Hijeh chun thempu pipui hole Pharisee ho houvaipo loi akikhom'un, “Eihon ipi ibol'u ham? Hichepa khun la melchihna tamtah abol jing jengin ahi.
Preoții cei mai de seamă și fariseii au adunat deci un consiliu și au zis: “Ce facem? Căci omul acesta face multe semne.
48 Eihon ama hi tua banga iche jomsah jingu le mi jousen ama ahin tahsan cheh cheh dingu, hiche teng chule Rome solkal in eiho inam'u ahin i-Houin'u ahin eisuhchimpeh dingu ahitai” atiuve.
Dacă îl lăsăm așa, toată lumea va crede în el, iar romanii vor veni și ne vor lua atât locul nostru, cât și națiunea noastră.”
49 Hiche laiphat tah'a thempu a ana pang chu Caiaphas ahin aman hitin aseiye, “Nang hon nathu seiyu hi ipi kiseina ham nahe pouve ati.
Dar unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: “Voi nu știți nimic,
50 Chujongle vannoi pumpi aboncha aman thah louna dinga miho dinga mikhat athi nangho dinga phajo ahi, tijong nagel pouve,” ati.
și nici nu vă gândiți că ne este de folos ca un singur om să moară pentru popor și să nu piară tot neamul.”
51 Chuleh hiche ho hi Caiaphas in ama chama asei doh ahipon, thempu pipui hina'a gaova aphondoh'a, Pakai Yeshua hin vannoi nam jouse khel'a ahinkho apeh doh ding thu asei masah ahibouve.
Or, el nu a spus acest lucru de la sine, ci, fiind mare preot în acel an, a profețit că Isus va muri pentru națiune,
52 Chuleh Israel chate kisuh khom ding seh hilouvin, namtin jouse le Pathen chate jouse akikhop khoma pumkhat ahidoh na dinga jong ahi.
și nu numai pentru națiune, ci și pentru a-i aduna la un loc pe copiii lui Dumnezeu care sunt împrăștiați.
53 Hiti ahijeh chun, hichea pat chun Judaten Yeshua thana ding lung angaitouvin akihousom tauve.
Astfel, din ziua aceea s-au sfătuit ca să îl omoare.
54 Hijeh chun Yeshua Judah ho lah'a lhangphongin avahle tapoi; chua kon chun Jerusalem adalhan, gamthip lama Ephraim khoa aseijui hotoh chua chun aum jing tauve.
De aceea, Isus nu a mai umblat în mod deschis printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim. Acolo a rămas cu discipolii Săi.
55 Chuleh Judahte kalchuh kut ahung naitan, hichun kut masanga kisutheng dingin gamsunga Judahte jousen, Jerusalem ahin jon cheh tauvin ahi.
Și se apropia Paștele iudeilor. Mulți se urcau din țară la Ierusalim înainte de Paște, ca să se purifice.
56 Amahon Yeshua ahol'un, Houin vel'a adin uchun, khat le khat akihouvun, “Ipi na ngaito uvem? Yeshua chu kut'a hi hunglou ding ham?” akitiuve.
Apoi căutau pe Isus și vorbeau între ei, în timp ce stăteau în templu: “Ce credeți voi — că nu vine deloc la sărbătoare?”
57 Hichun thempu pipui hole Pharisee hon, lhangphongtah in aphongun, koi hijongle Yeshua umna hea chun amat theina dinguva avetsah dinguvin mipi ho thu apeuvin ahi.
Preoții cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă cineva știa unde se află, să anunțe, ca să îl prindă.
