< Semtilbu 29 >
1 Hichun Jacob akhol che chu abanjom in solam mite gam chu ahung lhung tai.
Etant donc parti, Jacob vint dans la terre d’orient.
2 Chuin aman agah ven ahile loulai a Twisam amun akomma chun kelngoi hon loi thum'a akol jong amun hiche gancha ho chu twikulla don ding twi ngah ahiuve, chule twisam chu songpi lentah in adal khum ahi.
Il vit un puits dans un champ, et aussi trois troupeaux de brebis couchées auprès: car c’est à ce puits que s’abreuvaient les troupeaux; et l’entrée en était fermée par une grosse pierre.
3 Hitia chu kelngoi hon ho abonna ahung kisuh kimteng uleh kelngoi ching hon twikhuh kamsin songpi chu akhin doh jiuva kelngoi te twi achip sah jiuva achipva teng ule song chu akikoi na ngai ngai twikhuh kam a chu ale khin lut kit jiu ahi.
Or, c’était la coutume, toutes les brebis rassemblées, de rouler la pierre; et, les troupeaux abreuvés, de la replacer sur l’ouverture du puits.
4 Chuin Jacob in amaho jah a “Sopite ho hoiya hung kon na hiu ham?” atile amahon adon but un “Keiho Haran gam'a hung kon ka hiuve,” ati.
Jacob demanda aux pasteurs: Mes frères, d’où êtes-vous? Ils répondirent: De Haran.
5 Amapan adong kit in amaho chu “Nahor chapa Laban chu nahet khah hih uvem?” atile “Amahon jong kahe nauve,” atiuve.
Les interrogeant encore: Ne connaissez vous point, dit-il, Laban, fils de Nachor? Ils dirent: Nous le connaissons.
6 Chuin Jacob in ajah uva “Ama chu dam dam a hinam? tia adohle amahon “henge adam jingnai ven tua hung kelngoi hontoh hung kilhon khu achanu Rachel hija khu,” atiuve.
Est-il en bonne santé? ajouta-t-il. Il se porte bien, dirent-ils: et voici Rachel sa fille qui vient avec son troupeau.
7 Jacob in ama ho jah a “Tuhin nisa sangtah hinalai ja gancha hoi khom phat bon hilou lai, kelngoi hon chu twi chipsah uvin lang gavah pha uvin,” ati.
Jacob reprit: Il reste encore beaucoup de jour, et il n’est pas temps de ramener les troupeaux aux étables; donnez auparavant à boire aux brebis, et les ramenez ainsi aux pâturages.
8 Ama hon a donbut un, “Gancha ho jouse ahung kikim tokah in twi kipethei ponte atiuve, hichun kelngoi chingho chun songpi chu twisam kot apat chun atangdoh un kelngoi hon jouse twija ka vah va ding ahi,” atiuve.
Ils répondirent: Nous ne le pouvons pas, jusqu’à ce que tous les troupeaux soient rassemblés, et que nous ôtions la pierre de l’ouverture du puits, pour abreuver les troupeaux.
9 Amahon hitia akihou lim pet tah uchun Rachel chu apa kelngoi hon hotoh ahung ki jot luttai, Ajeh chu amanu jong kelngoi ching a pang ahiye.
Ils parlaient encore, et voilà que Rachel venait avec les brebis de son père; car elle paissait elle-même le troupeau.
10 Hichun Jacob in anu sopipa Laban chanu Rachel le anu sopipa Laban kelngoite amu phat in anai lut in twikhuh kamsin songpi chu alih doh in apupa kelngoi hon chu twi achip sah in ahi.
Quand Jacob l’eut vue, et qu’il sut qu’elle était sa cousine germaine, et que les brebis étaient de Laban son oncle maternel, il ôta la pierre qui fermait le puits.
11 Hichun Jacob'in Rachel chu abeng chop in awging tah in akap'e.
Et, le troupeau abreuvé, il embrassa Rachel; et, la voix élevée, il pleura.
12 Jacob in Rachel jah a apa sopinu Rebekah chapa ahi thusim aseipeh tan ahile Rachel chu achen apa aga hetsah tan ahi.
Puis il lui fit connaître qu’il était frère de son père et fils de Rébecca: or, elle se hâtant, l’annonça à son père,
13 Laban in Jacob asopinu chapa ahung lhun ahet chun akimu pin akoi jin achop jeng in chuin a in lama ahin puilut tai. Hichun Jacob in ima jouse thusimho chu aseipeh tai.
Qui, lorsqu’il eut entendu que Jacob, fils de sa sœur, était venu, courut au-devant de lui, et l’embrassa; et, le couvrant de baisers, il le conduisit dans sa maison. Mais les motifs de son voyage entendus,
14 Chuin Laban in Jacob henga aseiye, “Nangma hi kagu ka chang chule ka phevou mong nahi,” ati. Hichun Jacob chu apu Laban kom'a lhakhat sung aum tai.
Il répondit: Tu es de mes os et de ma chair. Et après que furent accomplis les jours d’un mois.
15 Laban in Jacob henga aseiye, “Nangma hi ka insung mi nahi vang'in mohseh a tohman beiya na um ding chu adih thei poi, natoh man ipi hiding ham neisei peh tem in? tin adong tai.”
Il lui dit: Est-ce donc parce que tu es mon frère, que tu me serviras gratuitement? Dis quelle récompense tu accepteras?
16 Laban in chanu ni aneiyin, alenjo nu min chu Leah ahin, chule aneojo nu min chu Rachel ahi.
Or il avait deux filles; le nom de l’aînée était Lia, et la plus jeune s’appelait Rachel.
17 Ahin Leah mit chu aleng thim in ama vang Rachel chu amelhoi jin, amaiso jong lungset aum lheh jenge.
Mais Lia avait les yeux chassieux, Rachel. un beau visage et un aspect gracieux.
18 Jacob'in Rachel chu hatah in adeichat jeh in hitin aseiye, “Keiman nang ding in kum sagi na nei tohsah in lang, na chanu aneojo nu Rachel hi keima ji din kipui tang kate,” ati.
Jacob, qui aimait celle-ci, dit: Je te servirai pour Rachel, ta plus jeune fille, durant sept ans.
19 Laban in adonbut'in, “Hithei nante,” ati. “Ajeh chu keiman midang ho kapeh sanga nangma kapeh ding chu thilphajo ahibouve, Hijeh chun keima koma um jingtan,” ati.
Laban répondit: Il vaut mieux que je te la donne qu’à un autre homme: demeure avec moi.
20 Hichun Jacob in kum sagi sung in Rachel man toh kitoh ding in na atong tan, Hinlah Jacob in Rachel angailut behset jeh chun ni chomcha toh abahsah in ahi.
Jacob donc servit pour Rachel durant sept ans; mais ils lui paraissaient peu de jours, à cause de son grand amour.
21 Chujouvin Jacob in Laban jah a hitin aseiye, “Keiman ka kitepna ho jouse ka subulhit tai, kajinu tun neipe tan ka luppi nom tai,” tin ahung thum tai.
Et il dit à Laban: Donne-moi ma femme, puisque déjà est accompli le temps auquel je dois m’approcher d’elle.
22 Hichun Laban in jetle veija cheng ule nao jouse akou khom soh keiyin kichen na golvah chu aboltai.
Alors Laban, un grand nombre d’amis invités à un festin, fit les noces.
23 Hinlah hiche jan ahung thim phat chun Laban in Leah chu Jacob koma aga that lut pehtan, Jacob in hichenu chu alup khom petai.
Et le soir, il conduisit Lia sa sa fille, auprès de Jacob,
24 Laban in asohnu Zilpah jong chu Leah kithopi a pang ding in apeh tha tai.
Donnant à sa fille une servante du nom de Zelpha. Lorsque, selon la coutume, Jacob se fut approché d’elle, le matin venu, il reconnut Lia.
25 Ahin jingkah matah in Jacob ahung kitho leh Leah joh anahin, Jacob in Laban jah a aseiyin, “Ipi iti a hiti a hi neibol hitam? kum sagi nangma noiya na kana toh chu Rachel manding a katoh hilou ham? “Ibol a nei jou lhep ham? tin aseiye.
Et il dit à son beau-père: Qu’est-ce que tu as voulu faire? N’est-ce pas pour Rachel que je t’ai servi, pourquoi m’as-tu trompé?
26 Laban in adonbut in “Kei ho chondana a unu umpet a hi anaonu jinei doh thei lou ahi.”
Laban répondit: Ce n’est pas la coutume dans notre pays, de donner d’abord les plus jeunes en mariage.
27 Hiche hapta khat sunghi ji nei dan hi subu lhit tadin, hiche teng chule Rachel jong kapeh ding na hi, ahin nangman kum sagi ma kana, natoh kit ding ahi ati peh e.
Achève la semaine des jours de ce mariage, et je te donnerai aussi Rachel pour le travail que tu devras faire à mon service, pendant sept autres années.
28 Chuin Jacob in Leah chu hapta khat lhing in akichen pin hiche jou chun Laban in Rachel jong ajinu ding in ape tai.
Jacob consentit à la proposition; et la semaine s’étant passée, il prit pour femme Rachel,
29 Laban'in asohnu Bilhah jong chu achanu Rachel jenle a pang dingin apehtha tai.
A laquelle son père avait donné pour servante Bala.
30 Hichun Jacob'in Rachel jong alup khom pitan, aman Rachel chu Leah sang in hatah in adei jon, hichun Jacob in kum sagi ma Laban na atong kit'in ahi.
Ayant enfin obtenu le mariage qu’il désirait, il préféra l’amour de la seconde à la première, servant chez Laban pendant sept autres années.
31 Ahin Pathen in Leah kihot bol chu amudoh tan, hijeh chun anaobu ahondoh peh in, amavang Rachel chu aching in cha neilou in aum tai.
Mais le Seigneur, voyant qu’il dédaignait Lia, la rendit féconde, sa sœur demeurant stérile.
32 Leah vang chu achung agih tan; chapa khat ahing in amin Reuben asah tai, Ijeh in em itile, “Pathen in ka gimna ho eihet pehtai, hiche jeh a hi ka jipan eilungset ding ahi tai,” ati.
Lia ayant conçu, enfanta un fils, et elle l’appela du nom de Ruben, disant: Le Seigneur a vu mon humiliation; c’est maintenant que mon mari m’aimera.
33 Chuin aman nao avop kit in chapa khat ahing kit tai, ajeh chu “Keima eikihot bolhi Pakaiyin ajah doh phat'a chapa hiche jong hi eipeh kit ahiye,” Hijeh achu amin Simeon asah tai.
Et elle conçut de nouveau, et enfanta un fils, et elle dit: Parce que le Seigneur a entendu que j’étais méprisée, il m’a donné encore celui-ci. Et elle l’appela du nom de Siméon.
34 Hichun Leah achung gih in, nao avop kittan ama nun hitin aseiye, “Tua pat'a hi ka jipa toh thakhat tipum khat kahi lhon ding ahi tai, ajeh chu keiman cha pasal thum ka hin pehtai hichun naosen chu amin chu Levi asah tai.”
Elle conçut pour la troisième fois, et enfanta un autre, fils, et elle dit: Maintenant aussi mon mari s’attachera à moi, puisque je lui ai enfanté trois fils; et c’est pourquoi elle l’appela du nom de Lévi.
35 Chujouvin Leah in nao avop kit in chapa khat ahing in, “Tuchunga vang Pakai ka thangvah na ding ahi,” atin hijeh chun amin Judah asah tai, chujou a pat in vang cha abang tan ahi.
Elle conçut pour la quatrième fois, et enfanta un fils, et elle dit: A présent je célébrerai le Seigneur; et à cause de cela elle l’appela Juda: alors elle cessa d’enfanter.