< Semtilbu 26 >

1 Chuin gamsunga chun nasatah in kel ahung lhatan, hiche kel lhah chu Abraham damlaiya ahah tabang in, Isaac chu Gerar langa Philistine lengpa Abimelech heng a ache tai.
Y hubo un gran hambruna en el país, no la misma que la que ocurrió en el tiempo de Abraham, sino más tarde. Así que Isaac se mudó a Gerar, en el territorio de Abimelec, rey de los filisteos.
2 Chuin Pathen in Isaac chu ahou limpin hitin aseiye, “Keima thusei ngaiyin, Egypt langa nache thei lou ding ahi.
El Señor se le apareció a Isaac y le dijo: “No vayas a Egipto, sino al país que yo te mostraré.
3 Chule nangma hiche gam a hin gampam kholyin mi bang in um'in keiman hatah a phatthei kaboh ding nahi. Chule gam jouse hi nangma le na chilhahte jouse kapeh ding nahi, Ajeh chu keiman napa Abraham komma kaki hahselna kamolso tei ding ahi.
Quédate aquí en este país. Yo estaré contigo y te bendeciré, porque voy a darte a ti y a tus descendientes todas estas tierras. Yo guardaré la promesa solemne que yo le juré a tu padre Abraham.
4 Keiman na chilhahte van chunga ahsite jat banga kapun sah ding, hiche gam ho jouse hi kapeh ding, chule nangma chilhahte a konna vannoi mi jouse phatthei kaboh ding ahi.
Yo haré que tu descendencia sea tan numerosa como las estrellas del cielo, y les daré todas estas tierras. Todas las naciones de la tierra serán benditas por tus descendientes,
5 Hiche ho jouse hi kabol ding ahi. Ajeh chu Abraham'in kathu angaiyin, kathu lhahna ahin, ka thupeh ahin, ka chondan thu ahin, chule ka danthu a nitsoh keiyin ahi.
porque Abraham hizo lo que yo le dije, y siguió mis órdenes, mis mandamientos, mis preceptos y mis leyes”.
6 Hichun Isaac Gerar gamma acheng tan ahi.
Así que Isaac se quedó en Gerar.
7 Hiche gamma cheng miho chun Isaac jinu Rebekah chu koi ham tia adoh ule aman adonbut in, “Kasopinu ahi ati peh e,” ajeh chu hiche miho hin Rebekah jeh hin, “Keima eitha lo get uvinte tia anagel jeh a ka sopinu ahi anati ahiye. Ajeh chu amanu amelhoi jeh ahi.”
Cuando los hombres de esa tierra le preguntaron por su esposa, él respondió diciendo: “Ella es mi hermana”, porque tuvo miedo. Pues pensó para sí mismo: “Si digo que ella es mi esposa, me matarán para quedarse con Rebeca, pues es muy hermosa”.
8 Hinlah ni phabep jou chun Abimelech Phalistines lengpan bangkot a kon agahven ahile vetan Isaac in Rebekah aji bol'a akinoupi pet amudoh tai.
Pero más tarde, después de haber vivido allí por un tiempo, Abimelec, rey de los filisteos, miró por la ventana y vio a Isaac acariciando a su esposa Rebeca.
9 Hichun gang tah in Abimelech in Isaac chu akouvin, “Amanu chu na jinu hilou ham? ibola amanu chu ka sopinu ahe tia nasei ham?” Isaac in adonbut in, “Ka seina ajeh chu ahile ka innneipi jeh a koi tabang khat in eitha lo ding ham kati ahi.”
Abimelec entonces mandó a buscar a Isaac y le planteó su queja. “¿Según lo que vi, ella es claramente tu esposa!” le dijo. “¿Por qué decidiste decir ‘es mi hermana’?” “Porque pensé que me matarían por causa de ella”, respondió Isaac.
10 Abimelech in aseiye, “Ipi dinga hiti pia chu neibol'u hitam? ilou themkhat in ka mite lah a khat touvin na jinu chu ana kipui hen ana luppi kha ta hen lang hileh nangma jeh a kei hon chonset lentah a neilhah sah ding'u hita chula em.”
“¿Por qué nos hiciste esto?” le preguntó Abimelec. “¡Uno de los hombres aquí pudo haberse acostado con tu esposa, y tú nos habrías hecho culpables a todos!”
11 Hichun Abimelech in danpi khat asem in mipi jouse henga aphong doh in ahi, “Koihi jong leh hiche mipa hihen ajinu hijong le ahin tongkha asuse aum leh thina chan a gotna kipe ding ahi.”
Abimelec emitió una orden a todo el pueblo, advirtiéndoles: “Cualquiera que toque a este hombre o a su esposa, será ejecutado”.
12 Hiche kum chun Isaac in muchi akitun ahile kum dang sang in ajat jakhat val jena tamjon aki-aat e, hiti chun Pakaiyin ama phatthei ana boh'e.
Isaac volvió a sembrar ese año, y el Señor lo bendijo con una cosecha que fue cien veces más grande que lo que había sembrado.
13 Chua kon chun Isaac chu neile gou in ahung hao doh tan, anei le agou hatah in apun be cheh, apun be cheh jeng in ahi.
Se volvió un hombre rico, y su riqueza creciócontinuamente hasta que se volvió muy rico.
14 Hitobang chun neile gou keu hilouvin kelngoi jong, keltah jong, bonghon jong chule soh le kol jong tamtah ahin neitan, hiche ho jeh hin Phalistine miten nasatah in ahung engse tauvin ahi.
Y poseía muchos rebaños de ovejas, manadas de bueyes, y muchos esclavos. Tanía tantas riquezas que los filisteos comenzaron a sentir celos de él.
15 Hichun Phalistine miho chu athangthip jeh'un Isaac twikhuh jouse chu abonchan asuhbing peh tauvin ahi. Hiche twikhuh ho sese hi apa Abraham adamlaiya asohten ana laihou chu ahi.
Así que los filisteos usaron basura para tapar todos los pozos que su Padre Abraham había cavado.
16 Chuin Abimelech in achaina in Isaac komma aseiye, “Nangma keiho komma kon in chedoh tan ajeh chu nangma keiho sang in natha lhing jotai,” ati.
Entonces Abimelec le dijo a Isaac: “Tienes que abandonar nuestro país, porque te has vuelto demasiado poderoso para nosotros”.
17 Hichun Isaac chu amaho komma kon in achen Gerar phaicham ah amaho ponbuh akison uvin hiche mun achun aching tauve.
Así que Isaac se fue y estableció su campamentoen el valle de Gerar, donde se quedó a vivir.
18 Chuin Isaac in Apa Abraham thi jouva Palestine mipiten ana huhbing peh'u twikhuh ho sese chu alai hong kit'in apa Abraham'in ana minsah twikhuh min ho chu avel sah kit in asem hoisah kit tai.
Allí destapó los pozos que había cavado su padre Abraham en su tiempo, los que los filisteos habían tapado después de la muerte de Abraham. Y les puso los mismos nombres que su padre les había puesto.
19 Isaac sohten Gerar phaicham chu twikhuh alai uva ahile twisam phungkhat alai doh tauve.
Los siervos de Isaac también cavaron un pozo en el valle y encontraron una fuente de agua.
20 Ahin Gerar gamma kelngoi chinghon Isaac kelngoi chingho komma chun “hiche twikhuh hi keiho twikhuh ahi,” atiuvin a kinelpi tauvin ahi; hichun Isaac in hiche twikhuh chu “Esek” asah'in hichun avetsah chu “Kiboina mun,” tina ahi.
Pero los pastores de Gerar comenzaron a tener discordias con los pastores de Isaac, diciendo: “¡Esa agua es nuestra!” Así que Isaac llamó a aquel pozo “Discordia”, porque allí tuvieron discordia con él.
21 Hichun Isaac sohten twikhuh chom dang khat alai kit'un ahile hiche mun jong chu boina ahung um kittan hichun Isaac in “Sitnah” (Tichu kitomona mun tina ahi) asah tan ahi.
Isaac tenía otro pozo cavado, y allí también hubo discordias. A ese pozo le llamó “Oposición”.
22 Chuin Isaac in hiche mun chu adalhan akichon in twikhuh chom beh khat alai kit in ahile hiche mun a vang chun akinahpi tapouvin ahi, hijeh chun Isaac in hiche mun chu “Rehoboth” asah tai. “Ajeh chu tun vang Pathen in eiho ding in gam eihon peh tauve, agamsung ahin eiho cha le nao vin pungjal tauhite,” ati.
Así que se fueron de allí y cavaron otro pozo. Esta vez no hubo ninguna discordia respecto a este pozo, y lo llamó “Libertad”, diciendo: “Ahora el Señor nos ha dado libertad para crecer y ser exitosos en esta tierra”.
23 Hiche mun a pat chun Isaac in Beersheba ah akichon kittai.
De allí Isaac se fue hacia Beerseba.
24 Hiche jan lele chun Isaac henga Pathen ahung kilah in “Keima napa Abraham Pathen chu kahi, Imacha gichat na nei hih behin ajeh chu keiman nangma ka umpi jing nai, chule phatthei ka boh ding nahi, nason nachilhah te jong hatah a ka punsah ding amaho nam lentah ka soding ahi. Hiche hohi kasuh bulhing ding ahi. Ajeh chu ka sohpa Abraham koma kana kitep nasa ahi.”
Y esa noche el Señor se le apareció y le dijo: “Yo soy el Dios de tu padre Abraham. No tengas miedo, porque yo estoy contigo. Te bendeciré y te daré muchos descendientes por causa de mi siervo Abraham”.
25 Hichun Isaac in hiche mun achun maicham asem in Pathen ahou tai, chule aman aponbuh jong asongdoh kit in asohten twikhuh khat alaikit un ahi.
Isaac entonces construyó un altar y adoró al Señor. También estableció sus tiendas, y sus siervos cavaron un pozo en ese lugar.
26 Ni khat chu Abimelech jong Gerar gamma pat na semangpa Ahuzzath chule asepai lamkai Phicol akipuiyin Isaac to kimuto dingin ahungtai.
Algún tiempo después, Abimelec vino desde Gerar con su consejero Ahuzat y con Ficol, jefe de su ejército, para ver a Isaac.
27 Isaac in amaho chu adong in, “Ipi dinga ka henga hung nahiuven nei vetda uva nagam uva patna neino doh hitalou ham?” ana ti.
“¿Por qué han venido a verme?” les preguntó Isaac. “¡Antes me odiaban y me pidieron que me fuera!”
28 Ama hon adon but'un, “Keihon Pathen in nangma na umpi hi phatechan kamu chen tauve. Hijeh chun nangho le keiho kikah a kihou cham ding kanom ui, chule ikah uva kitepna khat sem kanom uve.
“Ahora nos hemos dado cuenta de que el Señor está contigo”, le respondieron. “Así que hemos decidido hacer un pacto contigo con juramento.
29 Ahi theile ki hou cham na inei thei ding'u dei aum lheh e, keima hon jong nangho chunga imacha bolse pou ving'e, kei hon nang ho ka ngailu jing uve. Chule lung damsel a kasol doh joh nahiuve. Ven! tun nangho Pathen in nasatah in phatthei naboh tauve.
Tu nos prometerás que no nos harás daño, así como nosotros nunca te hemos hecho daño. Reconocerás que siempre te hemos tratado bien, y cuando te pedimos que te marcharas lo hicimos con bondad. ¡Y mira cómo el Señor te bendice ahora!”
30 Hichun Isaac in kinopto na ankong nehkhom na asem in amahon abonchauvin anekhom un adonkhom un ahi.
Así que Isaac mandó a preparar una comida especial para celebrar este pacto. Comieron y bebieron,
31 Ajing in jingpi matah in akithou’ un amaho khat khat in kitepna anei uvin, hichun Isaac in amaho chu a in lam uva asolkit tan, amaho jong lunglhai sel in akinung le tauve.
y se levantaron temprano en la mañana y cada uno hizo juramento al otro. Entonces Isaac los dejó ir, y ellos se fueron en paz.
32 Hiche ni ma ma chun Isaac sohten twisam thah khat alai doh'u chu thu ahung peuvin amahon aseiyun, “Keihon twisam thah khat kamu uve,” ahung tiuve.
Ese fue el día en que los siervos de Isaac que habían estado cavando un pozo vinieron a decirle: “¡Hemos hallado agua!”
33 Hichun Isaac in twisam thah chu Shebath asah tai. (Shebath tichu kinoptona tina ahi) Hiche nia patna chu tuni gei a hi Beershiba khopi kiti ahiye.
Así que Isaac llamó a ese pozo “juramento”, y por eso hasta el día de hoy, el nombre de esa ciudad es “Pozo del juramento” (Beerseba).
34 Esau chu kum som li alhin chun Hit mite numei Beeri Judith le Hit mi mama Elon chanu Basemath chu ji ding in akipui jin ahi.
Cuando Esaú cumplió 40 años, se casó con Judit, hija de Beri, el hitita, y también con Basemat, hija de Elón, el hitita.
35 Amavang Esau ji teni chu Isaac le Rebekah din thoh lel aum lheh jeng lhon in ahi.
Y ellas le causaron muchas amarguras a Isaac y Rebeca.

< Semtilbu 26 >