< Thuhilpa 10 >

1 Gimnamtui bom chu thoulhe thisa ho uijin anamset sah jeng theijin, chuto bangma chun kingolsahna mai maijin chihna le jabolna sangtah chu mohseh asosah theije.
Las moscas muertas hacen que hieda el perfume del perfumista. Así una pequeña locura al que es estimado como sabio y honorable.
2 Miching theijin lamdih akilhen in, angol in adihlou chu aki lhen’e.
El corazón del sabio se inclina a su derecha, Pero el corazón del necio, a su izquierda.
3 Nangman mingol ho chu lamsuh akijot nauva nahetdoh jeng thei ahi.
Aun mientras va de camino le falta cordura al necio. A todos les anuncia que es necio.
4 Na vaihompa chu na chunga alunglhai louva ahileh mohthip san hih in! Thipkhen cha kitohpa chun asuhkhel lentah jong asem hoi thei ahi.
Si el temperamento del gobernante se levanta contra ti, No dejes tu lugar, Porque la mansedumbre apacigua grandes ofensas.
5 Keiman nipi noija aphalou chombeh khat ka mudoh in ahi. Lengho le vaihom hon suhkhelna hoise tah aboldoh jiuve.
Hay un mal que vi bajo el sol Y es prevaleciente entre los hombres:
6 Amahon mingol ho thuneina len apeh doh’uva chule athunei dinga kilom tah ho asuhnem jiuhi ahi.
El necio encumbrado en muchos lugares exaltados, Y el dotado en lugares humildes.
7 Keiman soh ho jeng jong chu sakol chunga leng chapate tobanga atoudoh’u, chule leng chapate ho chu sohho tobanga lam ajotnu kamu tai.
Vi esclavos a caballo, Y príncipes que andan Como esclavos con pie en tierra.
8 Twikul nalai tengleh na lhahlut thei ahi. Chule banglui chu nang in naphetlhah teng leh gul-in jong na chuh thei ahi.
El que cava un hoyo caerá en él, Y al que rompa el cerco lo morderá una serpiente.
9 Song ima laiya nakon tengleh, song hungchima nalhuh khum thei ahi. Nang in thing natan tengleh, na heiga chun thing phata atan thei lou ding ahi.
El que corta piedras se lastimará con ellas, Y el que parte leños peligra en ello.
10 Heicha hemlou mang mi chun tha tamtah asuhmang ding ahi, hijeh chun na hei chang kinol phat in. Hiche hi chihna amanlutna ahin, na lolhin sah ding ahi.
Si el hierro pierde el filo y no le sacan corte, Hay que aplicar más fuerza. La sabiduría tiene la ventaja de dar éxito.
11 Gul chu na kingai sah kah’a na hin chuh man tahleh ipi phatsah’a gulchu na kingai sah ki got ham?
Si la serpiente muerde antes de ser encantada, De nada sirve el encantador.
12 Chih thusei ho pachat achanguve, hinlah ngolna thuseiho athusei-uva akipal jiuve.
Las palabras del sabio son provechosas, Pero los labios del necio causan su propia ruina.
13 Mingol ho lunggel chu ngolhoi thua akipanin, hiti chun athungah lhahnau jong chu gitlouna tah ngolna hung hiding ahi.
Las palabras de su boca comienzan con necedad, Y el fin de su charla es perverso desvarío.
14 Mingol hon thu aseibe beuvin, khonunga ipi hunglhung ding ahi koiman ahepon, asei chenthei pouvin ahi.
El necio multiplica palabras Aunque nadie sabe lo que va a suceder, Y lo que habrá después de él. ¿Quién se lo dirá?
15 Mingol hon neocha atoh nauva chun athangui pai uvin, in iti hunglhun ding ham tijong akihetji pouve.
El trabajo de los necios los fatiga, Porque ni saben cómo ir a la ciudad.
16 Gamsunga vaihom hon jingpia golvah abolluva, gamsung vaihomma pang soh chu lunghem umtah ahi.
¡Ay de ti, oh tierra, cuando tu rey es un muchacho, Y tus príncipes banquetean en la mañana!
17 Lenga pang milunglen lamkai nei gamsung chule aphatcha golvahbol vaipi popa chu pachat umtah ahi.
¡Dichosa tú, oh tierra, cuando tu rey es hijo de nobles, Y tus príncipes comen a su tiempo Para reponer fuerzas Y no para embriagarse!
18 Mithase inchung chu govatna theijin anem lha suh jin, thaset jeh’a inchung vangchet chut jia ahi.
Por la pereza se cae el techo, Y por la negligencia de manos la casa tiene goteras.
19 Golnop bol hin nuipohlahna asodohjin, lengpitwi jin kipana apei, chule sum in ijakai achojin ahi.
Por placer se hace el banquete. El vino alegra la vida, Y el dinero sirve para todo.
20 Lengpa chu imacha louvin gel-hihbeh in, chule athuneipa chu nalupna jenga jong nuisat hih in. Ajeh chu vacha neocha chun nathusei chu agalhutna naseiho chu aseipeh ding ahi.
Ni en tu aposento maldigas al rey, Ni aun en el secreto de tu dormitorio hables mal del rico, Porque un ave del cielo puede llevar tu voz, Y un pájaro en vuelo puede contar el asunto.

< Thuhilpa 10 >