< Daniel 8 >

1 Belshezzar lengpa, lengvaipoh kal kumthum lhin kum in, themgao thilmua mu kana nei masat jou chun, Daniel keiman avel in gaovin mu kanei kit’e.
En el tercer año del reinado de Belsasar, yo, Daniel, vi otra visión después de la que había visto anteriormente.
2 Hiche kathilmuna-a chun, Elam gamkai sung’a khopi lentah Susa kulpi sung’a, Keima kana um e, chuleh Ulai vadung pam’a keima kana ding’e.
En mi visión miré a mi alrededor y vi que estaba en el castillo de Susa, en la provincia de Elam. En la visión me encontraba junto al río Ulai.
3 Hichun ka khodah in kavet leh, vadung pang’a chun kelngoichal khat adin kamui. Aki ni aneijin, akiteni chu asao cheh in ahi. Aki khat chu khat joh sang’a hung dondoh nukhah ahivang in akhang khang in asaojoi.
Miré a mi alrededor y vi un carnero de pie junto al río. Tenía dos cuernos largos, uno más largo que el otro, aunque el más largo había crecido al último.
4 Kelngoichal chun alampi’a umtapou chu adel khumin, lhumlam’a um, sahlam’a um, chuleh lhanglam’a umho, abonin anomang in, ama masang’a koima chu apangjou aumpoi. Chuleh ama thahatna-a kon’a mi ga huhdoh ding jong aum pon, aman adei dei abolin chuleh ama leh ama loupitah in aki choisang tai.
Observé cómo el carnero embestía hacia el oeste, el norte y el sur. Ningún animal podía enfrentarse a él, ni había posibilidad alguna de librarse de su poder. Hacía lo que quería y se hizo poderoso.
5 Hitia kavet pet chun, lhumlam’a konin kelchal khat ahung doh in, tol tongkha louvin, mangang tah in gam leiset chung ahin jot galkaiyin ahi. Hiche kelchal hin amit teni kah’a ki lentah khat seh aneije.
Mientras pensaba en lo que había visto, un macho cabrío llegó desde el oeste, corriendo por la superficie de la tierra tan rápido que no tocó el suelo. Tenía un cuerno grande y prominente entre los ojos.
6 Hiche kelchal hin, vadung pam’a adin kanamui kelngoi chal, ki ni nei chu, ahin jonin lunghang tah in, athanei su in adel khum jeng in ahi.
Se acercó al carnero con los dos cuernos que yo había visto junto al río, precipitándose para atacar con furia.
7 Kelchal chun lunghang tah a kelngoi chal chu akitapi jeng in ahileh, kelngoichal ki teni chu atatbong tai. Kelngoichal chu kelchal masang’a apangjou tapoi. Kelchal chun kelngoichal chu tol suhnan aneijin, chuleh akengin achil tan ahi. Kelchal thahatna-a kon chun kelngoichal chu koimacha ahuh doh ding aum tapoi.
Observé cómo la cabra cargaba furiosamente contra el carnero, golpeándolo y rompiéndole los dos cuernos. El carnero no tenía fuerzas para resistir el ataque de la cabra. La cabra tiró al carnero al suelo, pisoteándolo, y no hubo posibilidad de rescatarlo del poder de la cabra.
8 Kelchal chu ahung thahat lheh jeng tai. Ahivang in, hitia ahatpet tah chun, aki lentah khatseh anei chu abongtan ahi. Hiche ki lentah umna mun’a chun, ki loupitah li ahung dondoh kit in, hiche ho chun leiset ningli lam anga cheh’un, akhang khang tauve.
El macho cabrío se hizo muy poderoso, pero en la cúspide de su poder se le rompió el cuerno grande. En su lugar surgieron cuatro grandes cuernos que señalaban los cuatro vientos del cielo.
9 Chuin ki li ho lah’a, ki khat pen’a kon chun, ki neokhat ahung dondoh kit in, hiche ki chu athahat lheh jeng in, athaneina chu lhanglam ngan, solam ngan chuleh Israel gam loupi ngan, akhang khang in anasa lheh jeng tai.
De uno de ellos surgió un cuerno pequeño que se hizo extremadamente poderoso hacia el sur y hacia el este y hacia la Tierra Hermosa.
10 Chuin athahat cheh chehin, van geijin athahatna chu akhangdoh tai. Hiche saki chun van thuneina geijin adoutan, van’a um ahsi phabep jong ahinpih lhan, akengin tol’ah achilgoiyin ahi.
Creció en poder hasta que alcanzó al ejército celestial, arrojando a algunos de ellos y a algunas de las estrellas a la tierra y los pisoteó.
11 Chuin kiloupi sahtah in, van sepai lamkai pipu jong chu adoutan, niseh’a maicham thilto tang louva hung kitohho jong akilah in, chuleh maicham muntheng hojong abonin asumang tan ahi.
Incluso trató de hacerse tan grande como el Príncipe del ejército celestial: eliminó el servicio continuo, y el lugar de su santuario fue destruido.
12 Hiche doubolpa chung’a lethuhlou na dingin, van sepai hochu akikang seuvin ahi. Hiche jeh chun, niseh’a maicham’a thil hung kitoh ho jouse atang tan, ama khut’a akipedoh tai. Hitichun saki chu ahatlheh jeng in, chuleh amachal lheh jeng in, thutah jeng jong tol’ah chotphan aum tai.
Un ejército de pueblos y el servicio continuo le fueron entregados a causa de la rebelión, y derribó la verdad, y tuvo éxito en todo lo que hizo.
13 Chuin keiman mitheng mini kihouna chu kajan, mitheng khatpa chunk hat johpa heng’a chun aseijin, Themgao thilmua kimu hohi itih chan geija hitia um ding ham? Hiche doubol pan, niseh’a maicham thilto kitohho hi asuhtang’a, itih chan geija ahomkeova akoi ding ham? Chuleh itihchan geija chu, muntheng leh van sepai ho chu kengto chotpha-a um ding hiuvem? tin adong’e.
Entonces oí a un santo que hablaba, y otro santo le preguntó al que hablaba: “¿Por cuánto tiempo es esta visión -la eliminación del servicio continuo, la rebelión que causa la devastación, la entrega del santuario y el ejército de la gente para ser pisoteado?”
14 Hichun khatpan adonbut in,’’Nilhah leh jingkah sangnile jathum sunghi hitia um ding ahin, chujou tengleh muntheng chu aumna ding dol’a avel’a kisempha kit ding ahi,’’ atipeh e.
Él respondió: “Durante dos mil trescientas tardes y mañanas, entonces el santuario será purificado”.
15 Daniel keiman, hiche themgao thilmua mu kanei chu, ipi kiseina ham ahi kahetchen nomlheh in, kagel gelin; Hichepet chun, mihem lim tobang mikhat kamasanga ahung ding in,
Mientras yo, Daniel, trataba de entender lo que significaba esta visión, de repente vi a alguien que parecía un hombre de pie frente a mí.
16 Chuin keiman, Ulai vadunga kon’a hung kikou mihem awgin khat kajan, hichun, “Gabriel, hiche mipa hi, themgao thilmua kivetsah chengse hi, ipi kiseina ham seipeh in” ati.
También oí una voz humana que llamaba desde el río Ulai: “Gabriel, explica a este hombre el significado de la visión”.
17 Chuin Gabriel chun, kadinna mun ahin naijin ahileh katija behseh jengin, kamai tol’a sulutin ka bohkhup tai. Hichun aman kajah’a, “Vo mihem chapa, hiche themgao thilmua namuho chengse hi, phat kichai nading thudol ahi, hethemin, geltohin,” ati.
Cuando se acercó a mí, me aterroricé y caí de bruces ante él. “Hijo de hombre”, me dijo, “tienes que entender que esta visión se refiere al tiempo del fin”.
Mientras me hablaba, perdí el conocimiento mientras me tumbaba boca abajo en el suelo. Pero él me agarró y me ayudó a ponerme de pie.
19 Chuin aman kajah’a, Lunghanna phat nunung lamleh, ipi hungsoh ding ham, ti naheng’a seipeh ding’a, keima hikom’a um kahi. Nangman na thilmu chengse hi, phat kichai ding chu ahilchen ahi.
Me dijo: “¡Presta atención! Te voy a explicar lo que va a suceder durante el tiempo de la ira, que se refiere al tiempo señalado del fin.
20 Nangman namu ki ni neija kelngoichal chu, Media lengpa leh Pesia lengpa ahi lhon’e.
El carnero con dos cuernos que viste simboliza a los reyes de Media y Persia.
21 Chuleh kelchal chu Greek lengpa vetsahna ahin, amit teni kah’a ki lentah khat chu, Greek leng masapen chu ahi tai.
El macho cabrío es el reino de Grecia, y el cuerno grande entre sus ojos es su primer rey.
22 Akilentah aboh jouva, aumna mun’a, ki adang litah ahung dondoh jeng bang’a chu, Greek lenggam chu kehli kisoa, lenggam li tah umdoh ding ahi. Hijong leh, lenggam masapen bang’a loupi umlou ding ahiuve.
Los cuatro cuernos que surgieron en lugar del cuerno grande que se rompió representan los cuatro reinos que surgieron de esa nación, pero no tan poderosos como el primero.
23 Amaho lengvaipoh phat kichai konleh, achonsetnau asanval behseh jeh chun, alah uva kon’in, duha themtah leh ginneilou leng khat hung lendoh ding ahi.
“Cuando esos reinos lleguen a su fin, cuando sus pecados hayan alcanzado su máxima extensión, un reino feroz y traicionero se subirá al poder.
Llegará a ser muy poderoso, pero no por su propio poder. Será terriblemente destructivo, y tendrá éxito en todo lo que haga. Destruirá a los grandes líderes y al pueblo dedicado a Dios.
25 Duha thuh leh lheplhah them bulpi ahitoh lhon’a, gilou tah’a hung lendoh ding, chuleh mi tamtah gihsalna beiya asuhmang ding ahi. Aman leng chapate leh milen milalte geija gal abolkhum ding, amavang, akhonna leh mihem khut thahat pang louva amahi kisuchip ding ahi.
A través de su tortuosidad, sus mentiras serán convincentes y exitosas. Muestra su arrogancia tanto en el pensamiento como en la acción, destruyendo a los que se creían perfectamente seguros. Incluso lucha en oposición contra el Príncipe de los príncipes, pero será derrotado, aunque no por ningún poder humano.
26 Hichea themgao thilmua namu nilhah leh jingkah sangni leh jathum hilchenna thuhi, adihtah mong mong ahi. Amavang, hiche gaothuhi, nikho sotpi nung’a hungsoh ding ahijeh'in, Mohor namkhum inlang, thuguh in koi tan.
“La visión sobre las tardes y las mañanas que se te ha explicado es verdadera, pero por ahora sella esta visión porque se refiere a un futuro lejano”.
27 Chuin Daniel keima tah hi, katija behseh jengin, nikho tampi kadammo lotan ahi. Chujouvin, ka thouvin lengpa kin lhacha natong din in k che tai. Ahivangin, ka thilmu ho chengse chu ka hethem theihih beh jengin chuleh ka lung ahesoh sahlheh jengin ahi.
Después de esto, yo, Daniel, quedé exhausto y estuve enfermo durante días. Luego me levanté y volví a trabajar para el rey, pero estaba desolado por lo que había visto en la visión y no podía entenderlo.

< Daniel 8 >