Cei 5
1 Ananias ak mingnaak thlang pynoet ing a zu Sapphira ingqawi khawhun ani taak ce zawi hy nih.
Dar un om, numit Anania, împreună cu soția sa Safira, au vândut un bun
2 A zu a simpyinaak ing tangka a vang ce amah aham a taak coengawh, a vang ce ceityihkhqi a khawkung awh tloeng hy nih.
și au păstrat o parte din preț, iar soția sa, care știa de aceasta, a adus o parte și a pus-o la picioarele apostolilor.
3 Piter ing, “Ananias, kawtih setan nak kawlung khuiawh be sak nawh Ciim Myihla ce na thai na latnaak? Khawhun phu tangka a vang ce namah aham ta hyk ti.
Dar Petru a zis: “Anania, de ce ți-a umplut Satana inima ca să minți pe Duhul Sfânt și să reții o parte din prețul pământului?
4 Na zawih hlanawh awm namah a koena ni a awm ka ti koenoek? Na zawih coeng bai awh awm tangka ce namah a ngaihnaak amyihna hawna thai tik saw kaw? Ikaw ing nu vemyihna nak kawlung awh bi a bi? Thlang am thaina tiksaw Khawsa ni na thainaak hy,” tina hy.
Cât timp l-ai păstrat, nu a rămas oare al tău? După ce a fost vândut, nu a fost în puterea ta? Cum se face că ai conceput acest lucru în inima ta? Nu i-ai mințit pe oameni, ci pe Dumnezeu.”
5 Ananias ing ce ak awi ce ang zaak awh, tlu nawh thi hy. Ce akawng ak zakhqi boeih ing kqih uhy.
Anania, auzind aceste cuvinte, a căzut jos și a murit. O mare frică a cuprins pe toți cei care au auzit aceste lucruri.
6 Cawh cadawngkhqi law unawh, a qawk ce ami lawh coengawh, kawt unawh pup uhy.
Tinerii s-au sculat, l-au înfășurat, l-au dus afară și l-au îngropat.
7 Khawnoek pathum tluk a awm coengawh a zu cawhkaw akawng ce am sim kana lut lawt hy.
După vreo trei ore, soția lui, care nu știa ce se întâmplase, a intrat.
8 Piter ing, “Nim then lah, khawhun ce tangka ve zah doeng na nu nani zawih tang?” tina hy. Anih ing, “Oeih, ve zah doeng ni,” tina hy.
Petru i-a răspuns: “Spune-mi dacă ai vândut pământul cu atât de mult.” Ea a spus: “Da, pentru atât de mult”.
9 Piter ing a venawh, “Ikawmyihna Bawipa ang Myihla noek adak aham naning zaak qu? Toek lah ce! na va amik pukkhqi a khaw ce chawmkeng awh ni a awm hyn ce, nang awm nik kawt pahoei lawt kawm uh,” tina hy.
Dar Petru a întrebat-o: “Cum de v-ați învoit împreună să ispitiți Duhul Domnului? Iată, picioarele celor care l-au îngropat pe soțul tău sunt la ușă și te vor scoate afară”.
10 Cawh Piter a khawkung awh tlu nawh thi pahoei hy. Cadawngkhqi law unawh, a qawk ce ami huh awh kawt unawh a va ak phyi keng awh pup uhy.
Ea a căzut îndată la picioarele lui și a murit. Tinerii au intrat și au găsit-o moartă; au dus-o afară și au îngropat-o lângă soțul ei.
11 Ce akawng ce thlangboel ingkaw ak zakhqi boeih ing kqih uhy.
O mare frică a cuprins toată adunarea și pe toți cei care au auzit aceste lucruri.
12 Ceityihkhqi ing kawpoek kyi themkhqi ingkaw hatnaakkhqi sai uhy. Ak cangnaak thlangkhqi boeih ce Solomon Imhloeih awh cun hoeih hoeih uhy.
Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în popor. Toți erau de acord în pridvorul lui Solomon.
13 Thlangkhqi ing a mingmih ce kyih am cah khqi hlai uhy, bawng aham taw kqih laklaw uhy.
Nici unul dintre ceilalți nu îndrăznea să li se alăture; totuși, poporul îi cinstea.
14 Cehlai, pa ingkaw nu thlang khawzah ing Bawipa ce cang nak khqoet khqoet unawh thlang pung a tai khqoet khqoet hy.
Tot mai mulți credincioși s-au adăugat la Domnul, mulțimi de bărbați și de femei.
15 Piter a ceh awh ang myihlip ing dah na seh ti unawh, thlaktlokhqi ce lam na law pyi unawh hiphaih ingkaw phakkhqi awh zaih sak uhy.
Chiar și pe bolnavi îi scoteau în stradă și îi așezau pe paturi și pe saltele, pentru ca, atunci când Petru trecea, măcar umbra lui să-i umbrească pe unii dintre ei.
16 Jerusalem khaw a kengsam awhkaw khawkhqi awhkawng thlang kqeng law unawh thlaktlokhqi ingkaw qaai ing am tukhqi ce law pyi uhy, cekkhqi boeih ing qoeinaak hu uhy.
De asemenea, s-a adunat o mulțime din cetățile din jurul Ierusalimului, aducând bolnavi și pe cei chinuiți de duhuri necurate; și toți au fost vindecați.
17 Cawh khawsoeih boei ak hqam soeih ingkaw a pyikhqi, Sadusi anglakawhkaw thlangkhqi ce tlai se uhy.
Dar marele preot și toți cei ce erau cu el, adică secta saducheilor, s-au sculat în picioare și s-au umplut de gelozie
18 Ceityihkhqi ce tu unawh thawngim khuina thlak khqi uhy.
și au pus mâna pe apostoli, apoi i-au pus în temniță publică.
19 Cehlai khawmthan awh Bawipa ak khan ceityih ing thawngim chawmkeng ce awng nawh a mingmih ce a leng na sawi khqi hy.
Dar un înger al Domnului a deschis noaptea ușile închisorii, i-a scos afară și le-a spus:
20 “Cet unawh taw bawkim awh dyi unawh thlang boeih venawh ve hqingnaak awi ve vak kqawn uh,” tinak khqi hy.
“Mergeți și stați în picioare și vorbiți poporului în templu toate cuvintele acestei vieți”.
21 Khaw a dai law awhtaw bawkim ak khuina lut tlaih unawh, khan ceityih ing ak kqawn peek amyihna, thlangkhqi ce cawngpyi uhy. Khawsoih boei ak hqam soeih ingkaw a pyikhqi ce ami pha awhtaw Israel a hqamcakhqi ngawih cunnaak – Sanhedrin ce khy unawh thawngim khuiawh kaw ceityihkhqi ce lawh sak khqi ham thlang tyi uhy.
După ce au auzit acestea, au intrat în Templu în zori de ziuă și învățau. Dar marele preot și cei care erau cu el au venit și au convocat consiliul, împreună cu tot senatul copiilor lui Israel, și au trimis la închisoare ca să fie aduși.
22 Cehlai thawngim ce ami pha awh, thawnguk boei ing cekkhqi ce am hu voel hy. Hlat tlaih unawh,
Dar ofițerii care au venit nu i-au găsit în închisoare. S-au întors și au raportat:
23 “Thawngim awm ak nep na khai qu nawh, thawngim ak qehkhqi awm chawmkeng awh ak nep cana awm uhy; cehlai chawh ka mim awng law awhtaw ak khuiawh u awm am awm voel hy,” tina uhy.
“Am găsit închisoarea închisă și încuiată, iar gardienii stăteau în fața ușilor, dar când le-am deschis, nu am găsit pe nimeni înăuntru!”
24 Ce ak awi ce a ming zaak awh, bawkim ak temkung qaal boei ingkaw khawsoeih boeikhqi ce a mingngaih na kyi hy, “Ikawmyihna a awmnaak hy voei?” ti uhy.
Când au auzit cuvintele acestea, marele preot, căpetenia templului și preoții cei mai de seamă au fost foarte nedumeriți de ele și de ceea ce putea să se întâmple.
25 Cawh thlang pynoet ce law nawh, “Toek lah uh! Nangmih ing thawng namik thlak ce bawkim awh dyi unawh thlang cawngpyi uhy,” tinak khqi hy.
Cineva a venit și le-a spus: “Iată că oamenii pe care i-ați pus în închisoare sunt în templu, stând în picioare și învățând poporul.”
26 Cawh qaal boei ce a bibikungkhqi mi cet unawh ceityihkhqi ce lawpyi uhy. Thlangkhqi ing lung ing nik khawng khqi hau kaw ti unawh awih zoei cana lawpyi dym uhy.
Atunci căpitanul s-a dus cu ofițerii și i-a adus fără violență, căci se temeau că poporul îi va ucide cu pietre.
27 Ceityihkhqi ce ami lawpyi coengawh, khawsoeih boei ak hqam soeih ing a doet ham Sanhedrin haiawh khy uhy.
După ce i-au adus, i-au pus în fața consiliului. Marele preot i-a interpelat și le-a zis:
28 “Ve ang ming ing am nami cawngpyi aham ni yn khqi ceet ceet hawh unyng. Cehlai ve cawngpyinaak ing Jerusalem nami be sak coengawh ve ak thlang a thi awh kaimih ve thawlh puk aham cai uhyk ti,” tina uhy.
“Nu v-am poruncit noi cu strictețe să nu învățați în acest nume? Iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și intenționați să aduceți asupra noastră sângele acestui om.”
29 Piter ingkaw ak chang ceityihkhqi ing: “Thlanghqing ak awi anglakawh Khawsak awi ni ka ming ngai hly bet hy!
Dar Petru și apostolii au răspuns: “Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni.
30 Nangmih a pa a Khawsa ing, nangmih ing thing awh tai unawh nami him Jesu ce, thihnaak awhkawng thawh tlaih hawh hy.
Dumnezeul părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorât, spânzurându-L pe un lemn.
31 Zutnaak ing thawlh qeenkhaw ngainaak ce Israelkhqi venawh a peeknaak thai aham Khawsa ing anih ce ak tang benawh boei ingkaw hulkung na zoeksang hawh hy.
Dumnezeu L-a înălțat cu dreapta Sa ca să fie Prinț și Mântuitor, ca să dea pocăință lui Israel și iertare de păcate.
32 Ve a kawnglam awh ve kaimih taw simpyikung na awm unyng, amah ak awi ak ngaikhqi venawh Khawsa ing a peek Ciim Myihla awm simpyikung na awm hy,” tinak khqi uhy.
Noi suntem martorii Lui despre aceste lucruri; la fel și Duhul Sfânt, pe care Dumnezeu l-a dat celor care Îl ascultă.”
33 Ce ak awi ce a ming zaak awh, amik kaw so nawh cekkhqi ce him aham ngaih uhy.
Dar ei, auzind aceasta, au fost înduioșați și au hotărât să-i omoare.
34 Cehlai Gamaliel ak mingnaak Farasi thlang pynoet, anaa awi cawngpyikung, thlang boeih ing ak kqihchah, ce Sanhedrin anglakawh dyi nawh cawhkaw ceityihkhqi ce a leng na ceh sak aham awi pehy.
Dar unul dintre ei s-a ridicat în consiliu, un fariseu numit Gamaliel, învățător al legii, cinstit de tot poporul, și a poruncit să-i scoată pe apostoli pentru puțină vreme.
35 Cekcoengawh cekkhqi venawh: “Israel thlangkhqi aw, ve ak thlangkhqik khan awh sai aham naming cai ve ak nep na poek lah uh.
El le-a zis: “Bărbați israeliți, fiți atenți la acești oameni, la ceea ce aveți de gând să faceți.
36 Ma awh Theuda ak mingnaak thlang pynoet ing, thlang mailai am amyihna kqawn qu nawh, thlang zali ing hquut uhy. Cehlai anih ce ami him coengawh taw a hubatkhqi awm plal a tham unawh, ikaw na awm am awm cawh uhy.
Pentru că înainte de aceste zile s-a ridicat Theudas, dându-se drept cineva, căruia i s-au alăturat un număr de oameni, cam patru sute. El a fost ucis; și toți, câți l-au ascultat, s-au risipit și au rămas fără nimic.
37 Anih a awm coeng bai awh, Juda ak mingnaak Kalili phyn thlang pynoet ce thlangmi noetnaak a awm tloek awh awm bai nawh thlang pynoet ce qaal na thawh sak hy. Anih awm him bai unawh a hubatkhqi ce plam boeh boeh uhy.
După acesta, Iuda din Galileea s-a ridicat în zilele înrobirii și a atras după el niște oameni. Și el a pierit și el, și toți, câți îl ascultau, au fost împrăștiați.
38 Cedawngawh, ve a kawnglam awh ve awi kqawn law lah vang nyng: Ve ak thlangkhqi ve ta dym mai uh! Ceh sak khqi mai uh! A mingmih ang cainaak ingkaw ami bibinaak ve thlanghqing a sai na a awm awhtaw plal bit kaw.
Acum vă spun să vă îndepărtați de acești oameni și să-i lăsați în pace. Căci, dacă acest sfat sau această lucrare este de la oameni, va fi răsturnată.
39 Cehlai Khawsa a sai na a awm awhtaw, am hqee thai kawm uk ti; Khawsa ak oelh na ni awm kqoeng hau kawm uh,” tinak khqi hy.
Dar dacă este de la Dumnezeu, nu veți putea să o răsturnați și veți fi găsiți chiar că luptați împotriva lui Dumnezeu!”
40 Anih ak awih kqawn ing cekkhqi ce noeng khqi hy. Cekcoengawh ceityihkhqi ce ak khuina khy khqi tlaih unawh vyk khqi uhy. Jesu ang ming ing awi ama mik kqawn voel aham awi amik kqawn peek coengawh hlah khqi tlaih uhy.
Ei au fost de acord cu el. Chemându-i pe apostoli, i-au bătut, le-au poruncit să nu mai vorbească în numele lui Isus și i-au lăsat să plece.
41 Sanhedrin ce ceityihkhqi ing cehta unawh, ce ang ming awh khuikha kyinaak ami huh aham tyng qoe na a awm a dawngawh zeel uhy.
Au plecat deci din fața consiliului, bucurându-se că au fost socotiți vrednici să sufere dezonoare pentru numele lui Isus.
42 Khawnghi hypoet coengawh hypoet, bawkim awh, im pynoet coeng pynoet awh ang dym kaana thlang cawngpyi unawh Jesu taw Khrih ni ti awithang leek ce khypyi uhy.
În fiecare zi, în templu și în casele lor, nu încetau să învețe și să propovăduiască pe Iisus Hristosul.
