Olcueih 15
1 Mongkawt la hlatnah loh kosi khaw a hlam tih, patangnah ol loh thintoek khaw a soeh.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Aka cueih kah a ol loh mingnah te a hloeihhlam tih, aka ang rhoek a ka loh a anglat te a thaa.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 BOEIPA kah a mik loh hmuen ta kuem kah a thae a then te a tawt.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Ol dongah hoeihnah aka om tah hingnah thingkung la om tih, a khuiah saveknah khaw mueihla pocinah ham ni.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Aka ang loh a napa kah thuituennah te a tlaitlaek tih, toelthamnah aka ngaithuen tah muet uh.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Hlang dueng kah im ah khohrhang khaw khawk, tedae halang kah a cangthaih long tah hlang a lawn.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Hlang cueih rhoek long tah mingnah te a haeh dae, aka ang kah lungbuei tah te tlam moenih.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Halang kah hmueih te BOEIPA kah a tueilaehkoi tih, aka thuem kah thangthuinah te a kolonah la a khueh.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Halang kah longpuei tah BOEIPA kah tueilaehkoi tih, duengnah aka hloem tah a lungnah.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Thuituennah caehlong aka hnoo ham tah thae tih, toelthamnah aka hmuhuet tah duek ni.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
11 Saelkhui neh Abaddon pataeng BOEIPA hmaiah a phoe atah, hlang ca rhoek kah lungbuei aisat te. (Sheol h7585)
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Amah a toel ham te hmuiyoi loh a lungnah pawt dongah, aka cueih te khaw paan laklo pawh.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Lungbuei, ko aka hoe tah a maelhmai hlampan tih, lungbuei kah nganboh loh mueihla a rhawp sak.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Aka yakming kah lungbuei long tah mingnah khaw mikhmuh khaw a tlap, tedae aka ang kah a ka loh anglat a luem puei.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Mangdaeng rhoek kah a khohnin tah boeih thae, tedae lungbuei aka then tah buhkoknah toei toei om.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Thakvoh len tih a khuiah soekloeknah a om lakah BOEIPA hinyahnah dongkah tah a yol khaw then.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Buhkak ansam khaw lungnah n'caak atah, hmuhuetnah neh n'caak vaito thapaduek lakah then.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Olpungkacan aka huek hlang he sue la om tih, thintoek aka ueh loh tuituknah khaw a duem sak.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Kolhnaw kah longpuei tah hling a buk banghui la om tih, aka thuem kah caehlong tah a picai pah.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Ca aka cueih loh a napa ko a hoe sak tih, tongpa aka ang loh a manu a hnaep.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Lungbuei aka talh ham tah a anglat te a kohoenah tih, hlang lungcuei tah a caeh dueng.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Baecenol pawt atah kopoek bing tih, a cungkuem taengah aka uen tah pai.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 A ka dongkah hlatnah loh hlang ham kohoenah la om tih, olka khaw amah tuetang vaengah tah then tloe pai.
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
24 Hlang aka cangbam ham tah saelkhui laedil lamloh hoeptlang hamla hingnah caehlong om hang. (Sheol h7585)
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Thinthah im tah BOEIPA loh a phil pah tih, nuhmai kah rhi te a suem pah.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Kopoek thae he BOEIPA kah a tueilaehkoi tih, ol then te a omthennah.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Mueluemnah dongkah aka mueluem loh a imkhui a lawn tih, kutdoe aka thiinah tah hing ni.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Hlang dueng kah lungbuei loh ol doo ham khaw a thuep tih, halang kah a ka loh boethae a thaa.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 BOEIPA loh halang te a lakhla tak tih, aka dueng kah thangthuinah te a hnatun pah.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Mik kah vangnah loh lungbuei ko a hoe sak tih, olthang then loh rhuhrhong a cang sak.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Hna dongah toelthamnah aka hnatun tah hingnah la om tih, hlang cueih lakli ah rhaehrhong ni.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Thuituennah aka hlahpham loh a hinglu a hnawt tih, toelthamnah aka hnatun tah lungbuei a lai.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 BOEIPA hinyahnah he cueihnah neh thuituennah la om tih kodonah tah thangpomnah mikhmuh ah a lamhma pah.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
