Lampahnah 22
1 Te phoeiah Israel ca rhoek te cet uh tih Jerikho kah Jordan rhalvangan phai, Moab kolken ah rhaeh uh.
Și copiii lui Israel au plecat și au așezat corturile în câmpiile lui Moab de partea aceasta a Iordanului lângă Ierihon.
2 Israel loh Amori taengah a saii boeih te Zippor capa Balak loh a hmuh.
Și Balac, fiul lui Țipor, a văzut tot ceea ce Israel făcuse amoriților.
3 Israel he khaw muep a ping dongah Moab khaw pilnam mikhmuh ah bakuep. Israel ca rhoek kah mikhmuh ah Moab a mueipuel.
Și Moab a fost foarte înfricoșat de popor, pentru că erau mulți, și Moab s-a tulburat din cauza copiilor lui Israel.
4 Te dongah Moab loh Midian kah a hamca rhoek taengah, “Vaito loh khohmuen kah baelhing a laem bangla mamih kaepvai kah a cungkuem he hlangping loh a laem uh pawn ni,” a ti nah. Te vaeng tue ah Moab kah manghai tah Zippor capa Balak ni.
Și Moab le-a spus bătrânilor lui Madian: Acum, această mulțime va linge pe toți cei ce sunt de jur împrejurul nostru, precum boul linge iarba câmpului. Și Balac, fiul lui Țipor, era împăratul moabiților în acel timp.
5 Te dongah a pilnam paca rhoek kah khohmuen tuiva kaep kah Pethor Beor capa Balaam taengah puencawn a tueih. Anih te a khue tih, “Egypt lamkah aka thoeng pilnam he, diklai hman te a khuk tih kai imdan la kho a sak he.
De aceea a trimis mesageri la Balaam, fiul lui Beor, la Petor, care este lângă râul din țara copiilor poporului său, pentru a-l chema, spunând: Iată, a ieșit un popor din Egipt; iată, ei acoperă fața pământului și s-au așezat înaintea mea;
6 Te dongah halo lamtah he pilnam he kai lakah tah a tlung oeh dongah kai yueng la thaephoei thil mai laeh. Anih ngawn ham neh khohmuen lamloh anih ka haek thai khaming. Yoethen na paek hlang te a yoethen tih thae na phoei thil te tah thaephoei a yook te ka ming,” a ti nah.
Vino, te rog, blestemă-mi pe acest popor, (căci ei sunt prea puternici pentru mine, poate că voi învinge; ) ca să îi batem și ca să îi alungăm din țară; căci știu că pe cine binecuvântezi tu, este binecuvântat, și pe cine blestemi tu, este blestemat.
7 Te dongah Moab kah a hamca neh Midian kah a hamca rhoek khaw, amih kut khuikah bihma rhoek khaw cet uh. Balaam taengla a pha uh vaengah a taengah Balak ol te a thui uh.
Și bătrânii lui Moab și bătrânii lui Madian au plecat cu răsplățile pentru ghicire în mâna lor; și au venit la Balaam și i-au spus cuvintele lui Balac.
8 Te vaengah amih te, “Hlaem at khaw pahoi rhaeh uh lamtah BOEIPA loh kai taengah a thui bangla nangmih taengah ol kam mael bitni,” a ti nah. Te dongah Moab mangpa rhoek tah Balaam taengah om uh.
Și el le-a spus: Rămâneți aici în această noapte și vă voi aduce vorbă din nou, precum DOMNUL îmi va vorbi și prinții lui Moab au rămas cu Balaam.
9 Te vaengah Pathen loh Balaam te a paan tih, “Na taengkah rhoek he u hlang nim?” a ti nah.
Și Dumnezeu a venit la Balaam și a spus: Cine sunt acești oameni găzduiți la tine?
10 Balaam loh Pathen taengah, “Moab manghai Zippor capa Balak loh kai taengla han tueih.
Și Balaam i-a spus lui Dumnezeu: Balac, fiul lui Țipor, împăratul lui Moab, a trimis la mine, spunând:
11 Egypt lamkah aka pawk pilnam loh diklai hman a khuk coeng ke. Te dongah halo anih te kai yueng la tap laeh. Anih tloek ham neh anih haek ham a coeng khaming,” a ti nah.
Iată, a ieșit din Egipt un popor care acoperă fața pământului, vino acum, blestemă-i pentru mine; poate că voi fi în stare să îi înving și să îi alung.
12 Pathen loh Balaam te, “Amih taengah cet boeh, pilnam te a yoethen coeng tih thaephoei boeh,” a ti nah.
Și Dumnezeu i-a spus lui Balaam: Să nu mergi cu ei; să nu blestemi poporul, pentru că ei sunt binecuvântați.
13 Te dongah Balaam te mincang ah thoo tih Balak kah mangpa rhoek te, “Nangmih taengah kai caeh sak ham khaw BOEIPA loh a aal dongah namah kho la cet uh laeh,” a ti nah.
Și Balaam s-a sculat dimineața și a spus prinților lui Balac: Întoarceți-vă în țara voastră, pentru că DOMNUL refuză să îmi dea voie să merg cu voi.
14 Te dongah Moab mangpa rhoek tah thoo uh tih Balak taengla pawk uh. Te vaengah, “Balaam loh kaimih taengah lo ham a aal,” a ti nah.
Și prinții lui Moab s-au ridicat și au mers la Balac și au spus: Balaam refuză să vină cu noi.
15 Tedae Balak loh amih lakah a yet ngai neh aka lalh ngai mangpa rhoek te a koei tih koep a tueih.
Și Balac a trimis din nou prinți, mai mulți și demni de mai multă cinste decât ceilalți.
16 Balaam taengla a pawk uh vaengah amah te, “Zippor capa Balak loh, 'Kai taengla na lo ham te uelh boeh.
Și ei au venit la Balaam și i-au spus: Astfel spune Balac, fiul lui Țipor: Te rog, nu lăsa nimic să te împiedice de a veni la mine;
17 Nang te muep kan thangpom rhoe kan thangpom vetih kai taengah na thui boeih te ka ngai bitni. Te dongah halo lamtah he pilnam he kai yueng la tap mai,’ a ti,” a ti nah.
Pentru că foarte mult te voi onora și voi face orice îmi spui, vino de aceea, te rog, blestemă-mi acest popor.
18 Tedae Balaam loh a doo tih Balak kah sal taengah, “Kai he Balak loh a im kah a bae la cak neh sui m'pae cakhaw Ka Pathen BOEIPA kah olka tah ka poe ham a coeng moenih, a yit a len khaw ngai ham ni.
Și Balaam a răspuns și a spus servitorilor lui Balac: Dacă Balac mi-ar da casa lui plină de argint și aur, eu nu pot trece peste cuvântul DOMNULUI Dumnezeul meu, pentru a face mai puțin sau mai mult.
19 Te dongah nangmih khaw he ah he hlaem at om uh mai laeh. Te daengah ni BOEIPA loh kai taengah thui hamla mebang a thap khaw ka ming eh?,” a ti nah.
De aceea acum, vă rog, rămâneți și voi aici în această noapte, ca să știu ce îmi va spune mai mult DOMNUL.
20 Khoyin ah tah Pathen te Balaam taengla cet tih amah te, “Nang te khue ham hlang rhoek ha pawk atah thoo lamtah amih neh cet. Tedae nang taengah kanthui ol mah ngai,” a ti nah.
Și Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopții și i-a spus: Dacă bărbații vin să te cheme, scoală-te și du-te cu ei; dar totuși cuvântul pe care ți-l voi spune: Acela să îl faci.
21 Balaam te mincang ah thoo tih a laak te a khih tih Moab mangpa rhoek taengla cet.
Și Balaam s-a sculat dimineața și și-a înșeuat măgărița și a mers cu prinții lui Moab.
22 Tedae anih a caeh dongah Pathen thintoek te sai. Te dongah BOEIPA puencawn tah anih te longpueng ah khingkhoekkung bangla a pai pah. Te vaengah amah te a laak dongah ngol tih a taengah a tueihyoeih rhoi om.
Și mânia lui Dumnezeu s-a aprins pentru că el s-a dus și îngerul DOMNULUI a stat în picioare pe cale ca potrivnic împotriva lui. Acum el călărea pe măgărița sa și cei doi servitori ai lui erau cu el.
23 Te vaengah BOEIPA kah puencawn tah longpuei ah pai tih a kut dongah a cunghang a yueh te laak loh a hmuh. Te dongah laak te long lamloh hooi uh tih lohma la cet. Te dongah longpuei la mael sak ham Balaam lohlaak te a taam.
Și măgărița a văzut îngerul DOMNULUI stând în picioare pe cale și sabia lui trasă în mâna sa și măgărița s-a abătut afară de pe cale și a intrat în câmp; și Balaam a lovit măgărița să o întoarcă pe cale.
24 Tedae BOEIPA kah puencawn te misurdum kah longcaek ah a pai pah. He ah khaw vongtung, ke ah khaw vongtung a om pah.
Dar îngerul DOMNULUI a stat pe o cărare a viilor, un zid fiind de această parte și un zid de cealaltă parte.
25 Laak loh BOEIPA kah puencawn te a hmuh vaengah pangbueng te a nen tih Balaam kho te pangbueng dongah a nen thil. Te dongah laak a taam te a khoep.
Și când măgărița a văzut îngerul DOMNULUI, s-a trântit de zid și a turtit piciorul lui Balaam de zid și el a lovit-o din nou.
26 Tedae BOEIPA kah puencawn loh koep a kan tih banvoei bantang la mael ham la longpuei aka om pawh hmuen ah a caek la pai.
Și îngerul DOMNULUI a mers mai departe și a stat în picioare într-un loc strâmt, unde nu era drum să întorci nici la dreapta nici la stânga.
27 Laak loh BOEIPA kah puencawn te a hmuh vaengah Balaam dangah a kol pah. Te vaengah Balaam thintoek te sai tih laak te conghol neh a taam.
Și când măgărița a văzut pe îngerul DOMNULUI, a căzut sub Balaam și mânia lui Balaam s-a aprins și el a lovit măgărița cu un toiag.
28 Te vaengah BOEIPA loh laak kah aka te a ong pah tih Balaam te, “Nang taengah balae ka saii tih kai thik thum nan boh,” a ti nah.
Și DOMNUL a deschis gura măgăriței și ea a spus lui Balaam: Ce ți-am făcut, că m-ai lovit de aceste trei ori?
29 Balaam loh laak te, “Kai he nan poelyoe dongah he, ka kut ah cunghang om vetih nang kang ngawn laeh mako,” a ti nah.
Și Balaam a spus măgăriței: Pentru că m-ai batjocorit, de ar fi fost o sabie în mâna mea te-aș fi ucis chiar acum.
30 Laak loh Balaam te, “Kai he nang kah laak moenih a? Kai soah he tahae khohnin due koep na ngol, he he nang taengah saii ham ka hmaiben khaw ka hmaiben nim?,” a ti vaengah, “Pawh,” a ti nah.
Iar măgărița i-a spus lui Balaam: Nu sunt eu măgărița ta, pe care ai călărit de când am fost a ta până în această zi? Obișnuiam vreodată să îți fac astfel? Iar el a spus: Nu.
31 Te vaengah BOEIPA loh Balaam mik te a phen pah. Te dongah a kut ah a cunghang a pom tih longpuei ah aka pai BOEIPA kah puencawn te a hmuh. Te daengah buluk tih a thintoek neh bakop.
Atunci DOMNUL a deschis ochii lui Balaam și el a văzut pe îngerul DOMNULUI stând în picioare pe cale și sabia lui trasă în mâna lui și și-a plecat capul și s-a aruncat cu fața sa la pământ.
32 BOEIPA kah puencawn loh anih te, “Balae tih na laak te thik thum na boh, ka hmai ah longpuei a mueng dongah kai he khingkhoekkung la ka pawk.
Și îngerul DOMNULUI i-a spus: Pentru ce ți-ai lovit măgărița de aceste trei ori? Iată, am ieșit să stau împotriva ta, deoarece calea ta este perversă înaintea mea,
33 Laak loh kai m'hmuh dongah ka mikhmuh lamloh voei thum a rhael. Ka mikhmuh lamloh rhael pawt koinih nang te khaw kang ngawn pawn vetih anih bueng ka hing sak khaming.
Și măgărița m-a văzut și s-a abătut de la mine de aceste trei ori, dacă nu s-ar fi abătut de la mine, cu siguranță te-aș fi ucis și pe ea aș fi lăsat-o vie.
34 Balaam loh BOEIPA kah puencawn taengah, “Longpuei ah kai mah ham na pai te ka ming pawt dongah ka tholh coeng. Na mik ah a thae oeh atah kai he ka mael voithum mael pawn ni,” a ti nah.
Și Balaam a spus îngerului DOMNULUI: Am păcătuit, pentru că nu am știut că stai în cale împotriva mea; acum de aceea dacă aceasta te nemulțumește, mă voi întoarce înapoi.
35 BOEIPA kah puencawn loh Balaam te, “Hlang rhoek neh cet lamtah nang taengah ka thui ol te mah thui,” a ti nah. Te dongah Balaam khaw Balak kah mangpa rhoek taengah cet.
Și îngerul DOMNULUI i-a spus lui Balaam: Du-te cu acești bărbați, dar numai cuvântul pe care ți-l voi spune, acela să îl vorbești. Astfel Balaam a mers cu prinții lui Balac.
36 Balaam halo te Balak loh a yaak van neh khorhi khobawt, Arnon khorhi kah Moab khopuei ah anih te doe hamla cet.
Și când Balac a auzit că a venit Balaam, a ieșit să îl întâlnească la o cetate a lui Moab, care este pe granița Arnonului, care este în ținutul cel mai îndepărtat.
37 Te vaengah Balak loh Balaam te, “Nang te khue ham nang taengah kan tueih rhoe kan tueih moenih a? Balae tih kai taengla na lo pawh, nang thangpom ham ka coeng tang moenih a?” a ti nah.
Și Balac i-a spus lui Balaam: Nu am trimis la tine cu stăruință ca să te cheme? Pentru ce nu ai venit la mine? Nu sunt eu în stare să te onorez?
38 Balaam loh Balak te, “Nang taengla ka pawk coeng he, ol pakhat khaw thui ham ka coeng khaw ka coeng venim? Pathen loh ka ka dongah a khueh te ka thui eh?,” a ti nah.
Și Balaam i-a spus lui Balac: Iată, am venit la tine, am eu vreo putere în vreun fel să spun ceva? cuvântul pe care Dumnezeu îl pune în gura mea, aceea voi vorbi.
39 Te phoeiah Balaam te Balak taengah cet tih Kirjathhuzoth la pawk rhoi.
Și Balaam a mers cu Balac și au venit la Chiriat-Huțot.
40 Te vaengah Balak loh saelhung neh boiva khaw a ngawn tih Balaam taeng neh amah taengkah mangpa rhoek taengah a thak.
Și Balac a oferit boi și oi și a trimis la Balaam și la prinții care erau cu el.
41 Mincang a pha vaengah Balak loh Balaam te a loh tih Bamothbaal la a khuen. Te vaengah pilnam a bawtnah lamloh pahoi tueng.
Și s-a întâmplat, a doua zi, că Balac a luat pe Balaam și l-a urcat la înălțimile lui Baal, ca de acolo să vadă până și cea mai îndepărtată margine a poporului.
