Laitloekkung 20

1 Israel ca rhoek boeih capit uh tih Dan lamloh Beersheba neh Gilead kho duela rhaengpuei loh Mizpah kah BOEIPA taengah pakhat la tingtun uh.

Atunci toți copiii lui Israel au ieșit și adunarea s-a strâns ca un singur om, de la Dan până la Beer-Șeba, cu țara Galaadului, la DOMNUL la Mițpa.

2 Pathen kah pilnam hlangping lakli ah pilnam boeih te a cong cong ah, Israel koca rhoek khaw boeih a pai uh vaengah rhalkap hlang thawng ya li loh cunghang a pom.

Și mai marii întregului popor, din toate triburile lui Israel, s-au prezentat în adunarea poporului lui Dumnezeu, patru sute de mii de oameni pedeștri care scoteau sabia.

3 Israel ca rhoek Mizpah la a caeh uh te Benjamin ca rhoek loh a yaak uh. Te vaengah Israel ca rhoek loh, “Hekah boethae he metlam a om thui uh lah,” a ti uh.

(Și copiii lui Beniamin au auzit că copiii lui Israel s-au urcat la Mițpa.) Atunci copiii lui Israel au spus: Spuneți-ne, cum a fost această stricăciune?

4 Te dongah a ngawn uh huta kah a va Levi hlang loh a doo tih, “Benjamin kah Gibeah la kamah ka cet tih ka yula taengah ka rhaeh.

Și levitul, soțul femeii care fusese ucisă, a răspuns și a zis: Sosisem la Ghibea, care aparține lui Beniamin, eu și concubina mea, ca să găzduiesc acolo.

5 Te vaengah Gibeah boei rhoek loh kai n'thoh thil uh tih kai te khoyin ah im neh rhen m'vael uh. Kai te ngawn ham cai uh coeng dae ka yula te a phaep uh tih duek.

Și bărbații din Ghibea s-au ridicat împotriva mea și noaptea au înconjurat de jur împrejur casa, din cauza mea, și s-au gândit să mă ucidă; și au forțat-o pe concubina mea, încât a murit.

6 Israel khuiah boethae halang neh khonuen rhamtat la a saii uh dongah ka yula te ka loh tih ka sah phoeiah Israel kah rho, khohmuen tom la ka pat.

Și am luat pe concubina mea și am tăiat-o în bucăți și am trimis-o în tot ținutul moștenirii lui Israel; fiindcă au lucrat o desfrânare și o nebunie în Israel.

7 Nangmih Israel ca boeih loh namamih kah olka neh cilsuep khaw pahoi pae uh laeh,” a ti nah.

Iată, voi sunteți toți copii ai lui Israel, dați-vă aici părerea și sfatul.

8 Te vaengah pilnam pum loh pumkhat la pai tih, “Hlang pakhat long khaw a dap la cet boel saeh lamtah pakhat khaw a im la phael boel saeh.

Și tot poporul s-a ridicat ca un singur om, spunând: Niciunul dintre noi nu vom merge la cortul său și niciunul dintre noi nu se va întoarce la casa lui.

9 Tedae tekah olka vanbangla Gibeah te hmulung neh saii sih.

Ci acum, acesta va fi lucrul pe care îl vom face cu Ghibea: ne vom urca împotriva ei prin sorț.

10 Israel khuiah boethae halang boeih a saii vanbangla Geba kah Benjamin te aka paan tih aka saii pilnam ham lampu aka lo la Israel koca boeih te yakhat ah hlang rha, thawngkhat ah yakhat, thawngrha dongah thawngkhat lo sih,” a ti uh.

Și vom lua zece bărbați din o sută din toate triburile lui Israel și o sută din o mie și o mie din zece mii, ca să aducă merinde pentru popor, ca să le facă, după ce ajung în Ghibea lui Beniamin, conform cu toată nebunia pe care au lucrat-o în Israel.

11 Te dongah Israel hlang boeih loh khopuei te a capit thil uh tih pumkhat hui uh.

Astfel, toți bărbații lui Israel s-au adunat împotriva cetății, uniți ca un singur om.

12 Te dongah Israel ca rhoek loh Benjamin koca rhoek boeih taengah hlang a tueih uh tih, “Balae tih hebang boethae loh na khuiah a om?

Și triburile lui Israel au trimis oameni la tot tribul lui Beniamin, spunând: Ce stricăciune este aceasta care s-a făcut între voi?

13 Gibeah kah hlang muen ca rhoek te han tloeng laeh. Amih te ka duek sak uh daengah ni Israel khui lamkah boethae te ka khoe pueng eh,” a ti nah. Tedae a pacaboeina Israel ca rhoek kah ol te Benjamin ca rhoek loh hnatun ham huem uh pawh.

Și acum, dați-ne pe bărbații aceia, pe copiii lui Belial, care sunt în Ghibea, ca să îi dăm la moarte și să îndepărtăm răul din Israel. Dar copiii lui Beniamin au refuzat să dea ascultare vocii fraților lor, copiii lui Israel.

14 Tedae khopuei rhoek lamkah Benjamin ca rhoek loh Israel ca rhoek taengah caemtloek la caeh ham Gibeah ah tingtun uh.

Ci copiii lui Beniamin s-au adunat din cetăți la Ghibea, ca să iasă la bătălie cu copiii lui Israel.

15 Te vaeng khohnin ah khopuei takuem lamkah Benjamin ca rhoek te soep uh thae tih cunghang aka pom hlang thawng kul thawng rhuk neh Gibeah kah aka om hlang ya rhih te a soep uh tih a coelh thil uh.

Și copiii lui Beniamin din cetăți au fost numărați, în acel timp, douăzeci și șase de mii de bărbați care scoteau sabia, în afară de locuitorii din Ghibea, care au fost numărați șapte sute de bărbați aleși.

16 Te vaengah pilnam boeih khuikah tongpa ya rhih te a coelh uh. Amih te bantang kut aka poem la boeih om dae lungto a dong uh vaengah sam pataeng pit tlaih pawh.

În tot acest popor erau șapte sute de bărbați aleși, stângaci, fiecare putea să tragă pietre cu praștia într-un fir de păr și să nu dea greș.

17 Benjamin kah a voel ah Israel ca loh buel uh cunghang aka pom caemtloek hlang he a pum boeih la hlang thawng ya li louh.

Și bărbații din Israel au fost numărați în afară de Beniamin, patru sute de mii de bărbați care scoteau sabia, toți aceștia erau bărbați de război.

18 Tedae thoo uh tih Bethel la a yoeng vaengah Pathen te a dawt uh hatah Israel ca rhoek loh, “Benjamin ca rhoek te caemtloek thil ham kaimih ah ulae lamhma la aka cet eh?,” a ti nauh. Te vaengah BOEIPA loh, “Judah te lamhma saeh,” a ti nah.

Și copiii lui Israel s-au ridicat și s-au urcat la casa lui Dumnezeu și au cerut sfat de la Dumnezeu și au spus: Care dintre noi să se urce cel dintâi la bătălia împotriva copiilor lui Beniamin? Și DOMNUL a spus: Iuda să se urce întâi.

19 Te dongah Israel ca rhoek loh mincang ah thoo uh tih Gibeah ah rhaeh uh.

Și copiii lui Israel s-au sculat dimineața și au așezat tabăra împotriva Ghibei.

20 Benjamin te caemtloek thil ham Israel hlang te cet tih Israel caemtloek hlang he Gibeah ah yaal uh.

Și bărbații lui Israel au ieșit la bătălie împotriva lui Beniamin; și bărbații lui Israel s-au desfășurat să lupte împotriva lor, la Ghibea.

21 Te vaengah Gibeah lamkah Benjamin ca rhoek ha pawk uh tih lohma sa ah Israel hlang thawng kul thawng hnih te hnin at dongah a phop.

Și copiii lui Beniamin au ieșit din Ghibea și au culcat la pământ dintre israeliți, în ziua aceea, douăzeci și două de mii de bărbați.

22 Tedae Israel hlang pilnam loh a thaa a huel tih lamhma khohnin kah rhongpai hmuen ah caemtloek ham te rhong koep a pai uh.

Și poporul, bărbații lui Israel, s-au încurajat și din nou s-au desfășurat în locul în care se desfășuraseră în ziua întâi.

23 Te daengah Israel ca rhoek loh cet uh tih kholaeh duela BOEIPA mikhmuh ah rhap uh. BOEIPA te a dawt uh tih, “Ka manuca Benjamin ca rhoek te caemtloek la thoeih ham ka khoep aya?,” a ti nauh. Te vaengah BOEIPA loh, “Anih te caeh thil uh,” a ti nah.

(Și copiii lui Israel s-au urcat și au plâns înaintea DOMNULUI până seara; și au cerut sfat de la DOMNUL, spunând: Să mă mai urc la bătălie împotriva copiilor lui Beniamin, fratele meu? Și DOMNUL a spus: Urcă-te împotriva lui.)

24 Te dongah a hnin bae dongah Israel ca rhoek loh Benjamin ca rhoek taengla mop uh.

Și copiii lui Israel s-au apropiat a doua zi împotriva copiilor lui Beniamin.

25 A hnin bae dongah tah amih aka doe ham te Benjamin khaw Gibeah lamkah ha pawk tih Israel ca khui lamkah cunghang aka pom hlang thawng hlai rhet te lohma sa ah boeih a thup uh bal.

Și Beniamin a ieșit împotriva lor din Ghibea a doua zi și din nou au culcat la pământ dintre copiii lui Israel, optsprezece mii de bărbați; toți aceștia scoteau sabia.

26 Te dongah Israel ca rhoek boeih neh pilnam pum loh cet uh tih Bethel a paan uh. Te vaengah a rhah doela BOEIPA mikhmuh ah ngol uh. Hnin at neh kholaeh duela a yaeh tih BOEIPA mikhmuh ah hmueihhlutnah neh rhoepnah te a nawn uh.

Atunci toți copiii lui Israel și tot poporul s-au urcat și au venit la casa lui Dumnezeu și au plâns și au șezut acolo înaintea DOMNULUI și au postit în ziua aceea până seara și au oferit ofrande arse și ofrande de pace înaintea DOMNULUI.

27 Te phoeiah BOEIPA te Israel ca rhoek loh a dawt uh. Te vaeng tue ah tah Pathen kah paipi thingkawng khaw te ah te om.

Și copiii lui Israel au întrebat pe DOMNUL, (deoarece chivotul legământului lui Dumnezeu era acolo în acele zile,

28 Te vaeng tue ah Aaron koca Eleazar ca Phinekha tah paipi thingkawng hmai ah pai tih, “Ka manuca Benjamin ca rhoek taengah caemtloek la caeh ham te koep ka rhaep aya, ka toeng pawn aya?,” a ti nah. Tedae BOEIPA loh, “Anih te thangvuen ah tah nang kut dongla kan tloeng ham coeng dongah cet ngawn,” a ti nah.

Și Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stătea înaintea lui în acele zile), spunând: Să mai ies încă la bătălie împotriva fiilor lui Beniamin, fratele meu, sau să încetez? Și DOMNUL a spus: Urcă-te, pentru că mâine îi voi da în mâna ta.

29 Te dongah Israel loh Gibeah kaepvai ah rhongngol a khueh.

Și Israel a pus pânditori în jurul Ghibei.

30 A hnin thum dongah tah Benjamin ca rhoek te Israel ca rhoek loh a paan uh tih a noek noek kah bangla Gibeah te rhong a pai thiluh.

Și, în a treia zi, copiii lui Israel s-au urcat împotriva fiilor lui Beniamin și s-au desfășurat împotriva Ghibei, ca și în celelalte dăți.

31 Te vaengah pilnam aka doe ham te Benjamin ca rhoek ha hlah uh tih khopuei lamloh baat cing uh. A noek noek kah bangla pilnam soah a rhok la tloek banlak ham te Bethel neh Gibeah la aka pawk longpuei ah a tong uh tih Israel hlang sawmthum tluk te lohma sa ah a ngawnuh.

Și copiii lui Beniamin au ieșit împotriva poporului și au fost atrași departe de cetate; și au început să lovească în popor și să ucidă, cam treizeci de bărbați din Israel, ca și în celelalte dăți, pe drumurile mari, dintre care unul duce la casa lui Dumnezeu, iar altul la Ghibea în câmpie.

32 Te vaengah Benjamin ca rhoek loh, “Lamhma kah bangla mamih mikhmuh ah yawk uh coeng,” a ti uh. Tedae Israel ca rhoek loh, “Rhaelrham uh sih lamtah khopuei lamloh longpuei la cing tak sih,” a ti uh.

Și copiii lui Beniamin au spus: Sunt doborâți înaintea noastră ca și întâia dată. Dar copiii lui Israel au spus: Să fugim și să îi atragem departe de cetate, la drumurile mari.

33 Te dongah Israel hlang boeih tah a hmuen lamloh thoo uh tih Baaltamar la rhong a pai uh. Te vaengah Israel khuikah aka rhongngol te Gibeah pool lamloh amah hmuen la a poh.

Și toți bărbații lui Israel s-au ridicat din locul lor și s-au desfășurat la Baal-Tamar; și pânditorii lui Israel au ieșit din locul lor, din pajiștile Ghibei.

34 Te phoeiah Israel boeih khui lamkah hlang thawng rha a coelh loh Gibeah imdan te a paan uh hatah caemtloek khaw a lalh nauh. Tedae yoethae loh amih taengla a paan te Benjamin ca rhoek ming uh pawh.

Și au venit împotriva Ghibei zece mii de bărbați aleși din tot Israelul și bătălia a fost grea, dar ei nu știau că răul era aproape de ei.

35 Benjamin te Israel mikhmuh ah BOEIPA loh a yawk sak coeng dongah Benjamin khui lamkah cunghang aka pom hlang thawng kul thawng nga yakhat te hnin at nen ni Israel ca rhoek loh a thup.

Și DOMNUL a lovit pe Beniamin înaintea lui Israel; și copiii lui Israel au culcat la pământ dintre beniamiți în acea zi douăzeci și cinci de mii o sută de bărbați; toți aceștia scoteau sabia.

36 Amamih a yawk uh te Benjamin ca rhoek loh a hmuh uh. Te vaengah Israel hlang tah Gibeah kah a khueh rhongngol dongla a pangtung coeng dongah Benjamin ca rhoek loh a hmuen vik a paek.

Astfel, copiii lui Beniamin au văzut că erau doborâți; fiindcă bărbații lui Israel au făcut loc beniamiților, pentru că se încredeau în pânditorii pe care îi puseseră lângă Ghibea.

37 Rhongngol rhoek long khaw Gibeah la tawn uh tih capit uh tih rhongngol patoeng te a sol dongah khopuei pum te cunghang ha dongla a kaeh.

Și pânditorii s-au grăbit și s-au năpustit asupra Ghibei; și pânditorii s-au apropiat și au lovit toată cetatea cu ascuțișul sabiei.

38 Israel hlang neh rhongngol te tingtunnah a om vaengah khopuei lamkah hmaikhu loh cangpaiso bangla muep luei.

Acum, era un semn anumit între bărbații lui Israel și pânditori, ca să înalțe o mare flacără cu fum din cetate.

39 Tedae caemtloek vaengah Israel hlang loh ki a buung hatah Israel hlang la hlang sawmthum tluk te Benjamin loh a rhok la pahoi a tloek tih, “Lamhma kah caemtloek bangla mamih mikhmuh ah yawk rhoela yawk ngawn coeng,” a ti uh.

Și după ce bărbații lui Israel se retrăseseră din bătălie, Beniamin a început să lovească și să ucidă dintre bărbații lui Israel cam treizeci de persoane, pentru că au spus: Într-adevăr sunt doborâți dinaintea noastră, ca în prima luptă.

40 Tedae hmaikhu tung te khopuei lamloh cangpaiso neh koe luei. Benjamin khaw a hnuk la a mael hatah khopuei pum te vaan la tarha ana khuu pah.

Dar când flacăra a început să se ridice din cetate ca un stâlp de fum, beniamiții au privit înapoia lor și, iată, flacăra cetății se înălța la cer.

41 Te vaengah Israel hlang te ha mael van hatah yoethae loh n'rhul thil coeng tila Benjamin hlang loh a hmuh dongah hlawt let.

Și când bărbații lui Israel s-au întors din nou, bărbații lui Beniamin au fost uimiți, pentru că au văzut că răul venise peste ei.

42 Te dongah Israel hlang kah mikhmuh ah khosoek longpuei la hooi uh. Tedae amih te caem loh han cuuk thil tih khopuei lamkah rhoek long khaw amih te a laklo ah a thup.

De aceea și-au întors spatele dinaintea bărbaților lui Israel spre calea pustiei, dar bătălia i-a ajuns; și pe cei care ieșeau din cetăți i-au culcat la pământ în mijlocul lor.

43 Benjamin te a hloem uh tih a dum uh coeng dongah Gibeah khocuk due a yoeikoek la a cuuk uh.

Astfel i-au înconjurat pe beniamiți, de jur împrejur, și i-au urmărit și i-au călcat cu ușurință până spre Ghibea, înspre răsăritul soarelui.

44 Te vaengah Benjamin khui lamkah tatthai hlang kak hlang thawng hlai rhet cungku.

Și au căzut din Beniamin optsprezece mii de bărbați, toți aceștia erau războinici viteji.

45 Te dongah hooi uh tih khosoek kah Rimmon thaelpang la rhaelrham uh. Tedae longpueng ah hlang thawng nga a paco uh. Te vaengah Gidom duela a cuuk uh tih hlang a thawng thawng la a ngawn uh.

Și s-au întors și au fugit spre pustie la stânca Rimon și israeliții au strâns dintre ei cinci mii de bărbați la drumurile mari și i-au urmărit îndeaproape până la Ghideom și au ucis două mii de bărbați dintre ei.

46 Te vaengah Benjamin khui lamkah aka cungku rhoek boeih he hnin at dongah mah cunghang aka pom tatthai hlang kak te hlang thawng kul thawng nga om.

Astfel că toți cei care au căzut în acea zi din Beniamin au fost douăzeci și cinci de mii de bărbați care scoteau sabia; toți aceștia erau războinici viteji.

47 Tedae hlang ya rhuk tah hooi uh tih khosoek kah Rimmon thaelpang la a rhaelrham uh dongah Rimmon thaelpang ah hla li om uh.

Dar șase sute de bărbați s-au întors și au fugit în pustie la stânca Rimon și au rămas la stânca Rimon patru luni.

48 Te phoeiah Israel hlang loh Benjamin ca rhoek te a mael thil uh tih cunghang ha neh a ngawn uh. Khopuei lamkah hlang boeih neh a hmuh sarhui rhamsa khaw, kho tom kah a hmuh sarhui te khaw hmai neh a hla thiluh.

Și bărbații lui Israel s-au întors din nou peste copiii lui Beniamin și i-au lovit cu ascuțișul sabiei, precum și pe oamenii din fiecare cetate și animalele și tot ce venea la mână; de asemenea au dat foc tuturor cetăților la care au ajuns.