< Johan 12 >
1 Jesuh tah yoom hlankah a hnin rhuk dongah, Bethany la pawk coeng. Te ah te Jesuh loh duek lamkah a thoh Lazarus te khaw om.
Cu șase zile înainte de Paști, Isus a venit la Betania, unde era Lazăr, care era mort și pe care l-a înviat din morți.
2 Te dongah anih ham hlaembuh pahoi a thong uh tih Martha te tokthuet. Lazarus tah Jesuh taengah aka vael pakhat la om van.
Și I-au pregătit acolo o cină. Marta a servit, dar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu el.
3 Te vaengah Mary loh a phu aka tlo nardo botui pound khat han khuen tih Jesuh kho te a hluk phoeiah a sam neh a huih. Te dongah im te botui kah a bo neh khuk bae.
Maria a luat un kilogram de mir de nard curat, foarte prețios, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei. Casa s-a umplut de mireasma unguentului.
4 Tedae a hnukbang pakhat, Jesuh yoih ham aka cai Judas Iskariot loh,
Atunci Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, unul din ucenicii Lui, care avea să-L trădeze, a zis:
5 “Balae tih botui he denari yathum la a yoih vetih khodaeng rhoek a paek pawh?” a ti.
“De ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de denari și nu s-a dat săracilor?”
6 Tedae anih te khodaeng ham a ngaihuet dongah pawt tih hlanghuen la a om neh, tangkacun ah a sang uh tih aka om te a yueh dongah ni a thui.
Și a spus aceasta nu pentru că-i păsa de săraci, ci pentru că era hoț și, având cutia cu bani, obișnuia să fure ce se punea în ea.
7 Te dongah Jesuh loh, “Anih he hlah ngawn, te daengah ni kai kah rhokhlak khohnin ham khaw a khoem eh.
Dar Isus a zis: “Las-o în pace. Ea a păstrat aceasta pentru ziua înmormântării mele.
8 Khodaeng te namamih taengah na khueh taitu dae kai tah nan khueh uh phueih mahpawh,” a ti nah.
Căci voi aveți întotdeauna săraci cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna.”
9 Anih a om tapkhoeh te Judah rhoek khuikah hlangping te yet loh a ming uh. Jesuh bueng kongah pawt tih duek lamkah aka thoo Lazarus te khaw hmuh ham ha lo uh.
O mare mulțime de iudei au aflat că El era acolo și au venit, nu numai de dragul lui Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr, pe care El îl înviase din morți.
10 Tedae khosoihham rhoek loh Lazarus te khaw ngawn ham a moeh uh.
Dar preoții cei mai de seamă au uneltit ca să îl omoare și pe Lazăr,
11 Lazarus kongah Judah rhoek te muep a toeng uh tih Jesuh te a tangnah uh.
pentru că, din cauza lui, mulți dintre iudei au plecat și au crezut în Isus.
12 A vuen atah khotue la aka lo hlangping a yet loh Jerusalem la Jesuh ha pawk tila a yaak uh.
A doua zi, o mare mulțime a venit la ospăț. Când au auzit că Isus vine la Ierusalim,
13 Rhophoe kah a hlaeng te a loh uh tih amah doenah la cet uh. Te vaengah, “Hosanna, Boeipa ming neh aka pawk Israel manghai tah a yoethen coeng,” tila pang uh.
au luat ramuri de palmier, au ieșit în întâmpinarea lui și au strigat: “Osana! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului, Regele lui Israel!”.
14 Jesuh loh muli-marhang ca te a hmuh tih a soah ngol.
Isus a găsit un măgăruș tânăr și a șezut pe el. După cum este scris:
15 “Zion canu birhih boeh, na manghai tah muli-marhang ca dongah ngol tih ha pawk coeng ke,” tila daek tangtae ana om rhoe pai.
“Nu te teme, fiică a Sionului! Iată, Regele tău vine, șezând pe un mânz de măgăriță.”
16 Hekah he hnukbang rhoek loh a ming uh lamhma moenih. Tedae Jesuh a thangpom vaeng daengah ni anih ham ana om tih anih ham a saii uh tila a poek uh.
La început, discipolii lui nu au înțeles aceste lucruri, dar când Isus a fost glorificat, atunci și-au adus aminte că aceste lucruri au fost scrise despre el și că ei i-au făcut aceste lucruri.
17 Te dongah Lazarus te hlan lamkah a khue tih duek lamkah anih a thoh vaengah Jesuh taengkah aka om hlangping loh ana phong uh coeng.
Așadar, mulțimea care era cu el când l-a chemat pe Lazăr din mormânt și l-a înviat din morți mărturisea despre aceasta.
18 Te dongah hlangping loh Jesuh a doe te khaw amah loh miknoek a saii te a yaak uh dongah ni.
Din această cauză și mulțimea a mers în întâmpinarea lui, pentru că auzise că el făcuse acest semn.
19 Te dongah Pharisee rhoek amamih te, “Khat khaw na phu uh pawt te so uh. Diklai loh anih hnuk a vai coeng ke,” a ti uh.
De aceea fariseii ziceau între ei: “Vedeți cum nu realizați nimic. Iată că lumea a mers după el”.
20 Tedae khotue ah bawk ham aka cet rhoek khuiah hlangvang tah Greek rhoek khaw om uh.
Printre cei ce se suiseră să se închine la sărbătoare erau niște greci.
21 Te dongah Galilee peng Bethsaida lamkah rhoek loh Philip te a paan uh. Te phoeiah anih te a dawt uh tih, “Boeipa, Jesuh te hmuh ham ka ngaih uh,” a ti nauh.
Aceștia au venit la Filip, care era din Betsaida Galileii, și l-au întrebat, zicând: “Domnule, vrem să-L vedem pe Isus.”
22 Philip te cet tih Andrew taengah a thui. Te phoeiah Andrew neh Philip te ha lo rhoi tih Jesuh taengah a thui rhoi.
Filip a venit și i-a spus lui Andrei și, la rândul său, Andrei a venit cu Filip și i-au spus lui Isus.
23 Te vaengah Jesuh loh amih te a doo tih, “Hlang capa thangpom ham a tue loh ha pai coeng.
Isus le-a răspuns: “A venit vremea ca Fiul Omului să fie proslăvit.
24 Nangmih taengah rhep rhep ka thui, cang ti te lai la tla tih a duek pawt atah amah bueng ni a cul. Tedae a duek atah cangvuei muep vuei.
Adevărat vă spun că, dacă un bob de grâu nu cade în pământ și nu moare, el rămâne singur. Dar, dacă moare, face mult rod.
25 Amah kah hinglu aka lungnah tah poci vetih he Diklai ah amah kah hinglu aka hmuhuet loh dungyan hingnah ham te a ngaithuen ni. (aiōnios )
Cine își iubește viața o va pierde. Cel care își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică. (aiōnios )
26 Khat khat long ni kai n'bongyong atah kai m'vai vetih mela ka om akhaw kai kah tueihyoeih la pahoi om ni. Khat khat long ni kai n'bongyong atah anih te a pa loh a hinyah ni.
Dacă cineva îmi slujește, să mă urmeze. Unde sunt eu, acolo va fi și slujitorul meu. Dacă cineva îmi slujește, Tatăl îl va cinsti.
27 Tahae ah ka hinglu loh hinghuen tih metlae ka ti eh? A pa tahae tue lamkah kai n'khang lah. Tedae te ham kongah tahae tue te kam paan coeng.
“Acum sufletul meu este tulburat. Ce să spun? 'Tată, salvează-mă din acest timp?'. Dar am venit în acest timp pentru această cauză.
28 Pa, na ming te thangpom lah,” a ti. Te vaengah vaan lamkah ol ha lo tih, “Ka thangpom coeng tih koep ka thangpom ni,” a ti.
Tată, slăvește numele Tău!” Atunci un glas a ieșit din cer și a zis: “Am proslăvit-o și o voi proslăvi din nou”.
29 Te vaengkah aka pai tih aka ya hlangping loh, “Rhaek tla,” a ti uh. A tloe rhoek loh, “Puencawn loh anih a voek,” a ti uh.
De aceea mulțimea care stătea de față și auzea, zicea că a tunat. Alții spuneau: “Un înger i-a vorbit”.
30 Jesuh loh a doo tih, “Hekah ol he kai ham pawt tih nangmih ham ni ha pawk.
Isus a răspuns: “Glasul acesta n-a venit pentru Mine, ci pentru voi.
31 Hekah Diklai he laitloeknah om coeng. Hekah Diklai boei tah phawn a thaek pawn ni.
Acum este judecata lumii acesteia. Acum prințul acestei lumi va fi alungat.
32 Kai khaw diklai lamkah n'tai atah kamah taengla hlang boeih ka doek ni,” a ti nah.
Iar Eu, dacă voi fi ridicat de pe pământ, voi atrage la Mine toate popoarele.”
33 Te vaengah a thui te a duek hamla a om dongah a dueknah ni a phoe coeng.
Dar El a spus aceasta, însemnând prin ce fel de moarte va muri.
34 Te phoeiah hlangping loh amah te, “Khrih tah kumhal duela naeh tila olkhueng lamkah loh ka yaak uh. Tedae balae tih 'Hlang capa te tai ham a kuek' tila na thui? Tekah hlang capa te ulae?” a ti nauh. (aiōn )
Și mulțimea i-a răspuns: “Am auzit din Lege că Hristosul rămâne pentru totdeauna. Cum spuneți voi: 'Fiul Omului trebuie să fie înălțat'? Cine este acest Fiu al Omului?” (aiōn )
35 Te dongah Jesuh loh amih te, “Nangmih taengah vangnah a tue rhaih om pueng. Nangmih te a hmuep loh n'khuk pawt ham vangnah na khueh uh vaengah pongpauh. A hmuep ah aka pongpa loh mela a caeh khaw ming pawh.
Isus le-a zis: “Încă puțină vreme lumina este cu voi. Umblați cât timp aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul. Cel care umblă în întuneric nu știe încotro se îndreaptă.
36 Vangnah na khueh uh vaengah vangnah te tangnahuh. Te daengah ni vangnah kah ca rhoek la na om uh eh,” a ti nah. Hekah he Jesuh loh a thui phoeiah amih taeng lamkah cet tih vik thuh uh.
Cât timp aveți lumina, credeți în lumină, ca să deveniți copii ai luminii.” Isus a spus aceste lucruri, apoi a plecat și s-a ascuns de ei.
37 Amih hmaiah miknoek heyet a saii dae amah te tangnah uh pawh.
Dar, deși făcuse atâtea semne înaintea lor, ei nu credeau în el,
38 Te daengah ni tonghma Isaiah kah olka loh, “Boeipa, kaimih kah olthang te unim aka tangnah, Boeipa kah a ban tah u taengah nim a pumphoe eh?” a ti te a soep eh.
pentru ca să se împlinească cuvântul proorocului Isaia, pe care îl rostise: “Doamne, cine a crezut raportul nostru? Cui s-a arătat brațul Domnului?”
39 Te nen te a tangnah uh thai moenih.
De aceea nu puteau să creadă, pentru că Isaia a spus din nou:
40 Te dongah Isaiah loh, “A mik te a dael sak tih, a thin a thah sak. Te daengah ni a mik neh hmu uh pawt vetih, thinko neh a yakming vaengah ha mael uh vetih amih ka hoeih sak eh,” koep a ti.
“El le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca nu cumva să vadă cu ochii lor, și să perceapă cu inima lor, și s-ar întoarce, și eu îi voi vindeca.”
41 Isaiah loh a thangpomnah te a hmuh dongah hekah he a thui tih a kawng a thui.
Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El.
42 Temai akhaw, boei rhoek khuiah long pataeng amah te muep a tangnah uh. Tedae Pharisee rhoek kongah phoe uh pawh. Te daengah ni a hael la a om uh pawt eh.
Cu toate acestea, chiar și mulți dintre dregători au crezut în El, dar, din pricina fariseilor, n-au mărturisit-o, ca să nu fie scoși din sinagogă,
43 Amih loh Pathen kah thangpomnah lakah hlang kah thangpomnah te a lungnah uh ngai dongah ni.
pentru că ei iubeau mai mult lauda oamenilor decât lauda lui Dumnezeu.
44 Tedae Jesuh loh tamhoe tih, “Kai aka tangnah loh kai n'tangnah pawt dae kai aka tueih te ni a tangnah.
Isus a strigat și a zis: “Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.
45 Kai aka hmuh long khaw kai aka tueih te a hmuh.
Cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
46 Kai tah Diklai ah vangnah la ka lo. Te daengah ni kai aka tangnah long tah a hmuep ah a naeh pawt eh.
Eu am venit ca o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric.
47 Pakhat long khaw ka ol te a yaak lalah kuem pawt cakhaw kai loh anih lai ka tloek thil mahpawh. Diklai he laitloek thil ham pawt tih Diklai khang ham ni ka pawk.
Dacă cineva ascultă cele spuse de mine și nu crede, eu nu-l judec. Căci nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.
48 Kai aka hnawt tih ka ol aka doe pawt loh laitloek kung te a khueh. Anih te ka thui ol loh a hnukkhueng khohnin ah lai a tloek bitni.
Cine mă respinge pe mine și nu primește spusele mele, are pe cineva care îl judecă. Cuvântul pe care l-am rostit îl va judeca în ziua de apoi.
49 Kai loh kamah lamkah ka thui moenih. Tedae ka cal ham neh ka thui ham te kai aka tueih a Pa amah loh kai taengah olpaek la m'paek coeng.
Căci nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl care m-a trimis mi-a dat o poruncă, ce să spun și ce să vorbesc.
50 A olpaek tah dungyan hingnah ni tila ka ming. Te dongah kai loh ka thui te a pa loh kai taengah a thui bangla ka thui van,” a ti. (aiōnios )
Știu că porunca Lui este viața veșnică. Așadar, lucrurile pe care le spun, așa cum mi-a spus Tatăl, așa vorbesc și eu.” (aiōnios )