Suencuek 38

1 Hnin at vaengah tah Judah te a manuca rhoek taeng lamkah suntla tih Adullami hlang, a ming te Hirah taengah pah.

Şi s-a întâmplat în acel timp, că Iuda a coborât de la fraţii săi şi s-a abătut pe la un anumit adulamit, al cărui nume era Hira.

2 Te vaengah Judah loh Kanaan hoel nu, a ming ah Shua a hmuh hatah pahoi a loh tih a ih puei.

Şi Iuda a văzut acolo o fiică a unui anumit canaanit, al cărui nume era Şua; şi a luat-o şi a intrat la ea.

3 Te dongah pumrhih tih capa a cun vaengah a ming te Er a sak.

Şi ea a rămas însărcinată şi a născut un fiu; şi el i-a pus numele Er.

4 Te phoeiah koep pumrhih tih ca a cun hatah a ming te Onan a sak.

Şi ea a rămas însărcinată din nou şi a născut un fiu; şi ea i-a pus numele Onan.

5 Te phoeiah a rhaep bal tih capa a cun hatah a ming te Shelah a sak. Tedae Shelah a cun vaengah Kezib ah om.

Şi ea a rămas însărcinată încă odată şi a născut un fiu; şi i-a pus numele Şela; şi el era la Chezib când ea l-a născut.

6 Te phoeiah Judah loh a caming Er ham yuu a loh pah tih anih ming tahTamar ni.

Şi Iuda a luat o soţie pentru Er, întâiul lui născut, al cărei nume era Tamar.

7 Tedae Judah kah a caming Er tah BOEIPA kah mikhmuh ah boethae la a om dongah anih te BOEIPA loh a duek sak.

Şi Er, întâiul născut al lui Iuda, era stricat înaintea ochilor Domnului; şi Domnul l-a ucis.

8 Te dongah Judah loh Onan la, “Na maya yuu taengah kun lamtah anih te yucanah. Te phoeiah na maya ham a tii a ngan thoh pah,” a ti nah.

Şi Iuda i-a spus lui Onan: Intră la soţia fratelui tău şi căsătoreşte-te cu ea şi ridică sămânţă fratelui tău.

9 Tedae a tii a ngan te amah ham om hae mahpawh tila Onan loh a ming dongah, a maya yurho taengah a ih vaengah khaw diklai ah vik a san tih a maya ham tiingan khueh pah pawh.

Şi Onan a ştiut că sămânţa nu va fi a lui; şi s-a întâmplat, când intra la soţia fratelui său, că vărsa sămânţa pe pământ ca nu cumva să dea sămânţă fratelui său.

10 Anih kah a saii te BOEIPA mikhmuh ah a lolh bal dongah anih khaw BOEIPA loh a duek sak.

Şi lucrul pe care l-a făcut nu a plăcut Domnului. De aceea l-a ucis şi pe el.

11 Te vaengah Shelah khaw a maya rhoi bangla duek ve a ti. Te dongah Judah loh a langa Tamar la, “Ka capa Shelah a pantai hil tah na pa im ah nuhmai la khosa mai,” a ti nah. Te dongah Tamar khaw cet tih a napa im ah kho a sak.

Atunci Iuda a spus lui Tamar, nora lui: Rămâi văduvă la casa tatălui tău, până Şela, fiul meu, va creşte; fiindcă zicea: Nu cumva să moară şi el ca fraţii săi. Şi Tamar a mers şi a locuit în casa tatălui ei.

12 Tedae kum a yet phoeiah tah Judah yuu Shua nute duek. Te dongah Judah khaw hal tih a tu mul aka vo neh a hui Adullami Hirah taengah Timnah la cet.

Şi după un timp, fiica lui Şua, soţia lui Iuda a murit; şi Iuda a fost mângâiat şi a urcat la Timnat la tunzătorii lui de oi, el, şi prietenul său, Hira adulamitul.

13 Te dongah, “Tu mul vok ham Timnah la na marhang cet hang ke,” a ti na tih Tamar taengla a puen pah.

Şi i s-a spus lui Tamar, zicând: Iată, socrul tău urcă la Timnat să îşi tundă oile.

14 Te vaengah Shelah khaw ham coeng dae anih yuu la n'khueh moenih tila Tamar loh a hmuh dongah amah dongkah nuhmai himbai te a dul. Te phoeiah hnii a yil, muei a thuh tih Timnah long kah Enaim thohka ah ngol.

Şi ea şi-a dat jos hainele de văduvă de pe ea şi s-a acoperit cu un văl şi s-a înfăşurat şi a stat jos într-un loc deschis, care este pe lângă calea spre Timnat, pentru că ea a văzut că Şela crescuse, iar ea nu i-a fost dată de soţie.

15 Tedae anih te Judah loh a hmuh vaengah a hmai a dah dongah pumyoi ni tila a poek.

Când Iuda a văzut-o, a crezut că ea era o curvă, pentru că îşi acoperise faţa.

16 Anih te amah langa la a ming pawt dongah long taengla anih taengah pah tih, “Halo, nang taengah ka ip ni ne,” a ti nah hatah, “Kai taengah na kun te kai ham balae na khueh eh?,” a ti nah.

Şi el s-a abătut la ea de pe cale şi a spus: Lasă-mă, te rog, să intru la tine; (pentru că nu a ştiut că ea era nora lui.) Iar ea a spus: Ce îmi vei da, ca să intri la mine?

17 Te vaengah Judah loh, “Kamah loh boiva khuikah maae ca kan pat bit ni,” a ti nah. Tedae Tamar loh, “Nan pat hlanah hnohol han khueh dae,” a ti nah.

Iar el a spus: Îţi voi trimite un ied din turmă. Iar ea a spus: Îmi vei da o garanţie, până îl trimiţi?

18 Te dongah, “Hnohol te balae nang taengah kan paek eh?,” a ti nah. Te vaengah, “Na kutbuen mai khaw, hamnak khaw, na kut kah conghol mai te khaw,” a ti nah. Te dongah anih te a paek tih a kun thil dongah Judah loh Tamar a vawn sak.

Iar el a spus: Ce garanţie să îţi dau? Iar ea a spus: Sigiliul tău şi brăţările tale şi toiagul tău din mâna ta. Şi el i le-a dat şi a intrat la ea şi ea a rămas însărcinată de la el.

19 Te phoeiah thoo tih, cet tih a pum dongkah hnii te a dul phoeiah nuhmai himbai tloep a bai.

Şi ea s-a ridicat şi a plecat şi a pus deoparte vălul de pe ea şi a îmbrăcat hainele văduviei ei.

20 Te dongah huta kut kah hnohol te tlan ham Judah loh a hui Adullami hoel kut ah maae ca te a pat van hatah rhawp hmu pawh.

Şi Iuda a trimis iedul prin mâna prietenului său, adulamitul, ca să primească garanţia lui din mâna femeii; dar nu a găsit-o.

21 Te dongah te hmuen kah hlang rhoek te a dawt “Enaim long taengkah hlanghalh te melae?,” a ti nah vaengah he rhoek ah hlanghalh om pawh,” a ti nauh.

Atunci el a întrebat bărbaţii acelui loc, spunând: Unde este curva, care era la vedere pe marginea drumului? Iar ei au spus: Nu a fost nicio curvă în acest loc.

22 Te dongah Judah taengla koep bal tih, “Anih te ka hmuh moenih. Te phoeiah he hmuen kah hlang rhoek long khaw, 'He rhoek ah hlanghalh a om moenih,’ a ti uh,” a ti nah.

Şi el s-a întors la Iuda şi a spus: Nu o pot găsi; şi de asemenea oamenii locului au spus că nu era nicio curvă în acel loc.

23 Te dongah Judah loh, “Amah neh amah te khoem uh saeh, nueihbu la n'om uh ve. Maae ca n'thak he khaw anih te na hmuh voel pawt tih he,” a ti nah.

Şi Iuda a spus: Să o ţină, ca nu cumva să fim ruşinaţi; iată, eu am trimis acest ied şi nu ai găsit-o.

24 Tedae hla thum tluk a lo vaengah Judah taengah,” Nang langa Tamar te cukhalh tih pumyoihnah neh vawn lah ko te,” a ti nah tih a puen pa uh hatah Judah loh, “Anih te khuen uh lamtah hoeh,” a ti nah.

Şi s-a întâmplat cam după trei luni, că i s-a spus lui Iuda, zicând: Tamar, nora ta, a făcut pe curva; şi de asemenea, iată, ea este însărcinată prin curvie. Şi Iuda a spus: Aduceţi-o aici şi să fie arsă.

25 Anih te a mawt uh van hatah, “He rhoek he u hlang kah nim. Kai khaw tekah hlang hut la ka vawn dongah hekah kutnoek, hamnak neh conghol, ukah nim tila hmat lah saeh,” a ti nah tih a marhang taengla Tamar loh a pat.

Când ea a fost adusă, ea a trimis la socrul ei, spunând: Prin bărbatul, ale căruia sunt acestea, sunt însărcinată; şi a spus: Cercetează, te rog, ale cui sunt acestea: sigiliul şi brăţările şi toiagul.

26 Tedae Judah loh a hmat vaengah, “Ka capa Shelah te anih ka paek pawt dongah te kai lakah anih tang coeng,” a ti. Te dongah anih ming ham koep khoep voel pawh.

Şi Iuda le-a recunoscut şi a spus: Ea a fost mai dreaptă decât mine; deoarece nu i l-am dat pe Şela, fiul meu. Şi el nu a mai cunoscut-o vreodată.

27 Tedae ca-om tue vaengah tah a bung khuiah caphae rhoi la tarha om.

Şi s-a întâmplat în timpul travaliului ei, că, iată, gemeni erau în pântecele ei.

28 Te dongah camoe a om vaengah kut pakhat te han thawt dongah ca-om loh a tuuk tih, a kut dongah a lingdik a cin pah tih, “Lamhma la om coeng he,” a ti.

Şi s-a întâmplat, când era în travaliu, că unul şi-a scos mâna; şi moaşa a luat şi i-a legat de mână o aţă stacojie, spunând: Acesta a ieşit afară primul.

29 Tedae a kut vik a yueh tih a mana lat ha thoeng dongah, “Namah loh a puut Metlamlae nam va,” a ti nah dongah a ming te Perez a sak.

Şi s-a întâmplat, în timp ce şi-a tras înapoi mâna, că, iată, fratele lui a ieşit afară; şi ea a spus: Cum ai ieşit afară? Această spărtură să fie asupra ta; de aceea i-au pus numele Pereţ.

30 Te phoeiah a kut dongah a lingdik aka om a maya te ha pawk tih a ming te Zerah a sak.

Şi după aceasta a ieşit afară fratele lui, care avea aţa stacojie la mâna lui; şi i-au pus numele Zerah.