Rom 9
1 Khrih ah oltak ka thui tih kai laithae moenih. Mueihla Cim ah ka mingcimnah te ka khuiah a phong.
Eu spun adevărul în Hristos. Nu mint, conștiința mea mărturisește cu mine în Duhul Sfânt
2 Kothaenah loh kai taengah duel ha om tih lungnat loh ka thinko ah puh.
că am o mare întristare și o durere neîncetată în inima mea.
3 Te dongah pumsa ah ka huiko ka manuca rhoek yueng la kamah rhoe Khrih lamloh ka paek uh vetih kosi yook ham ka thangthui.
Căci aș putea să doresc să fiu eu însumi blestemat de Cristos, din cauza fraților mei, rudele mele după trup
4 Amih tah Israel rhoek ni, cacah neh thangpomnah khaw, paipi rhoek neh olrhinah khaw, thothuengnah khaw, olkhueh khaw amih kah ni.
care sunt israeliți; a căror adopție, glorie, legăminte, dăruire a legii, slujire și promisiuni
5 A napa rhoek neh amih lamkah ni Khrih te pumsa ah ha thoeng. A cungkuem soah aka om Pathen tah kumhal ah uemom pai saeh. Amen. (aiōn g165)
din care sunt părinții și din care provine Cristos în ceea ce privește trupul, care este peste toate, Dumnezeu, binecuvântat în veci. Amin. (aiōn g165)
6 Tedae Pathen kah olka tah hmata pawh. Israel he khaw Israel lamkah boeih noenih.
Dar nu este ca și cum Cuvântul lui Dumnezeu ar fi fost zădărnicit. Căci nu toți cei din Israel sunt din Israel.
7 Abraham kah tiingan la a om uh dongah a ca boeih pawt dae Isaak ah na tiingan la a khue ni a ti ta.
și nici, pentru că sunt urmașii lui Avraam, nu sunt toți copii. Ci, “urmașii voștri vor fi socotiți ca de la Isaac”.
8 Te tah pumsa kah camoe la aka om pawt rhoek tah Pathen kah a ca rhoek la om. Tedae olkhueh kah ca rhoek tah a tiingan la a nawt.
Adică, nu copiii cărnii sunt copiii lui Dumnezeu, ci copiii promisiunii sunt socotiți moștenitori.
9 He olkhueh ol loh, “A tue ah ka pawk vetih Sarah capa om ni,” a ti.
Căci acesta este un cuvânt al promisiunii: “La timpul hotărât voi veni și Sara va avea un fiu”.
10 Te bueng pawt tih Ribekka khaw a pa Isaak bueng nen ni a. ihnah a om.
Și nu numai atât, ci și Rebeca a conceput un fiu, pe tatăl nostru Isaac.
11 A cun hlan tih thae then pakhat khaw a saii uh moenih. Te daengah ni a. coelh bangla Pathen kah mangtaengnah te a naeh eh.
Căci, nefiind încă născută, și neavând nimic bun sau rău, pentru ca scopul lui Dumnezeu, potrivit alegerii, să rămână în picioare, nu din fapte, ci de la Cel care cheamă,
12 Khoboe dongah pawt tih a khue rhangnen ni anih te, “Tanglue loh mathoe kah sal a bi ni,” a ti nah.
i s-a spus: “Cel mai mare va sluji celui mai mic”.
13 A daek van bangla Jakob te ka lungnah tih Esau te ka hmuhuet coeng.
Așa cum este scris: “Pe Iacov l-am iubit, dar pe Esau l-am urât”.
14 Te koinih balae n'ti eh? Pathen he boethae pawt nim? Tlamte a om moenih.
Ce vom spune atunci? Există nedreptate la Dumnezeu? Să nu fie niciodată!
15 Moses te, “Ka rhen tangtae te tah ka rhen bal vetih ka sitloh tangtae te tah sitloh bal ni,” a ti nah.
Căci El a zis lui Moise: “Voi avea milă de cine am milă și voi avea milă de cine am milă”.
16 Te dongah aka ngaih kah pawt tih aka yong kah tangloeng moenih. Tedae Pathen kah a rhen rhoek kah ni.
Deci, nu este a celui care vrea, nici a celui care aleargă, ci a lui Dumnezeu care are milă.
17 Cacim loh Pharaoh te, “Nang te amah la kan pacuet. Te daengah ni ka thaomnah te nang ah ka phoe eh. Te daengah ni diklai pum ah ka ming a doek eh?,” a ti nah.
Căci Scriptura îi spune lui Faraon: “Tocmai pentru aceasta am făcut să te înalț, ca să-mi arăt în tine puterea Mea și ca numele Meu să fie vestit pe tot pământul.”
18 Te dongah a ngaih te a rhen tih a ngaih te a ning sak tangloeng.
Așadar, El are milă de cine vrea și împietrește pe cine vrea.
19 Kai taengah na ti tangloeng te. Balae tih vawk a coel? Amah kah kongaih te unim aka kamkaih?
Atunci îmi veți zice: “De ce mai găsește el greșeală? Căci cine se împotrivește voinței lui?”
20 Aw u hlang nang dae nim Pathen te oelh la naka om, a saii hno loh aka hlom aka bol kung te, “Balae tih kai nan saii van?” na ti nah pawt nim?
Dar, într-adevăr, omule, cine ești tu ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Oare lucrul format îl va întreba pe cel care l-a format: “De ce m-ai făcut așa?”
21 Ambop loh amlai te a hlom boeiloeih dae he tah tuisi am la, ke tah am mailai la saithainah a khueh moenih a?
Sau nu are olarul un drept asupra lutului, din aceeași bucată să facă dintr-o parte un vas pentru cinste și din alta pentru dezonoare?
22 Tedae Pathen loh a kosi sah ham neh a tatthai te phoe sak ham a ngaih. pocinah ham a hmoel kosi am te thinsennah neh muep ueh koinih ta?
Și dacă Dumnezeu, vrând să-și arate mânia și să-și facă cunoscută puterea, a îndurat cu multă răbdare vasele mâniei pregătite pentru distrugere,
23 Te daengah ni amah kah thangpomnah cungkuem te rhennah am dongah a phoe sak tangloeng eh. Te ni thangpomnah la a hmoel.
și ca să facă cunoscută bogăția gloriei sale pe vasele milei, pe care le-a pregătit mai dinainte pentru glorie—
24 Mamih khaw Judah rhoek lamkah bueng pawt tih namtom rhoek lamkah khaw a khue van ta.
pe noi, pe care ne-a chemat și pe noi, nu numai dintre iudei, ci și dintre neamuri?
25 Hosea dongah, “Ka pilnam pawt te ka pilnam la, lungnah pawt te lungnah la ka khue ni.
După cum spune și în Osea, “Îi voi numi “poporul meu”, pe cei care nu erau poporul meu; și “iubitul” ei, care nu era iubit.”
26 Te vaengah amih te, 'Nangmih he ka pilnam moenih,’ a ti nah hmuen ah aka hing Pathen kah a ca rhoek la khue la om ni,” a ti van bangla,
În locul în care li s-a spus: “Voi nu sunteți poporul Meu”. acolo vor fi numiți “copiii Dumnezeului celui viu”.”
27 Isaiah long tah Israel ham, “Israel ca rhoek kah hlangmi tah tuitunli kah laivin bangla om cakhaw a meet ni a. daem eh.
Isaia strigă cu privire la Israel, “Dacă numărul copiilor lui Israel este ca nisipul mării, rămășița este cea care va fi salvată;
28 Olka te soep vetih boeipa loh diklai ah tlek a saii ni,” tila pang.
Căci El va isprăvi lucrarea și o va curma cu dreptate, pentru că Domnul va face o lucrare scurtă pe pământ.”
29 Te dongah Isaiah loh a thui vanbangla caempuei Boeipa loh mamih kah tiingan he hlun pawt koinih Sodom bangla n'om uh vetih Gomorrah neh n'thuidoek uh ni.
După cum a spus Isaia mai înainte, “Dacă Domnul oștirilor nu ne-ar fi lăsat o sămânță, am fi devenit ca Sodoma, și ar fi fost făcut ca Gomora.”
30 Te phoeiah balae n'thui eh? Duengnah aka hnuktlak pawh namtom rhoek loh duengnah a rhawt. Tedae duengnah tangnah nen ni a dang.
Ce vom spune atunci? Că neamurile, care nu urmăreau neprihănirea, au ajuns la neprihănire, la neprihănirea care vine din credință;
31 Israel loh duengnah olkhueng te a hnuktlak dae olkhueng dongah a pai moenih.
dar Israel, care urmărea o lege a neprihănirii, nu a ajuns la legea neprihănirii.
32 U kongah lae? Tangnah nen pawt tih khoboe lamkah bangla caehkoek lungto te a tongtah uh.
De ce? Pentru că nu au căutat-o prin credință, ci ca și cum ar fi fost prin faptele legii. S-au împiedicat de piatra de poticnire,
33 A daek vanbangla Zion ah caehkoek lungto neh thangkui lungpang ka khueh ke. Tedae amah te aka tangnah tah yahpok mahpawh.
așa cum este scris, “Iată, pun în Sion o piatră de poticnire și o stâncă de jignire; și nimeni care crede în El nu va fi dezamăgit.”
