Olcueih 3
1 Ka ca, kai kah olkhueng he hnilh boel lamtah ka olpaek he na lungbuei loh kueinah saeh.
Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
2 Na hingnah khohnin neh kum a sen vaengah nang hamla ngaimongnah han thap uh bitni.
Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
3 Sitlohnah neh uepomnah loh nang te n'hnoo boel saeh. Te te na rhawn dongah hlaengtang lamtah na lungbuei cabael dongah daek lah.
Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
4 Te tlam te Pathen neh hlang mikhmuh ah mikdaithen neh lungmingnah then te dang van lah.
Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
5 BOEIPA dongah na lungbuei boeih neh pangtung lamtah namah kah yakmingnah dongah hangdang boeh.
Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
6 Na longpuei boeih ah amah te ming lamtah amah loh na caehlong a dueng sak bitni.
Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
7 Na mikhmuh dawk neh aka cueih la om boeh, BOEIPA te rhih lamtah boethae te nong tak.
Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
8 Na tharhui ham sadingnah neh na rhuh ham a hliing la om ni.
Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
9 BOEIPA te na boeirhaeng neh, na cangvuei boeih khuikah a tanglue neh thangpom lah.
Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
10 Te daengah ni na khai te khobuh neh baetawt vetih misur thai khaw na va-am dongah puh ni.
Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
11 BOEIPA kah thuituennah he ka ca nang loh sawtsit boel lamtah amah kah toelthamnah te na mueipuel sak boeh.
Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
12 BOEIPA loh a lungnah te tah a tluung dae pa bangla capa te a moeithen.
Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
13 Cueihnah aka hmu hlang neh lungcuei aka dang hlang tah a yoethen pai.
Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
14 A thenpom te tangka thenpom lakah, a cangvuei khaw sui lakah then.
Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
15 Te tah lungvang lakah kuel ngai tih na ngaihnah boeih long khaw pha uh mahpawh.
Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
16 A bantang ah hinglung vang nah, a banvoei ah khuehtawn neh thangpomnah om.
În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
17 A longpuei te omthennah longpuei la om tih a hawn te ngaimongnah la boeih om.
Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
18 Hingnah thingkung cueihnah aka kop ham neh aka tu ham tah a uem om pai.
Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
19 BOEIPA loh cueihnah neh diklai a suen tih a lungcuei neh vaan a soepboe.
DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
20 A mingnah rhangneh a dung khaw ueth tih khomong khaw buemtui la pha.
Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
21 Ka ca na mik te khohmang boel saeh, lungming cueihnah neh thuepnah te kueinah ne.
Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
22 Na hinglu ham hingnah neh na rhawn ham mikdaithen la om ni.
Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
23 Te vaengah na longpuei te ngaikhuek la na cet vetih na kho tongtah mahpawh.
Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
24 Na yalh vaengah na rhih voel pawt vetih na yalh thuk neh na ih khaw tui ni.
Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
25 Birhihnah aka pai buengrhuet neh halang rhoek aka muk khohli rhamrhael te khaw rhih boeh.
Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
26 BOEIPA tah nang ham uepnah la om vetih na kho te doong dong lamloh hang hoep bitni.
Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
27 A kungmah lamkah hnothen te hloh boeh. Na kut loh a saii ham vaengah na kut te Pathen dongah om saeh.
Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
28 Namah taengah a om lalah na hui te, “Na hui taengah cet dae, thangvuen ah ha mael lamtah kam paek bitni,” ti nah boeh.
Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
29 Namah taengah ngaikhuek la kho aka sa na hui te boethae neh phoh thil boeh.
Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
30 Boethae la nang aka saii pawt hlang te lungli lungla la oelh rhoe oelh boeh.
Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
31 Kuthlahnah hlang taengah thatlai boeh, anih kah longpuei te pakhat khaw tuek boeh.
Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
32 BOEIPA kah a tueilaehkoi loh kho a hmang dae aka thuem taengah a baecenol om.
Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
33 Halang im ah BOEIPA kah tapvoepnah om dae hlang dueng tolkhoeng tah yoe a then sak.
Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
34 Hmuiyoi rhoek ngawn tah amah loh a hnael vetih mangdaeng neh kodo te mikdaithen la a khueh.
Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
35 Thangpomnah tah aka cueih rhoek loh a pang uh tih aka ang loh yah a ludoeng.
Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
