Olcueih 24
1 Hlang thae rhoek taengah thatlai boeh. Amih taengah om hamla nai rhoe nai boeh.
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 Amih kah lungbuei loh rhoelrhanah te a taeng tih, a hmuilai loh thakthaenah ni a. thui.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Cueihnah neh im a sak tih a lungcuei neh a thoh.
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 Mingnah loh boeirhaeng neh a kuel a ka, a naep a noi boeih khaw imkhui ah a khawk sak.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Cueih he tah hlang kah sarhi la om tih, mingnah loh hlang kah thadueng a cong pah.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 Caemtloek vaengah nang hamla a niing hang hol vetih, uentonah cungkuem neh loeihnah hang khueh ni.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Cueihnah he aka ang ham tah sang aih. Vongka ah a ka a ong pah moenih.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Thaehuet ham aka moeh tah, “Tangkhuepnah boei,” la a khue uh ni.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Anglat kah a tholh khaw khonuen rhamtat, hmuiyoi hlang khaw tueilaehkoi ni.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Citcai tue vaengah na tahah tih, na thadueng khaw tla.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Duek sak ham a khuen uh te huul uh laeh, ngawnnah la aka yalh te khaw hloh uh laeh.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 “Ka ming uh moenih ko he,” na ti cakhaw, amah loh lungbuei a khiinglang tih yakming mahpawt a? Na hinglu aka kueinah loh a ming ta. Te dongah hlang he amah kah bisai bangla a thuung ni ta.
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Ka ca, khoitui tah then tih ca lah. Khoilitui tah na ka dongah didip ta.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Cueihnah te na hinglu ham ming van lah. Na hmuh atah na hmailong khui vetih, na ngaiuepnah khaw yoe mahpawh.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Halang aw, hlang dueng tolkhoeng ke rhongngol thil boeh, a kolhmuen te khaw rhoelrhak pah boeh.
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 Aka dueng tah voei rhih a cungku akhaw koep thoo dae, halang rhoek tah yoethae nen ni a. tongtah uh.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Na thunkha, na thunkha te a cungku vaengah kokhahnah boeh, a paloe vaengah khaw na lungbuei omngaih sak boeh.
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 BOEIPA loh a hmuh vaengah a mik lolh vetih, anih taengkah a thintoek te vik lat ve.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Thaehuet dongah sai boeh. Halang rhoek taengah khaw thatlai boeh.
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 Boethae ham a hmailong a khui pah moenih, halang kah hmaithoi khaw a thih pah ni.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Ka ca, BOEIPA khaw, manghai khaw rhih lah. Aka thovael neh pitpom boeh.
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 Amih te rhainah loh buengrhuet a pai thil vetih, amih rhoi kah yoethaenah te ulong a ming?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 He rhoek khaw hlang cueih kah a hut ni. Laitloeknah dongah maelhmai loha sak khaw then pawh.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Halang te, “Na dueng,” aka ti nah tah, amah te pilnam loh a tap vetih, namtu loh kosi a sah thil ni.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 Tedae amih aka tluung rhoek te hoel ti vetih, a soah yoethennah hnothen loh a thoeng pah ni.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Langya la olka aka mael tah, a hmuilai te a mok pah.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Na bibi te vongvoel ah khaw cikngae sak. Anih te a hnukah na lo ah a sikim phoeiah na im te thoh.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Na hui te ahong mai neh laipai la om thil boeh. Namah kah hmuilai neh na hloih a?
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 “Kai taengah a saii bangla amah te ka saii van ni, hlang te amah kah bisai bangla ka thuung ni,” ti boeh.
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Kolhnaw hlang kah lohma longah khaw, lungbuei aka talh hlang kah misur taengah khaw ka cet coeng.
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 Lo pum ah dohui daih tih, canghli ah lota loh a thing. A vongtung dongkah lungto khaw a koengloeng coeng ke.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Ka hmuh vaengah kai long tah, ka lungbuei ah ka khueh tih, ka sawt vaengah thuituennah la ka loh.
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 Bet ip, bet ngam, kut bet a poem neh yalh pahoi.
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 Te vaengah na khodaeng loh aka cetpaitai bangla, na tloelnah loh photling aka bai hlang bangla ha pawk.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
