Olcueih 18
1 Hoehhamnah aka tlap loh hlang a paekboe sak tih, lungming cueihnah khaw boeih a thaih thil.
Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
2 Lungcuei taengah hlang ang naep pawh, tedae amah kah lungbuei hliphen ham ni lat a om.
Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
3 Halang ha pawk vaengah nueihbu neh, yah neh kokhahnah la pai bal.
Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
4 Hlang ka lamkah olka tah tui dung bangla, soklong ah aka phuet cueihnah thunsih la om.
Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
5 Halang kah a hmai khueh khaw then pawh, laitloeknah aka dueng te aka phaelh ham rhung ni.
Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
6 Hlang ang kah hmuilai tah tuituknah ham ha pawk uh tih, a bohnah te a ka loh a khue.
Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
7 Hlang ang kah a ka tah amah kah porhaknah neh a hmuilai te a hinglu ham hlaeh la om.
Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
8 Thet ol he didii bangla om tih, a bung khui la tluektluek kun.
Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
9 A bibi dongah aka uelh khaw kutpo boei kah a manuca la om.
Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
10 BOEIPA ming tah sarhi ham rhaltoengim ni, hlang dueng tah a taengla yong tih a hoep a tlang.
Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
11 Hlanglen kah a boeirhaeng tah amah ham sarhi aka tak khorha la om tih, a ngaihlih vaengah vongtung tluk a sang sak.
Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
12 Hlang he lungbuei aka sang taengah pocinah a lamhma pah tih, kodonah taengah thangpomnah a lamhma pah.
Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
13 A hnatun hlan ah ol aka thuung tah anglat ni. Amah khaw te nen te mingthae a phueih.
Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
14 Hlang he a tlohtat vaengah a mueihla loh a cangbam dae, mueihla a rhawp te u long a khoeng eh?
Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
15 Aka yakming kah lungbuei loh mingnah a lai tih aka cueih kah a hna loh mingnah a tlap.
Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
16 Hlang kah kutdoe he amah ham long a khui sak pah tih, amah te tanglue kah mikhmuh ah a mawt.
Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
17 A hui te ha pawk la ha pawk hlan tih amah a khe hlan atah, amah kah tuituknah dongah lamhma la aka dueng khaw om.
Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
18 Hohmuhnah te hmulung loh a paa sak tih, aka tlung rhoi khaw rhak a phih.
Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
19 Boekoek boeina tah sarhi aka tak khorha lakah olpungkacan la om tih, hohmuhnah khaw impuei thohkalh bangla om.
Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
20 Hlang tah a laithaih lamloh a bung hah tih, a hmuilai kah a vueithaih khaw kum.
Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
21 Lai kut dongah dueknah neh hingnah om tih, amah aka lungnah long ni a thaih te a caak eh.
Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
22 Yuu aka lo long tah hnothen a dang tih, BOEIPA taengkah kolonah a dang bal.
Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
23 Khodaeng loh huithuinah neh a voek dae, hlanglen loh a tlung neh a doo.
Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
24 Hlang he a hui rhoek loh thaehuet thil cakhaw, a manuca lakah a lungnah tih aka ben khaw om van.
Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
