Olcueih 12
1 Thuituennah aka lungnah loh mingnah khaw a lungnah tih, toelthamnah aka hmuhuet tah a kotalh.
Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
2 Hlang then loh BOEIPA taengkah kolonah a dang tih, tangkhuepnah aka khueh hlang tah a poehlip sak.
Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
3 Halangnah lamloh hlang cikngae pawt tih, aka dueng kah a yung tah a tuen sak moenih.
Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
4 Tatthai nu tah a boei kah rhuisam la om, tedae yah aka bai tah a rhuh khuiah keet la om.
O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
5 Aka dueng tah kopoek tiktam tih, halang kah a niing tah thailatnah la poeh.
Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
6 Halang rhoek kah olka loh thii a rhongngol tih, aka thuem kah a ka loh hlang a huul.
Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
7 Halang rhoek te a palet nen tah om uh voel pawh, tedae aka dueng rhoek kah im tah pai yoeyah.
Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
8 A lungmingnah olka dongah hlang loh a thangthen tih, lungbuei aka paihaeh tah nueihbu la poeh.
Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
9 Rhaidaeng mai cakhaw a taengah sal aka khueh tah, thangpom uh tih caak aka nai lakah then.
Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
10 Aka dueng long tah a rhamsa kah a hinglu te a ming dae, halang kah haidamnah tah muenying muenyang la om.
Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
11 Amah khohmuen aka tawn loh buh a cung sak tih, a lungbuei aka talh long tah a hoenghoep te a hloem.
Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
12 Boethae rhoek kah tluum te halang loh a nai dae, aka dueng rhoek kah a yung tah cuen yoeyah.
Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
13 Hmuilai kah boekoek dongah boethae kah hlaeh om dae, aka dueng tah citcai lamloh loeih.
Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
14 Hlang kah lai thaih loh hnothen a cung sak tih, hlang kut neh a tiing la amah taengah a mael rhoe, a mael pah.
Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
15 Aka ang kah longpuei tah a mikhmuh ah thuem dae, aka cueih kah cilsuep te ni a. hnatun.
Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
16 Aka ang loh khothaih ah a konoinah te a phoe dae, aka thaai loh yah koi te a dah.
Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
17 Uepomnah aka sat loh duengnah a thui tih, a honghi kah laipai tah hlangthai palat ni.
Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
18 cunghang kah tingtoehnah bangla aka cal buengrhuet khaw om dae, aka cueih kah a lai tah hoeihnah la om.
Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
19 Oltak kah hmuilai tah a yoeyah la cikngae tih, a honghi ol cat ka paa sak.
Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
20 Hlangthai palat loh a lungbuei khuikah boethae te a uep tih, rhoepnah ham aka uen loh kohoenah a dang.
Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
21 Aka dueng te boethae pakhat long khaw a cuhu thil moenih. Tedae halang rhoek tah boethae neh baetawt uh.
Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
22 A honghi kah hmuilai tah BOEIPA kah a tueilaehkoi tih uepomnah aka saii te a kolonah la a khueh.
Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
23 Aka thaai hlang long tah mingnah te a tuem tih, aka ang kah lungbuei long tah a anglat te a yan.
Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
24 Aka haam kah kut loh a taemrhai vetih palyal te saldong la a om sak ni.
Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
25 Lungbuei kah mawnnah loh hlang a bungkawn tih, ol then loh ko a hoe sak.
Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
26 Aka dueng long tah a hui te a tlap tih, halang rhoek kah longpuei tah amamih te kho a hmang puei.
Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
27 Palyal loh a sakah pataeng a kaeh moenih, tedae hlang haam kah a boeirhaeng tah a phu tlo.
Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
28 Duengnah caehlong ah hingnah om tih, a hawn longpuei khaw dueknah moenih.
În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.
