Olcueih 10
1 Solomon kah thuidoeknah, Ca aka cueih loh a napa ko a hoe sak tih ca aka ang tah a manu a pha-ueknah la om.
Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
2 Halangnah kah thakvoh khaw hoeikhang tloe pawt tih, duengnah long tah dueknah lamloh a huul.
Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
3 Aka dueng kah hinglu tah BOEIPA loh a lamlum sak moenih, tedae halang kah a talnah te a thaek pah.
DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
4 Palyal kut loh a saii tah vawtthoek tih, kut aka haam tah boei.
Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
5 Khohal ah aka yoep capa long tah a cangbam tih, cangah vaengah aka ip capa loh yah a bai.
Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
6 Aka dueng kah a lu dongah yoethennah om dae, halang kah a ka long tah kuthlahnah khaw a phah.
Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
7 Aka dueng poekkoepnah tah yoethennah la om dae, halang tah a ming pawn ni.
Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
8 Lungbuei aka cueih loh olpaek te a doe tih, aka ang tah a hmui a lai a caehdoelh pah.
Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
9 Thincaknah neh aka pongpa tah ngaikhuek la cet dae, a longpuei aka kawn sak khaw amah ming uh bitni.
Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
10 Mik neh aka mikhip loh nganboh a paek tih, aka ang tah a hmui a lai a caehdoelh pah.
Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
11 Aka dueng kah a ka tah hingnah thunsih la om tih, halang kah a ka loh kuthlahnah te a uep.
Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
12 Hmuhuetnah loh tingtoehnah a haeng. Tedae lungnah long tah dumlai boeih a dah,
Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
13 Hmuilai dongah aka yakming loh cueihnah a dang tih, lungbuei aka talh kah a nam ham rhuiboeng om.
În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
14 Aka cueih rhoek loh mingnah a khoem uh tih aka ang kah a ka tah a porhaknah yoei.
Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
15 Khorha khuikah, hlanglen kah a boei a rhaeng tah amah kah a sarhi la om tih, a khodaeng te tattloel rhoek kah porhaknah la om.
Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
16 Aka dueng kah thaphu tah hingnah la om tih halang kah cangah tah tholhnah la poeh.
Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
17 Thuituennah aka ngaithuen tah hingnah caehlong la pawk tih toelthamnah aka hnawt tah kho a hmang.
Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
18 Hmuhuetnah aka phah kah a hmuilai khaw a honghi la om tih, theetnah aka haeh khaw ang.
Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
19 Olka a yet vaengah dumlai khaw a mueh moenih, tedae a hmuilai aka tuem ni lungming la a om.
În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
20 Aka dueng kah ol tah cak a coelh bangla om tih halang kah a lungbuei tah vilvel mai ni.
Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
21 Aka dueng kah hmuilai loh muep a kok tih aka ang tah a lungbuei a talh dongah duek.
Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
22 BOEIPA kah yoethennah tah boei tih, te te patangnah a koei thil moenih.
Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
23 Aka ang ham tah nueihbu te khonuen rhamtat la a saii dae, cueihnah long tah hlang taengah lungcuei la om.
Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
24 Halang kah rhihnahkoi tah amah taengla a pawk pah tih aka dueng kah a ngaihlihnah khaw a doo pah ni.
Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
25 Cangpalam loh a paan vaengah halang tah pai thai pawt vetih aka dueng kah khoengim tah kumhal ah pai ni.
Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
26 Kolhnaw tah a tueih rhoek hamla a no dongah a thuui bangla, a mik dongah hmaikhu bangla a om pah.
Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
27 BOEIPA hinyahnah loh khohnin a thap tih halang kah a kum tah a rhaem pah.
Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
28 Aka dueng rhoek kah ngaiuepnah tah kohoenah la om tih halang rhoek kah ngaiuepnah tah paltham.
Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
29 BOEIPA kah longpuei he thincaknah ham tah lunghim la om tih boethae aka saii ham porhaknah la om.
Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
30 Aka dueng tah kumhal duela tuen pawt dae halang rhoek tah diklai ah khosa mahpawh.
Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
31 Aka dueng kah a ka ah cueihnah cuen tih calaak rhoek kah a lai tah a yueh pah ni.
Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
32 Aka dueng kah hmuilai tah kolonah la a ming dae halang rhoek kah a ka tah calaak yoeyah.
Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
