Matthai 21
1 Jerusalem taengla a yoei uh vaengah Olives tlang kah Bethphage la pawk uh. Te vaengah Jesuh loh a hnukbang panit te a tueih tih,
Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, pe Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici,
2 “Na rhaldan kah kho la cet rhoi lamtah muli-marhang neh a taengah a ca a pael te kawl na hmuh rhoi ni. Hlam rhoi lamtah kai taengla hang khuen rhoi.
și le-a zis: “Mergeți în satul care este în fața voastră și îndată veți găsi o măgăriță legată și un mânz cu ea. Dezlegați-i și aduceți-i la mine.
3 Khat khat loh nangmih rhoi te khoem n'thui sak atah, 'Boeipa loh a ngoe,’ ti nah. Te vaengah koe han hlah bitni,” a ti nah.
Dacă vă va spune cineva ceva, să spuneți: “Domnul are nevoie de ei”, și îndată îi va trimite.”
4 He he a om daengah ni tonghma loh a thui te a soep eh.
Toate acestea s-au făcut pentru ca să se împlinească ceea ce fusese spus prin proorocul care zice,
5 “Zion nu te thui pah, na manghai tah nang taengla ha pawk coeng te, muli-marhang so neh laak tal ca soah khaw muelhtuet la ngol,” a ti.
“Spune fiicei Sionului, Iată, Regele vostru vine la voi, umil, și călare pe un măgar, pe un mânz, mânzul unei măgărițe.”
6 Hnukbang rhoi te cet rhoi tih Jesuh kah a thuinuet bangla a saii rhoi.
Ucenicii s-au dus și au făcut cum le poruncise Isus;
7 Muli-marhang neh a ca te a khuen rhoi tih himbai a tloeng uh thil phoeiah a ngoldoelh thil.
au adus măgărița și mânzul, au pus hainele lor pe ei și Isus a șezut pe ei.
8 Te vaengah hlangping a kumngai loh longpuei ah a himbai te a phaih uh. A tloe rhoek loh thing kah a hlaeng te a hlaek uh tih longpuei ah a phaih uh.
O mulțime foarte mare și-a întins hainele pe drum. Alții au tăiat ramuri din copaci și le-au întins pe drum.
9 Te phoeiah a hmaila aka lamhma neh a hnuk kah aka vai hlangping loh pang uh tih, “David capa tah Hosanna, Boeipa ming neh aka pawk tah a yoethen pai, sangkoek ah Hosanna,” a ti uh.
Mulțimea care mergea în fața lui și cei care îl urmau strigau întruna: “Osana Fiului lui David! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului! Osana în cele mai înalte!”
10 Jerusalem la a kun vaengah khopuei boeih hinghuen tih, “Anih he unim,” a ti uh.
După ce a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a tulburat și zicea: “Cine este acesta?”
11 Te vaengah hlangping loh, “Anih he Galilee Nazareth lamkah tonghma Jesuh ni,” a ti uh.
Și mulțimile ziceau: “Acesta este proorocul Isus, din Nazaret din Galileea.”
12 Jesuh te bawkim khuila kun tih bawkim kah hno yoi rhoek neh hno lai rhoek te boeih a haek, tangkathung rhoek kah caboei neh vahu aka yoi rhoek kah ngoltlang te a palet pah.
Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu și a izgonit pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei.
13 Te phoeiah amih te, “Ka im tah, 'Thangthuinah im la khue saeh,’ tila a daek coeng. Tedae nangmih loh dingca rhoek kah a khuirhung la na khueh uh,” a ti nah.
El le-a zis: “Este scris: “Casa Mea se va numi casă de rugăciune”, dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”
14 Te vaengah amah te mikdael rhoek neh aka khaem rhoek loh Bawkim ah a paan uh tih amih te a hoeih sak.
Șchiopii și orbii veneau la El în templu, și El îi vindeca.
15 Tedae khobae rhambae la a saii neh camoe rhoek loh bawkim ah pang tih, “David Capa tah Hosanna,” a ti uh khosoihham rhoek neh cadaek rhoek loh a hmuh uh vaengah a yakdam uh.
Dar preoții cei mai de seamă și cărturarii, văzând minunile pe care le făcea și pe copiii care strigau în templu și ziceau: “Osana Fiului lui David!”, s-au indignat
16 Te dongah Jesuh te, “He rhoek loh a thui te na yaak a?” a ti nah. Te vaengah Jesuh loh amih te, “Ue, na tae uh mahnim? “'Cahmang neh cacun rhoek kah ka lamkah loh thangthennah na rhoekbah coeng,’ a ti ta,” a ti nah.
și i-au zis: “Auzi ce spun aceștia?” Isus le-a zis: “Da, dar nu ați citit niciodată: “Din gura copiilor și a celor ce alăptează, ai desăvârșit lauda?””.
17 Te phoeiah amih te a hnoo phoeiah khopuei lamkah loh Bethany la cet tih pahoi rhaeh.
Și lăsându-i, a ieșit din cetate și s-a dus în Betania și a tăbărât acolo.
18 Khopuei la yueya a bal vaengah tah a bungpong.
Dimineața, pe când se întorcea în cetate, îi era foame.
19 Long ah thaibu kung pakhat a hmuh tih a taengla a paan. Tedae a hnah bueng mueh atah a kung dongah bang khaw hmu pawh. Te dongah, “Dungyan duela nang kah a thaih om boel saeh,” a ti nah tih thaibu kung tah pahoi koh. (aiōn g165)
Văzând un smochin lângă drum, s-a apropiat de el și n-a găsit pe el decât frunze. I-a spus: “Să nu mai fie niciun fruct de la tine în veci!” Imediat smochinul s-a uscat. (aiōn g165)
20 Hnukbang rhoek loh a hmuh uh vaengah a ngaihmang uh tih, “Metlamlae thaibu kung tlek a koh ca,” a ti uh.
Ucenicii, văzând aceasta, s-au mirat și au zis: “Cum de s-a uscat smochinul îndată?”
21 Jesuh loh amih te a doo tih, “Nangmih taengah rhep kan thui, tangnah na khueh uh tih na boelhkhoeh pawt atah, thaibu kung bueng te na saii uh pawt vetih hekah tlang he phoek tih tuili khuila hlak ham pataeng na ti nah uh koinih coeng tangloeng ngawn ni.
Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că, dacă aveți credință și nu vă îndoiți, nu numai că veți face ce s-a făcut cu smochinul, ci chiar dacă ați spune muntelui acesta: “Ridică-te și aruncă-te în mare”, se va face.
22 Te phoeiah thangthuinah neh vawpvawp na bih uh te tah tangnah neh na dang uh ni,” a ti nah.
Toate lucrurile, orice veți cere în rugăciune, crezând, le veți primi.”
23 Bawkim khuila Jesuh pawk tih a thuituen vaengah khosoihham rhoek neh pilnam kah a ham rhoek loh anih te a paan uh. Te phoeiah, “Mebang saithainah nen lae saii he? Te phoeiah hekah saithainah he u long nang m'paek?” a ti na uh.
După ce a intrat în Templu, preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au venit la El, pe când învăța El, și I-au zis: “Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Cine ți-a dat această autoritate?”
24 Jesuh loh amih te a doo tih, “Nangmih te ol pakhat kan dawt eh. Te te kai taengah nan thui uh atah he rhoek he mebang saithainah neh ka saii khaw nangmih taengah kan thui bitni.
Isus le-a răspuns: “Și eu vă voi pune o întrebare; dacă îmi veți răspunde, vă voi spune și eu cu ce putere fac aceste lucruri.
25 Baptisma Johan tah me lamkah lae ana om? Vaan lamkah a? Hlang lamkah a?” a ti nah. Te vaengah te rhoek loh amamih khuiah a poek uh tih, “'Vaan lamkah,’ n'ti uh koinih mamih te, 'Balae tih anih te na tangnah uh pawh,’ a ti veh.
Botezul lui Ioan, de unde a fost? Din cer sau de la oameni?” Ei se gândeau între ei, zicând: “Dacă spunem: “Din cer”, ne va întreba: “De ce nu l-ați crezut?”
26 Tedae hlang lamkah n'ti uh koinih hlangping he koek n'rhih uh. Hlang boeih loh Johan te tonghma la a khueh uh,” a ti uh.
Dar dacă spunem: “De la oameni”, ne temem de mulțime, căci toți îl consideră pe Ioan ca profet”.
27 Te dongah Jesuh te a doo uh tih, “Ka ming uh pawh,” a ti uh. Tedae Jesuh loh amih te, “Mebang saithainah neh ka saii he khaw nangmih taengah ka thui mahpawh.
Ei au răspuns lui Isus și au zis: “Nu știm.” El le-a mai spus: “Nu vă voi spune nici cu ce putere fac aceste lucruri.
28 Nangmih ta metlam na poek? Hlang pakhat loh a ca panit a khueh. A cuek te a paan tih, “Ka ca tihnin ah dum ah cet lamtah saii ne,” a ti nah.
Dar voi ce credeți? Un om avea doi fii; a venit la primul și i-a zis: “Fiule, du-te astăzi să lucrezi în via mea!”.
29 Te vaengah te long te a doo tih, 'Ka ngaih pawh,’ a ti nah. Tedae a hnukkhueng ah yut tih koep cet.
El a răspuns: “Nu vreau!” Dar, după aceea, s-a răzgândit și s-a dus.
30 Pakhat te a paan tih lamhma kah banngla a ti nah. Te long tah a doo tih, 'Ka cet ni boeipa,’ a ti nah dae cet pawh.
A venit la al doilea și i-a spus același lucru. El a răspuns: “Mă duc, domnule”, dar nu s-a dus.
31 Te rhoi panit khuiah ulae a napa kah kongaih aka saii,” a ti nah. Te vaengah, “Lamhma loh,” a ti na uh. Jesuh loh amih te, “Nangmih taengah rhep ka thui, mangmucoi neh hlanghalh rhoek tah Pathen ram khuila nangmih lakah lamhma uh ni.
Care dintre cei doi a făcut voia tatălui său?” I-au spus: “Cel dintâi”. Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că vameșii și prostituatele intră înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu.
32 Johan loh duengnah longpuei neh nangmih taengla ha pawk dae anih te na tangnah uh moenih. Tedae mangmucoi rhoek neh hlanghalh rhoek loh anih te a tangnah. Nangmih loh na hmuh uh coeng dae anih te tangnah ham a tloihsoi ah khaw na yut uh moenih.
Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății și voi nu l-ați crezut, dar vameșii și prostituatele l-au crezut. Când l-ați văzut, nici măcar nu v-ați pocăit după aceea, ca să-l credeți.
33 A tloe nuettahnah he hnatun uh lah. Lokung hlang pakhat om tih anih loh dum a tue. Te te vongtung a tung tih a khuiah misurrhom a too, imsang khaw a sak. Te phoeiah lotawn rhoek a phaam sak tih vik yiin.
“Ascultați o altă pildă. Era un om care era stăpânul unei gospodării și care a plantat o vie, a pus un gard în jurul ei, a săpat în ea o presă de vin, a construit un turn, a dat-o în arendă unor agricultori și a plecat în altă țară.
34 A thaih tue a yoei vaengah a sal rhoek te a thaih doe sak ham lotawn rhoek taengla a tueih.
Când s-a apropiat sezonul de recoltare a roadei, el și-a trimis slujitorii la fermieri ca să-i primească roadele.
35 Te vaengah lotawn rhoek loh lokung kah sal rhoek te a tuuk uh tih, pakhat te a boh uh, pakhat te a ngawn uh, pakhat te a dae uh.
Fermierii i-au luat slujitorii, au bătut pe unul, au ucis pe altul și au ucis cu pietre pe altul.
36 Te phoeiah sal tloe te lamhma kah lakah muep a tueih dae amih te khaw a saii uh tangkhuet.
A trimis din nou alți slujitori, mai mulți decât primii, și s-au purtat cu ei la fel.
37 A hnukkhueng ah a capa te amih taengla a tueih tih, “Ka capa tah a yahnah uh bitni,” a ti.
După aceea însă, a trimis la ei pe fiul său, spunând: “Îl vor respecta pe fiul meu”.
38 Tedae lotawn rhoek loh a capa te a hmuh uh vaengah amamih te, “Anih tah rhopangkung la om, Halo, anih he ngawn uh sih lamtah a rho he rhawt pa uh sih,” a ti uh.
Dar țăranii, când au văzut pe fiu, au zis între ei: “Acesta este moștenitorul”. Haideți să-l omorâm și să-i luăm moștenirea'.
39 Te dongah anih te a tuuk uh phoeiah misurdum lamkah loh voelh a haek uh tih a ngawn uh.
Și l-au luat și l-au aruncat afară din vie, apoi l-au omorât.
40 Te dongah misurdum kah boeipa te a pawk vaengah lotawn rhoek te metlam a saii eh?” a ti nah.
Când va veni, așadar, stăpânul viei, ce va face cu acei țărani?”
41 Te vaengah, “Amih boethae duet rhoek te a poci sak vetih misurdum te a tloe kah lotawn rhoek a phaam sak ni. Te rhoek long tah a thaih te amah tue vaengah a taengla a thuung ni,” a ti uh.
Ei i-au spus: “Îi va nimici pe acești oameni nenorociți și va da via în arendă altor agricultori, care îi vor da roadele la vremea lor.”
42 Jesuh loh amih te, “Cacim khuiah na tae uh mahnim? Im sa rhoek loh a hnawt uh lungto te imkil lu la poeh. He tah Boeipa lamkah loh poeh tih mamih mikhmuh ah a khuet la om ta.
Isus le-a zis: “N-ați citit niciodată în Scriptură? “Piatra pe care au respins-o zidarii a fost numit șef de colț. Aceasta a fost de la Domnul. Este minunat în ochii noștri”?
43 Te dongah nangmih taengah kan thui, “Pathen kah ram tah nangmih taeng lamkah loh a khuen vetih a thaih aka saii namtom taengah a paek ni
De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care își va face roadele.
44 Te dongah hekah lungto soah aka tla tah tlawt vetih, lungto loh a tlak thil te khaw amah ni aka tip eh,” a ti nah.
Cine va cădea pe piatra aceasta va fi sfărâmat, dar pe oricine va cădea, îl va împrăștia ca praful.”
45 Tedae khosoihham rhoek neh Pharisee rhoek loh a yaak uh vaengah, anih kah nuettahnah te amih kawng ni a. thui tila a ming uh.
Preoții cei mai de seamă și fariseii, auzind pildele Lui, au înțeles că vorbea despre ei.
46 Te dongah anih te tuuk hamla a mae uh dae Jesuh te tonghma la a khueh uh dongah hlangping te a rhih uh.
Când au căutat să îl prindă, s-au temut de mulțime, pentru că îl considerau profet.
