Matthai 16
1 Te vaengah Pharisee rhoek neh Sadducees rhoek loh a paan uh tih, “Vaan lamkah miknoek te amih tueng ham a dawt uh tih a loepdak uh.
Fariseii și saducheii au venit și, punându-L la încercare, L-au rugat să le arate un semn din cer.
2 Tedae amih te a doo tih, “Hlaem a pha vaengah vaan ke khopang a ling dongah Khothen ni na ti uh.
Dar el le-a răspuns: “Când se face seară, voi spuneți: “Va fi vreme frumoasă, căci cerul este roșu”.
3 Vaan ke Mincang ah hmuep tih a ling dongah, Tihnin ah khonal ni na ti uh. Vaan kah a hmuethma ngawn tah boelhkhoeh ham na ming uh dae a tuetang kah miknoek tah na ming uh thai moenih.
Dimineața: 'Astăzi va fi vreme rea, căci cerul este roșu și amenințător'. Ipocriților! Știți să discerneți aspectul cerului, dar nu puteți discerne semnele vremurilor!
4 Boethae neh samphaih cadil loh miknoek a kuek, tedae Jonah kah miknoek pawt atah miknoek m'pae mahpawh,” a ti nah. Te phoeiah amih te a hnoo tih vik cet.
O generație rea și adulterină caută un semn, dar nu i se va da niciun semn, cu excepția semnului profetului Iona.” I-a lăsat și a plecat.
5 Tedae rhalvangan la a caeh uh vaengah hnukbang rhoek loh buh khuen ham a hnilh uh.
Ucenicii au ajuns de partea cealaltă și au uitat să ia pâine.
6 Te vaengah Jesuh loh amih te, “Pharisee rhoek neh Sadducee rhoek kah tolrhu ke hmat uh lamtah ngaithuen uh,” a ti nah.
Isus le-a zis: “Luați aminte și feriți-vă de drojdia fariseilor și a saducheilor.”
7 Tedae amih tah amamih khuiah thui uh thae tih, “Buh n'khuen uh pawt tih,” a ti uh.
Și se gândeau între ei, zicând: “Nu am adus pâine.”
8 Tedae Jesuh loh a ming vaengah, “Uepvawt rhoek aw, balae tih buh na khueh uh pawt te namamih khuiah na thuingong uh?
Isus, văzând aceasta, a zis: “De ce vă certați între voi, oameni cu puțină credință, pentru că n-ați adus pâine?
9 Na yakming uh hlan a? Vaidam panga te thawngnga cung tih voh dongah muep na phueih te na poek uh moenih a?
Încă nu vă dați seama și nu vă amintiți de cele cinci pâini pentru cele cinci mii și de câte coșuri ați luat,
10 Vaidam parhih te thawngli loh cung uh tih voh dongah muep na khuen uh moenih a?
sau de cele șapte pâini pentru cele patru mii și de câte coșuri ați luat?
11 Balae tih na yakming uh pawh, Nangmih taengah buh kawng te ka thui moenih. Tedae Pharisee rhoek neh Sadducee rhoek kah tolrhu mah ngaithuen uh,” a ti nah.
Cum se face că nu vă dați seama că nu v-am vorbit despre pâini? Ci feriți-vă de drojdia fariseilor și a saducheilor.”
12 Vaidam khuikah tolrhu ngaithuen ham a thui moenih, Pharisee rhoek neh Sadducee rhoek kah thuituennah ni tila a hmuhming uh.
Atunci au înțeles că nu le spusese să se ferească de drojdia pâinii, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.
13 Jesuh tah Kaisarea Philipi pingpang la a pawk vaengah a hnukbang rhoek te a dawt tih, “Hlang rhoek loh Hlang Capa he ulae a ti uh?” a ti nah.
Când a ajuns Isus în părțile Cezareei lui Filipi, a întrebat pe ucenicii Săi, zicând: “Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?”
14 Te vaengah amih loh, “A ngen loh tuinuem Johan, pakhat loh Elijah, a tloe rhoek loh Jeremiah neh tonghma khat khat a ti uh,” a ti na uh.
Ei au zis: “Unii zic Ioan Botezătorul, alții Ilie, iar alții Ieremia sau unul din profeți.”
15 Amih te khaw, “Tedae nangmih loh, kai he ulae na ti uh?” a ti nah.
El le-a zis: “Dar voi cine ziceți că sunt Eu?”
16 Simon Peter loh a doo tih, “Nang tah aka hing Pathen Capa Khrih ni,” a ti nah.
Simon Petru a răspuns: “Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu cel viu.”
17 Te vaengah Jesuh loh anih te a doo tih “Simon Barjonah tah, yoethen la na om coeng. Pumsa neh thii nen pawt tih vaan kah a Pa loh nang taengah a phoe coeng.
Isus i-a răspuns: “Binecuvântat ești tu, Simon Bar Iona, căci nu carnea și sângele ți-au descoperit acest lucru, ci Tatăl Meu care este în ceruri.
18 Te dongah kai loh nang te, “Nang tah Peter ni. Te dongah hekah lungpang soah hlangboel te ka thoh vetih saelkhui vongka loh noeng mahpawh. (Hadēs g86)
Îți spun și Eu îți spun că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Adunarea Mea și porțile Hadesului nu o vor birui. (Hadēs g86)
19 Vaan ram kah cabi te nang taengah kan paek ni. Te dongah diklai ah na pin te tah vaan ah pin la om ni. Tedae diklai ah na hlam te tah vaan ah hlam la om ni,’ ka ti,” a ti nah.
Îți voi da cheile Împărăției Cerurilor și tot ce vei lega pe pământ va fi fost legat în ceruri; și tot ce vei elibera pe pământ va fi fost eliberat în ceruri.”
20 Te phoeiah, 'Jesuh tah Khrih ni,’ tila thui pawt ham hnukbang te ol a paek.
Apoi le-a poruncit discipolilor să nu spună nimănui că El este Isus Hristosul.
21 Te vaeng lamloh Jesuh tah Jerusalem la cet tih a ham rhoek, khosoihham rhoek, cadaek rhoek kah nganboh muep yook ham neh, a ngawn phoeikah hnin thum ah a thoh ham a kuek te a hnukbang rhoek taengah koe a thuicaih.
Din clipa aceea, Isus a început să le arate ucenicilor Săi că trebuie să meargă la Ierusalim, să sufere multe de la bătrâni, de la preoții cei mai de seamă și de la cărturari, să fie omorât și a treia zi să învie.
22 Te vaengah Peter loh a sim doela koe a mawt tih, “Boeipa nang te poekpoei rhola a ti mai mako, he tah nang taengah om loengloeng boel saeh,” a ti nah.
Petru, luându-l deoparte, a început să-L certe, zicând: “Departe de Tine, Doamne! Nu ți se va face niciodată așa ceva”.
23 Tedae Peter te a mael thil tih, “Satan, kai hnukla nong, kai ham thangkui la na om. Na poek te Pathen kah hno pawt tih hlang kah hno ni,” a ti nah.
Dar El, întorcându-se, a zis lui Petru: “Satana, treci înapoia mea! Ești o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor.”
24 Te phoeiah Jesuh loh a hnukbang rhoek te, “Khat khat long ni ka hnukah lo ham a ngaih atah, amah te huek uh saeh lamtah a thinglam a koh doeah kai m'vai saeh.
Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: “Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze.
25 A hinglu te khang ham aka ngaih tah poci ni. Tedae kai kongah a hinglu aka hlong tah te te a dang ni.
Căci oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, iar oricine își va pierde viața pentru Mine o va găsi.
26 Hlang loh Diklai he boeih a pang dae a hinglu a hlong atah balae a hoeikhang eh? Hlang loh amah kah hinglu ham balae tlansum la a phai eh?
Căci ce-i va folosi cuiva dacă va câștiga toată lumea și-și va pierde viața? Sau ce va da un om în schimbul vieții sale?
27 Te dongah Hlang Capa loh a napa kah thangpomnah neh, amah kah puencawn rhoek ham pawk puei vaengah hlang te a khoboe bangla rhip a thuung van ni.
Căci Fiul Omului va veni în slava Tatălui Său cu îngerii Săi și atunci va da fiecăruia după faptele sale.
28 Te phoeiah amih te “Nangmih taengah rhep kan thui hekah aka pai khuiah hlangvang om. Amih loh thaomnah neh aka pai Pathen ram te a ming uh hlan atah dueknah he ten uh mueh mahpawh,” a ti nah.
Adevărat vă spun că sunt unii care stau aici și care nu vor gusta nicidecum moartea până când nu vor vedea pe Fiul Omului venind în Împărăția Sa.”
