Luka 7
1 A ol te pilnam kah a hna ah boeih a baetawt sak phoeiah tah Kapernaum la kun.
După ce a terminat de vorbit în auzul poporului, a intrat în Capernaum.
2 Te vaengah rhalboei kah sal pakhat te tloh a khueh tih dalh duek. Anih tah a taengah a khoelh la om.
Un slujitor al unui centurion, care îi era foarte drag, era bolnav și era la un pas de moarte.
3 A kawng a yaak coeng dongah Judah patong rhoek te Jesuh taengla a tueih tih a sal hoeih sak ham halo dae saeh tila a cael.
Când a auzit despre Isus, a trimis la el pe bătrânii iudeilor, rugându-l să vină și să-i salveze slujitorul.
4 Te rhoek loh Jesuh te a paan uh phoeiah ngahngah a cael uh tih, “Anih te doedan tueng la om he,
Când au ajuns la Isus, l-au rugat insistent, spunând: “Este vrednic ca tu să faci asta pentru el,
5 mah namtu a lungnah dongah tunim te khaw anih long ni mamih ham a sak,” a ti nah.
pentru că el iubește neamul nostru și a zidit sinagoga noastră pentru noi”.
6 Te dongah amih te Jesuh loh a caeh puei tih im pha ham pataeng hla voel pawh. Te vaengah rhalboei loh a puei rhoek te a tueih tih, “Boeipa, na tawnba mai pawt nim? Ka imphu ah na kun ham khaw a koihvaih la ka om moenih.
Isus a mers cu ei. Când nu mai era acum departe de casă, centurionul a trimis la el niște prieteni, spunându-i: “Doamne, nu te îngrijora, căci nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu.
7 Namah te kam paan ham khaw ka tueng moenih. Tedae ol kamat mah thui lamtah ka sal he hoeih bitni.
De aceea nici eu nu m-am considerat vrednic să vin la tine; dar spune cuvântul și robul meu va fi vindecat.
8 Kai khaw saithainah aka khueh hmuikah aka om hlang pakhat van ni. Kamah hmuiah rhalkap rhoek khaw om van. Te dongah pakhat te “Cet” ka ti nah tih cet, pakhat te, “Ha lo lah,” ka ti nah tih ha lo mai. Te dongah tahae kah bangla na saii pah vetih ka sal te a saii mako,” a ti nah.
Căci și eu sunt un om pus sub autoritate, având sub mine soldați. Îi spun acestuia: “Du-te!” și el se duce; altuia: “Vino!” și vine; iar robului meu: “Fă aceasta” și el o face”.”
9 Te te Jesuh loh a yaak vaengah a ngaihmang. Te dongah anih aka vai hlangping te a mael thil tih, “Nangmih taengah ka thui, Israel khuiah pataeng tangnah heyet ka hmuh moenih,” a ti nah.
Isus, auzind acestea, s-a mirat de el și, întorcându-se, a zis mulțimii care-L urma: “Vă spun că n-am găsit o credință atât de mare, nici în Israel.”
10 A tueih rhoek te im la a bal uh vaengah rhalboei kah a sal te sading la a hmuh uh.
Cei care fuseseră trimiși, întorcându-se la casă, au constatat că servitorul care fusese bolnav era sănătos.
11 A vuen a pha neh Nain la a khue kho pakhat la cet. Te vaengah anih te a hnukbang rhoek neh hlangping loh muep a puei uh.
Curând după aceea, s-a dus într-o cetate numită Nain. Mulți dintre discipolii Săi, împreună cu o mare mulțime, au mers cu El.
12 Khopuei vongka neh a yoei vaengah manu pakhat tah capa khueh duen te a duek pah tih tarha hang khuen. Anih te nuhmai la om dae, khopuei kah hlangping loh anih taengah muep omuh.
Când s-a apropiat de poarta cetății, iată că a fost dus afară un mort, singurul fiu născut al mamei sale, care era văduvă. Mulți oameni din cetate erau cu ea.
13 Anih te a hmuh vaengah Boeipa loh anih soah a thinphat tih, “Rhap boeh,” a ti nah.
Domnul, când a văzut-o, i s-a făcut milă de ea și i-a zis: “Nu plânge!”
14 A paan tih rhoep te a taek vaengah aka kawt rhoek loh cawt a pai puei uh. Te phoeiah, “Cadong namah, thoo laeh ka ti,” a ti nah.
S-a apropiat și s-a atins de sicriu, iar purtătorii s-au oprit. El a spus: “Tinere, îți spun: ridică-te!”.
15 Te dongah aka duek te ngol tih pahoi cal. Te phoeiah anih te a manu taengla a paek.
Cel care era mort s-a așezat și a început să vorbească. Apoi l-a dat mamei sale.
16 Te vaengah rhihnah loh boeih a thing uh. Te dongah, “Mamih taengah tonghma puei ha thoeng coeng, Pathen loh a pilnam a hip,” a ti uh tih Pathen a thangpom uh.
Toți s-au temut și au slăvit pe Dumnezeu, zicând: “Un mare prooroc s-a ridicat printre noi!” și: “Dumnezeu a vizitat pe poporul Său!”.
17 Te dongah Jesuh kah ol loh Judah pum neh te rhoek pingpang boeih a pha.
Această veste s-a răspândit despre el în toată Iudeea și în toată regiunea înconjurătoare.
18 Te rhoek boeih te a hnukbang rhoek loh Johan taengla a puen pauh. Te dongah Johan loh a hnukbang rhoek khuikah panit te a khue.
Ucenicii lui Ioan i-au povestit toate acestea.
19 Boeipa taengla a tueih tih, “Aka pawk la na om coeng atah a tloe ka lamso pueng aya?” a ti nah.
Ioan, chemând la el doi dintre ucenicii săi, i-a trimis la Isus, zicând: “Tu ești Cel ce vine, sau trebuie să căutăm pe altul?”
20 Tekah hlang rhoi loh Jesuh te a paan rhoi tih, “Tuinuem Johan loh nang taengla kaimih rhoi n'tueih tih, 'Aka pawk la na om atah a tloe ka lamso aya?' a ti,” a ti nah.
După ce au venit la el, au spus: “Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine, spunând: “Tu ești cel care vine, sau trebuie să căutăm pe altul?””
21 Te vaeng tue ah tlohtat khaw, nganboh khaw, mueihla thae muep a hoeih sak. Mikdael rhoek khaw muep a hmuh sak.
În ceasul acela a vindecat pe mulți de boli, de molime și de duhuri rele, și multora dintre cei orbi le-a dat vederea.
22 Te phoeiah amih te a doo tih, “Cet uh lamtah na hmuh neh na yaak te Johan taengla puen pah. Mikdael loh a hmuh coeng, aka khawn loh pongpa coeng, hmaibae khaw cing tih hnapang loh a yaak, aka duek rhoek khaw thoo uh coeng, khodaeng loh olthangthen a yaak coeng.
Isus le-a răspuns: “Duceți-vă și spuneți lui Ioan lucrurile pe care le-ați văzut și le-ați auzit: că orbii își primesc vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază și săracilor li se vestește o veste bună.
23 Tedae kai kongah a khah pawt te tah yoethen la om,” a ti nah.
Ferice de cel care nu găsește în mine nici un prilej de poticnire.”
24 Johan kah puencawn rhoi te a caeh phoeiah Johan kawng neh hlangping te, “Khosoek la na caeh uh vaengah balae na hmuh uh? Khohli kah a hinghuen capu a?
După ce au plecat trimișii lui Ioan, a început să spună mulțimii despre Ioan: “Ce ați ieșit în pustie ca să vedeți? O trestie scuturată de vânt?
25 Tedae himbai hnal neh aka phuekhlak uh hlang te hmuh ham nim na caeh uh? Rhuepom pueinak neh pumdomnah dongah kho aka sa rhoek tah manghai-im ah om uh lah ko ke.
Dar voi ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei care sunt îmbrăcați frumos și trăiesc delicat sunt la curțile regilor.
26 Tedae na caeh uh te balae na hmuh uh? Tonghma a? Ue ta, nangmih taengah tonghma lakah khaw olpuei ka ti rhoe ta.
Dar tu ce ai ieșit să vezi? Un profet? Da, vă spun, și chiar mai mult decât un profet.
27 A kawng la a daek pah te anih ni. Ka puencawn te Nang hmai ah kan tueih. Anih long ni nang hmaikah na longpuei te a rhoekbah eh.
Acesta este cel despre care este scris, “Iată, trimit pe mesagerul Meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta.
28 Nangmih taengah kan thui, huta kah a cun rhoek khuiah Johan lakah aka tanglue a om moenih. Tedae Pathen ram khuiah a yit koek long pataeng anih lakah tanglue la om,” pahoi a ti nah.
“Căci vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu este un prooroc mai mare decât Ioan Botezătorul; dar cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el.”
29 Aka ya pilnam boeih neh mangmucoi rhoek long tah Pathen te a tang sak uh tih Johan kah baptisma neh nuem uh.
Când a auzit aceasta, tot poporul și vameșii au declarat că Dumnezeu este drept, după ce a fost botezat cu botezul lui Ioan.
30 Tedae Pharisee rhoek neh olming rhoek long tah Pathen kah mangtaengnah te amamih ham a aal uh dongah Johan lamloh nuem uh pawh.
Dar fariseii și avocații au respins sfatul lui Dumnezeu, nefiind ei înșiși botezați de el.
31 Te dongah tahae cadil hlang rhoek ba nen nim ka thuidoek lah vetih unim phek a loh uh he?
Cu ce aș putea să compar pe oamenii acestui neam? Cu ce se aseamănă ei?
32 Hnoyoih hmuen ah ngoluh tih khat neh khat aka khue uh thae camoe rhoek phek a lohuh. Amih loh, “Nangmih ham phavi kan tum uh dae na lam uh pawh. Kan hlai uh akhaw na rhap uh pawh,” a ti uh.
Sunt ca niște copii care stau în piață și se strigă unii pe alții, zicând: “Noi v-am cântat la cimpoi, și voi n-ați dansat”. Noi am jelit, iar voi nu ați plâns'.
33 Tuinuem Johan ha pawk tih buh ca pawh, misur khaw a ok pawt hatah, 'Rhaithae a khueh,’ na ti uh.
Căci Ioan Botezătorul n-a venit nici mâncând pâine, nici bând vin, iar voi spuneți: 'Are un demon'.
34 Hlang capa loh ha pawk tih a caak, a ok hatah, 'hlang khaw carhut neh yumi la he, mangmu aka coi neh hlangtholh rhoek kah a paya ni,' na ti uh.
Fiul Omului a venit mâncând și bând și voi ziceți: 'Iată un mâncăcios și un bețiv, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor!'.
35 Tedae cueihnah loh a ca rhoek te boeih a tang sak.
Înțelepciunea este îndreptățită de toți copiii ei.”
36 Pharisee pakhat loh Jesuh te amah taengah buh ca la a cael. Te dongah Pharisee im la kun tih a vael van.
Unul dintre farisei l-a invitat să mănânce cu el. El a intrat în casa fariseului și s-a așezat la masă.
37 Pharisee im ah buh a vael te kho ah aka om hlangtholh nu loh lawt a ming.
Iată că o femeie din cetate, care era păcătoasă, când a aflat că el se odihnește în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu unguent.
38 Te dongah botui te lungbok um dongah a khuen tih a rhah doela Jesuh kho tang ah pai. Te phoeiah Jesuh kho te mikphi neh koe a sul tih a lu sam neh a huih pah. A kho te a mok pah tih botui neh a hluk pah.
Stând în spate la picioarele lui, plângând, a început să îi ude picioarele cu lacrimile ei, le-a șters cu părul capului, i-a sărutat picioarele și le-a uns cu mirul.
39 Anih aka khue Pharisee loh a hmuh vaengah a khuiah a toel tih, “Anih he tonghma la om koinih amah aka taek huta te, unim?, mebangnim? ti khaw a ming ni ta, hlangtholh dae ni ke,” a ti.
Fariseul care îl invitase, văzând aceasta, și-a zis în sinea lui: “Omul acesta, dacă ar fi fost profet, și-ar fi dat seama cine și ce fel de femeie este cea care îl atinge, că este o păcătoasă.”
40 Te dongah Jesuh loh anih te a doo tih, “Simon, nang taengah thui ham bet ka khueh,” a ti nah. Anih long khaw, “Thui lah saw saya,” a ti nah.
Isus i-a răspuns: “Simon, am să-ți spun ceva.” El a spus: “Învățătorule, spune mai departe”.
41 Puhlah pakhat taengah purhong panit om tih, pakhat loh denari yanga, pakhat loh sawmnga a ba.
“Un creditor avea doi datornici. Unul datora cinci sute de denari, iar celălalt cincizeci.
42 Tedae a thuung nah a khueh rhoi pawt dongah vik a yoe sak. Te vaengah amih rhoi khuiah ulae puhlah a lungnah ngai eh?,” a ti nah.
Când n-au putut plăti, i-a iertat pe amândoi. Așadar, care dintre ei îl va iubi mai mult?”
43 Simon loh a doo tih, “A yet a yoe sak te ka ti,” a ti nah. Te dongah anih te Jesuh loh, “Buelh na naai het coeng,” a ti nah.
Simon a răspuns: “Cred că pe acela pe care l-a iertat cel mai mult.” El i-a spus: “Ai judecat corect”.
44 Te phoeiah huta taengla mael tih Simon te, “Huta he na hmuh a? Nang im khuila ka kun dae, kai he kho silh tui nan paek moenih. Anih long tah kai kho he mikphi neh a sul tih a sam neh a huih.
Și, întorcându-se spre femeie, i-a zis lui Simon: “Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu mi-ai dat apă pentru picioarele mele, dar ea mi-a udat picioarele cu lacrimile ei și le-a șters cu părul capului ei.
45 Kai taengah moknah khaw nang khueh pawh, anih long tah ka kun parhi te kai kho a mok he toeng voel pawh.
Tu nu mi-ai dat nici o sărutare, dar ea, de când am intrat, nu încetează să-mi sărute picioarele.
46 Ka lu he situi nan hluk pawh, anih long tah ka kho he botui neh a hluk.
Tu nu mi-ai uns capul cu untdelemn, dar ea mi-a uns picioarele cu mir.
47 Te dongah ni namah taengah kan thui, anih tah tholh a yet loh a hlah coeng dongah muep a lungnah. Tedae a yool a hlah pah long te tah a yool ni a lungnah,” a ti nah.
De aceea vă spun că păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate, pentru că a iubit mult. Dar cel căruia i se iartă puțin, iubește puțin.”
48 Te phoeiah huta te khaw, “Na tholhnah loh n'hlah coeng,” a ti nah.
El i-a zis: “Păcatele tale sunt iertate”.
49 Te vaengah aka vael rhoek loh amamih khuiah, “Tholh aka hlah pah te ulae aka om he,” pahoi a ti uh.
Și cei ce ședeau la masă cu El au început să se întrebe: “Cine este Acesta, care chiar iartă păcatele?”
50 Huta te khaw, “Na tangnah loh nang ng'khang coeng, ngaimong la cet laeh,” a ti nah.
El a zis femeii: “Credința ta te-a mântuit. Du-te în pace.”
