Luka 22
1 Yoom a ti uh vaidamding khotue tah yoei coeng.
Se apropia sărbătoarea azimilor, care se cheamă Paștele.
2 Te vaengah khosoihham rhoek neh cadaek rhoek loh pilnam te loei a rhih uh dongah Jesuh metla ng'ngawn eh tila a mae uh.
Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să-L omoare, pentru că se temeau de popor.
3 Te vaengah Satan loh hlainit khuikah hlangmi pakhat la aka om Iskariot a ti uh Judas te a kun thil.
Satana a intrat în Iuda, numit și Iscarioteanul, care era numărat între cei doisprezece.
4 Te dongah cet tih amih taengla Jesuh metla a voeih ham khaw khosoihham rhoek neh imtawt boei rhoek te a voek.
El s-a dus și a vorbit cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile despre cum să li-l predea.
5 Te vaengah a uem uh tih anih te tangka paek ham a kotluep uh.
Ei s-au bucurat și au fost de acord să-i dea bani.
6 Ko a tluep puei tih, amih hlangping kah mikvoelh ah Jesuh voeih ham a tuethen te a dawn.
El a consimțit și a căutat un prilej să li-l predea în absența mulțimii.
7 Vaidamding khohnin tah a pha coeng. Te vaengah yoom te ngawn ham a kuek.
A sosit ziua azimilor, în care trebuia să se jertfească Paștele.
8 Te dongah Peter neh Johan te a tueih tih, “Cet rhoi lamtah mamih kah yoom n'caak ham te rhoekbah rhoi,” a ti nah.
Isus i-a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: “Duceți-vă și pregătiți-ne Paștele, ca să mâncăm.”
9 Amih rhoi long khaw amah taengah, “Melam saii ham na ngaih?” a ti nah.
Ei I-au zis: “Unde vrei să ne pregătim?”
10 Jesuh loh amih rhoi te, “Khopuei la na kun rhoi vaengah, tuitang dongah tui aka phuei hlang pakhat loh nangmih rhoi te n'doe ni. Anih loh a kun thil im duela anih te vai rhoi ne.
El le-a zis: “Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care duce un ulcior cu apă. Urmați-l în casa în care va intra el.
11 Te phoeiah im kungmah te, ‘Nang taengah saya loh, “Yinpanah tah melam a om, te ah te ka hnukbang rhoek te Yoom ka caak puei mai eh,” a ti,’ ti nah.
Spuneți-i stăpânului casei: “Învățătorul vă spune: “Unde este camera de oaspeți, unde pot mânca Paștele cu discipolii mei?””.
12 Anih loh imhman aka ka te a khoem tangtae la nangmih rhoi n'tueng bitni, te ah te rhoekbah rhoi,” a ti nah.
Îți va arăta o cameră mare, mobilată, în partea de sus. Fă pregătirile acolo”.
13 A caeh rhoi vaengah a ti nah bangla a hmuh rhoi tih Yoom te a rhoekbah rhoi.
S-au dus, au găsit lucrurile așa cum le spusese Isus și au pregătit Paștele.
14 A tue loh a pha vaengah, amah taengkah caeltueih rhoek te a ngol puei.
Când a sosit ceasul, a șezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
15 Te phoeiah amih te, “Ka patang hlanah nangmih neh Yoom caak ham he thincavat la ka hue.
Și le-a zis: “Am dorit foarte mult să mănânc acest Paște cu voi înainte de a suferi,
16 Nangmih taengah kan thui, Pathen kah ram ah a soep hlan atah he he ka ca voel mahpawh,” a ti nah.
căci vă spun că nu voi mai mânca în niciun fel din el până când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.”
17 Boengloeng te a loh tih a uem phoeiah, “He he lo uh lamtah namamih te tael uh thae.
A primit un pahar și, după ce a mulțumit, a zis: “Luați și împărțiți-l între voi,
18 Nangmih taengah ka thui, tahae lamloh Pathen ram a pai hlan khuiah misur thaih te ka o voel mahpawh,” a ti nah.
pentru că vă spun că nu voi mai bea deloc din rodul viței de vie, până când nu va veni Împărăția lui Dumnezeu.”
19 Vaidam te a loh tih a uem phoeiah a aeh tih amih te a paek. Te vaengah, “He tah nangmih hamla ka paek ka pum ni. Kai poekkoepnah neh he he saii uh,” a ti nah.
A luat o pâine și, după ce a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: “Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Faceți aceasta în amintirea mea”.
20 Te vanbangla boengloeng te khaw a vael uh tih, “He boengloeng tah ka thii dongkah paipi thai ni, te tah nangmih ham long coeng.
La fel, după cină, a luat paharul, zicând: “Paharul acesta este noul legământ în sângele Meu, care se varsă pentru voi.
21 Tedae caboei dongah kamah aka om puei kah a kut loh kamah m'voeih coeng he.
Dar iată că mâna celui care mă trădează este cu mine pe masă.
22 Hlang Capa tah a hmoel tangtae bangla cet pai dae, anih dongah hlang aka voei hlang te tah anunae,” a ti.
Într-adevăr, Fiul Omului merge așa cum a fost hotărât, dar vai de omul prin care este trădat!”
23 Te dongah te bang saii hamla aka caii te amih lakli ah u lam nim a pawk ve tila amamih khuiah koe oelh uh thae.
Și au început să se întrebe între ei care dintre ei era cel ce voia să facă lucrul acesta.
24 Te vaengah amih khuiah tanglue la om ham aka koih te unim tila, amamih khuiah tuituknah khaw om.
Între ei s-a iscat și o ceartă, care dintre ei era considerat cel mai mare.
25 Tedae amih taengah Jesuh loh, “Namtom manghai rhoek loh amih a tulnoi uh tih a buem rhapsat te hlangrhoei rhoek la a khue uh.
El le-a zis: “Împărații neamurilor îi stăpânesc, iar cei care au autoritate asupra lor sunt numiți “binefăcători”.
26 Tedae nangmih tah te tlam moenih, nangmih khuiah aka tanglue loh a noe bangla om saeh, hlang aka mawt long khaw aka thotat la om saeh.
Dar nu este așa cu voi. Mai degrabă, cel care este mai mare dintre voi să devină ca cel mai mic, iar cel care conduce, ca unul care slujește.
27 Te dongah aka vael neh aka thothat khuiah ulae aka tanglue? Aka vael te moenih a? Tedae kai tah nangmih lakli ah aka thotat lam ni ka om.
Căci cine este mai mare, cel care stă la masă sau cel care slujește? Nu este oare cel care stă la masă? Dar eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujește.
28 Nangmih tah kai kah cuekhalhnah khuikah he kai neh aka tukkai la na om uh.
Dar voi sunteți aceia care ați rămas cu mine în încercările mele.
29 Ram te a pa loh kai taengah a hal bangla nangmih taengah kai loh kang hal coeng.
Eu vă dau vouă o împărăție, așa cum Tatăl Meu mi-a dat-o Mie,
30 Te daengah ni ka ram kah ka caboei dongah na caak na ok uh eh. Te vaengah Israel kah lai aka tloek koca hlainit te ngolkhoel soah na ngol thil uh ni.”
ca să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea. Voi veți sta pe tronuri, judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israel.”
31 “Simon, Simon, Satan loh cang bangla hlaih ham nangmih n'laem coeng te.
Domnul a zis: “Simon, Simon, iată că Satana a cerut să vă ia pe toți, ca să vă cerne ca pe grâu;
32 Kai tah nang kah tangnah te a muei pawt ham ni nang ham ka thangthui. Tedae na bal vaengah na manuca rhoek te duel nawn,” a ti nah.
dar Eu m-am rugat pentru tine, ca să nu-ți piardă credința. Tu, după ce te vei fi întors din nou, stabilește-i pe frații tăi”.
33 Tedae Simon loh, “Boeipa, namah nen tah thongim neh duek paan ham khaw sikim la ka om ngawn,” a ti nah.
El I-a zis: “Doamne, sunt gata să merg cu Tine și la temniță și la moarte!”
34 Jesuh loh, “Peter, namah taengah kan thui, kai hmat hamla voeithum na huek uh hlan atah tihnin ah ai khong mahpawh,” a ti nah.
El a zis: “Îți spun, Petru, că astăzi nu va cânta cocoșul până nu vei nega de trei ori că Mă cunoști.”
35 Te phoeiah amih te, “Sungkoi, sungsa neh khokhom khuen kolla nangmih kan tueih vaengah pakhat khaw na hlavawt uh pawt nim?” a ti nah. Te vaengah amih loh, “Om pawh,” a ti uh.
El le-a zis: “Când v-am trimis fără pungă, fără sac și fără sandale, v-a lipsit ceva?” Ei au spus: “Nimic”.
36 Te phoeiah amih te, “Tedae tahae atah, sungkoi aka khueh loh khuen saeh, sungsa khaw khuen saeh. Aka khueh pawt loh a himbai te yoi saeh lamtah cunghang lai saeh.
Apoi le-a zis: “Dar acum, cine are o pungă, s-o ia și un sac. Cine n-are, să-și vândă haina și să-și cumpere o sabie.
37 Nangmih ham kan thui, a daek tangtae te kai soah a soep ham a kuek. ‘Anih te lailak rhoek neh a tae thil,’ a ti, kai kawng loh hmakhah a pha,” a ti nah.
Căci vă spun că trebuie să se împlinească încă în mine ceea ce este scris: “A fost socotit împreună cu călcătorii de lege”. Căci ceea ce mă privește pe mine se împlinește.”
38 Te vaengah amih loh, “Boeipa, cunghang yungnit om he,” a ti na uh. Te dongah Jesuh loh amih te, “Rhoeh coeng te,” a ti nah.
Ei au zis: “Doamne, iată două săbii.” El le-a spus: “Ajunge!”.
39 A khosing vanbangla cet tih Olive tlang te a paan. Te vaengah hnukbang rhoek long khaw anih te a vai uh.
El a ieșit și s-a dus, după obiceiul său, pe Muntele Măslinilor. L-au urmat și discipolii Lui.
40 A hmuen a pha vaengah amih te, “Cuekhalhnah khuiah kun pawt ham thangthui uh,” a ti nah.
Când a ajuns la locul acela, le-a zis: “Rugați-vă să nu intrați în ispită.”
41 Te phoeiah Jesuh tah amih taeng lamloh lungto dongat tluk ah khoe uh tih, khuklu cungkueng neh thangthui.
S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și se ruga, zicând:
42 Te vaengah, “A pa, na ngaih atah boengloeng he, kai taeng lamkah loh khoe mai. Tedae kai kongaih boel saeh lamtah namah kongaih la om saeh,” a ti.
“Tată, dacă voiești, depărtează de la Mine paharul acesta. Cu toate acestea, nu voia mea, ci a Ta să se facă”.”
43 Te vaengah vaan lamkah puencawn te a taengah phoe tih anih te thaa a cong pah.
Un înger din cer i s-a arătat și l-a întărit.
44 A thangthui te khaw thingthuelnah la mat a om pah. A hlantui khaw a thii cip bangla a om pah tih diklai la a bo pah.
Fiind în agonie, el se ruga cu mai multă stăruință. Sudoarea lui a devenit ca niște picături mari de sânge care cădeau pe pământ.
45 Thangthuinah lamloh thoo tih hnukbang rhoek taengla a pawk vaengah a kothaenah lamloh a ih uh te a hmuh.
După ce S-a sculat din rugăciunea Sa, a venit la ucenici și, găsindu-i adormiți din pricina durerii,
46 Te dongah amih te, “Balae tih na ih uh? Thoo uh lamtah thangthui uh, te daengah ni cuekhalhnah khuila na kun uh pawt eh,” a ti nah.
le-a zis: “De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă ca să nu intrați în ispită”.
47 A thui vaengah hlangping tarha ha pawk. Te vaengah hlainit khuikah pakhat Judas a ti long te amih hmaiah a lamhma pah tih Jesuh te mok hamla a paan.
Pe când vorbea el încă, a apărut o mulțime. Cel care se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, îi conducea. S-a apropiat de Isus ca să-l sărute.
48 Tedae Jesuh loh amah te, “Judas, moknah mai neh hlang capa te na voeih nama?” a ti nah.
Dar Isus i-a zis: “Iuda, tu Îl trădezi pe Fiul Omului cu o sărutare?”
49 A taengkah rhoek loh a hmuh uh vaengah aka om ham te, “Boeipa, cunghang neh ka boeng uh koinih ta,” a ti na uh.
Cei ce erau în jurul lui, văzând ce avea să se întâmple, I-au zis: “Doamne, să batem cu sabia?”
50 Te dongah amih khuikah pakhat loh khosoihham kah sal te a boeng tih a bantang hna a pat pah.
Unul dintre ei a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă.
51 Tedae Jesuh loh a doo tih, “Te te hlah laeh,” a ti nah. Te phoeiah a hna te a taek pah tih a hoeih sak.
Dar Isus a răspuns: “Lasă-mă măcar să fac lucrul acesta, și, atingându-i urechea, l-a vindecat.
52 Te phoeiah Jesuh loh amah taengla aka pawk khosoihham rhoek neh bawkim kah imtawt boei rhoek, patong rhoek taengah, “Dingca a, cunghang neh thingboeng neh na caeh thil uh.
Isus a zis preoților cei mai de seamă, căpeteniilor templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: “Ați ieșit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și cu ciomege?
53 Hnin takuem bawkim khuiah nangmih taengah ka om tih kai soah kut na thueng uh moenih. Tedae tahae tue neh yinnah kah saithainah tah nangmih ah om,” a ti nah.
Când eram zilnic cu voi în templu, nu ați întins mâinile împotriva mea. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului”.
54 Jesuh te a tuuk uh phoeiah a mawt uh tih khosoihham im khuila a khuen uh. Tedae Peter long tah soeisoei a vai.
L-au prins și l-au dus și l-au adus în casa marelui preot. Dar Petru îl urmărea de la distanță.
55 Te vaengah imtol kah a laklung ah hmai a toih uh tih a ngoltun uh hatah Peter khaw amih lakli ah ngol van.
După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au șezut împreună, Petru a șezut în mijlocul lor.
56 Tedae hmaivang ah aka ngol salnu pakhat loh anih a hmuh vaengah a hmaitang tih, “He khaw he anih taengah om,” a ti nah.
O slujnică l-a văzut cum ședea la lumină și, uitându-se cu atenție la el, a zis: “Și acesta era cu el.”
57 Tedae Peter loh basa tih, “Anih, ka ming moenih, huta,” a ti nah.
El s-a lepădat de Isus, zicând: “Femeie, nu-L cunosc.”
58 Rhaih a om phoeiah pakhat loh anih te hmuh tih, “Nang khaw amih taengah na om van,” a ti nah. Tedae Peter loh, “Hlang khaw he, kai ka om moenih,” a ti nah.
După puțină vreme, l-a văzut altcineva și i-a zis: “Și tu ești unul dintre ei!” Dar Petru a răspuns: “Omule, eu nu sunt!”
59 Khonoek pakhat tluk a koe phoeiah a tloe pakhat loh, “Oltak ni, he khaw anih taengah om ta, amah khaw Galilee hlang ni,” rhap a ti nah.
După ce a trecut aproape un ceas, un altul a spus cu încredere: “Cu adevărat și acesta era cu El, căci este galileean.”
60 Tedae Peter loh, “Hlang khaw he, banim na thui ka ming moenih,” a ti nah. Te tlam te a thui li vaengah ai pahoi khong.
Dar Petru a zis: “Omule, nu știu despre ce vorbești!” Imediat, în timp ce el încă vorbea, a cântat un cocoș.
61 Te vaengah Peter te Boeipa loh a mael thil tih a sawt. Te daengah, “Tihnin kah ai a khong hlanah kai voeithum nan huek uh tak ni,” a ti nah vaengkah Boeipa ol te Peter loh a thoelh.
Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvântul Domnului, cum că i-a spus: “Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de mine de trei ori”.
62 Te dongah phawn cet tih hlawk hlawk rhap.
A ieșit afară și a plâns cu amar.
63 Jesuh te hlang rhoek loh a et uh phoeiah a tamdaeng uh tih a boh uh.
Oamenii care îl țineau pe Isus își băteau joc de el și îl băteau.
64 Amah te a khuk uh tih a dawt uh vaengah, “Nang aka bael te unim phong lah,” a ti na uh.
După ce l-au legat la ochi, l-au lovit peste față și l-au întrebat: “Proorocește! Cine este cel care te-a lovit?”.
65 A tloe nen khaw muep a salpham uh tih anih te a voek uh.
Și au mai spus multe alte lucruri împotriva lui, insultându-l.
66 Khothaih a pha vaengah pilnam kah kangham rhoek, khosoihham rhoek neh cadaek rhoek te tingtun uh. Te phoeiah Jesuh te amamih kah khoboei taengla a khuen uh.
Când s-a făcut ziuă, s-a adunat adunarea bătrânilor poporului, preoții cei mai de seamă și cărturarii, și L-au dus pe Isus în sfatul lor, zicând:
67 Te vaengah, “Khrih la na om atah kaimih taengah thui laeh,” a ti na uh. Tedae amih te, “Nangmih taengah kan thui cakhaw na tangnah uh loengloeng mahpawh.
“Dacă Tu ești Hristosul, spune-ne.” Dar El le-a zis: “Dacă vă voi spune, nu veți crede;
68 Kan dawt bal cakhaw nan doo uh loengloeng mahpawh.
și dacă vă voi întreba, nu-mi veți răspunde și nu mă veți lăsa să plec.
69 Tahae lamkah hlang capa tah Pathen kah thaomnah bantang ah aka ngol la om pueng ni,” a ti nah.
De acum încolo, Fiul Omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu”.
70 Tedae hlang boeih loh, “Nang tah Pathen capa la na om van a?” a ti na uh. Te dongah Jesuh loh amih te, “Ka om te na thui uh coeng,” a ti nah.
Și toți au zis: “Deci Tu ești Fiul lui Dumnezeu?” El le-a spus: “Spuneți asta, pentru că așa sunt”.
71 Te vaengah amih loh, “Laipai a ngoe pueng a te? A ka lamkah te mamih loh n'yaak uh coeng,” a ti uh.
Ei au zis: “Pentru ce mai avem nevoie de un martor? Pentru că noi înșine am auzit din gura Lui!”
