Luka 2
1 A khohnin a pha vaengah Kaisar Augustus taengkah oltloek te lunglai pum ah a pat.
În vremea aceea, Cezar Augustus a dat o poruncă prin care a poruncit ca toată lumea să fie înscrisă.
2 Te hlangmi soepnah tah Syria Kurenius kah a taem vaengah lamhmacuek la om.
Aceasta a fost prima înscriere făcută când Quirinius era guvernator al Siriei.
3 Te dongah hlang boeih loh minghlum ham amah kho la rhip cet uh.
Toți s-au dus să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
4 Te vaengah Joseph khaw Galilee, Nazareth kho lamloh Judea kah Bethlehem la a khue David khopuei la cet. Anih te David imkhui kah nurhui pahrhui la om.
Și Iosif s-a urcat din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numește Betleem, pentru că era din casa și din familia lui David,
5 Minghlum ham vaengah amah ham a bae Mary te pumrhih la om pueng.
ca să se înscrie împreună cu Maria, care, fiind însărcinată, era făgăduită ca soție, pentru a se căsători cu el.
6 A om rhoi kuelhuelh ah a caom tue loh a kae.
Pe când erau ei acolo, a venit ziua în care trebuia să nască.
7 Tedae a capa camingomthang te a cun vaengah tah impahnah ah hmuen a om pawt dongah a yol tih khongduk dongah a soei.
Ea a născut pe primul ei fiu născut. L-a înfășurat în benzi de pânză și l-a culcat într-o iesle, pentru că nu mai era loc pentru ei în han.
8 Te vaengah amah tekah pingpang ah tudawn rhoek om uh. A tuping te khoyin ah thongim la a khoem uh tih a rhaeh thil uh.
În același ținut erau niște păstori care stăteau la câmp și vegheau noaptea asupra turmei lor.
9 Te vaengah Boeipa kah puencawn tah amih taengah a phoe pah. Amih te Boeipa kah thangpomnah loh a tue dongah rhihnah neh bahoeng a rhih uh.
Iată că un înger al Domnului stătea lângă ei și slava Domnului strălucea în jurul lor, și ei s-au îngrozit.
10 Tedae amih te puencawn loh, “Rhih uh boeh, pilnam boeih taengah aka om ham omngaihnah tanglue te nangmih taengah olthangthen kan thui he.
Îngerul le-a zis: “Nu vă temeți, căci iată că vă aduc o veste bună de mare bucurie, care va fi pentru tot poporul.
11 Tihnin ah nangmih ham khangkung om coeng. Anih tah David khopuei ah Khrih Boeipa la om coeng.
Căci vi s-a născut astăzi, în cetatea lui David, un Mântuitor, care este Hristos Domnul.
12 Nangmih ham miknoek pakhat om vetih, cahni te a yol phoeiah kongduk dongah a yalh te na hmuh uh ni,” a ti nah.
Iată semnul care vă este dat: veți găsi un prunc înfășurat în fâșii de pânză, culcat într-o iesle de mâncare.”
13 Te vaengah puencawn te vaan caempuei rhaengpuei loh tarha a om puei tih Pathen te a thangthen uh.
Deodată, a fost împreună cu îngerul o mulțime de oștiri cerești care lăudau pe Dumnezeu și spuneau
14 Te vaengah, “Pathen te a sangkoek ah thangpomnah om saeh, diklai ah rhoepnah neh hlang rhoek soah a kolonah om saeh,” a ti uh.
“Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, pe pământ pace, bunăvoință față de oameni.”
15 A om van bangla puencawn rhoek tah amih taeng lamloh vaan la cet uh. Tudawn rhoek loh khat neh khat taengah, “Bethlehem la cet pawn sih lamtah olthang aka thoeng he so uh sih. Te tah Boeipa long ni mamih ham a phoe sak,” a ti uh.
Când îngerii au plecat de la ei în cer, păstorii și-au zis unul altuia: “Să mergem acum la Betleem, ca să vedem ce s-a întâmplat și ce ne-a făcut cunoscut Domnul.”
16 Te phoeiah, tatloe la cet uh tih Mary, Joseph neh kongduk dong ah aka yalh cahni te a hmuh uh.
Au venit în grabă și i-au găsit pe Maria și pe Iosif, iar pruncul era culcat în iesle.
17 A hmuh uh vaengah, te camoe kawng neh amih taengah a thui olka te a doek uh.
Când l-au văzut, au făcut să se răspândească pe larg cuvântul care le fusese spus despre acest copil.
18 Amih taengah tudawn rhoek loh a thui te aka ya rhoek boeih tah a ngaihmang uh.
Toți cei care auzeau se mirau de cele ce le spuseseră păstorii.
19 Tedae Mary loh tekah olka te boeih a kuem tih a thinko ah a khing a mong.
Dar Maria a păstrat toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei.
20 Tudawn rhoek tah amih taengah a thui pah bangla boeih a hmuh uh. A yaak uh dongah te Pathen a thangpom uh tih a thangthen uh phoeiah bal uh.
Păstorii s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le auziseră și le văzuseră, așa cum le fusese spus.
21 Hnin rhet cup coeng tih, camoe te yahvin a rhet vaengah tah a ming te Jesuh a sui. Te tah bung khuikah a yom hlanah puencawn kah a sui pah coeng ni.
După ce s-au împlinit cele opt zile pentru tăierea împrejur a copilului, i s-a pus numele de Isus, care fusese dat de înger înainte de a fi conceput în pântece.
22 Moses kah olkhueng bangla amih kah imcim khohnin te a pha vaengah Jesuh te Boeipa taengah nawn ham Jerusalem la a khuen rhoi.
După ce s-au împlinit zilele de curățire a lor, după legea lui Moise, l-au adus la Ierusalim, ca să-l prezinte Domnului
23 Boeipa kah olkhueng dongah a daek bangla bung aka va tongpa boeih tah Boeipa ham cimcaih la a khue ni.
(după cum este scris în legea Domnului: “Orice bărbat care va deschide pântecele va fi numit sfânt pentru Domnul”),
24 Te dongah Boeipa kah olkhueng dongah, “Vahu phiknit mai khaw, vahui ca panit mai khaw,” a ti bangla hmueih te a paek rhoi.
și să aducă jertfă, după cum este scris în legea Domnului: “O pereche de turturele sau doi pui de porumbel”.
25 Te vaengah hlang pakhat, a ming ah Simeon te Jerusalem ah khoem om. Tekah hlang tah dueng tih cuep. Te dongah Israel kah thaphohnah te a lamtawn tih Mueihla Cim loh anih a om thil.
Iată, era un om în Ierusalim, al cărui nume era Simeon. Omul acesta era neprihănit și evlavios, căutând mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el.
26 Mueihla Cim loh anih taengah, “Boeipa kah Khrih te a hmuh hlan atah dueknah na hmu mahpawh, “tila a mangthui tangtae te om.
I se descoperise prin Duhul Sfânt că nu avea să vadă moartea înainte de a-L vedea pe Hristosul Domnului.
27 Simeon te mueihla loh bawkim khuila a pawk puei. Te vaengah camoe Jesuh amah te olkhueng kah khosing la saii ham a manu pana loh a khuen.
El a venit în Duhul Sfânt în templu. Când părinții au adus copilul Isus, ca să facă cu privire la el după obiceiul legii,
28 Te phoeiah Simeon loh a kut dongah a doe tih Pathen te a uem.
el l-a primit în brațe, a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis
29 Te vaengah, “Boeikung na sal he na olthui bangla ngaimongnah neh nan hlah coeng.
“Acum, Stăpâne, dai drumul robului tău, după cuvântul Tău, în pace;
30 Namah kah khangnah te ka mik loh a hmuh coeng.
Căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31 Te ni pilnam tom kah mikhmuh ah na tawn pah.
pe care ai pregătit-o înaintea ochilor tuturor popoarelor;
32 Vangnah he namtom a pumphoenah la, thangpomnah te na pilnam Israel hamla om coeng,” a ti.
ca o lumină de revelație pentru neamuri, și slava poporului Tău Israel.”
33 Camoe kawng a thui soah a napa neh a manu tah a ngaihmang rhoi.
Iosif și mama sa se mirau de cele ce se spuneau despre el.
34 Simeon loh amih te yoethen a paek tih a manu Mary taeng ah, “Anih he Israel khuiah a yet kah a bungnah neh thohkoepnah ham neh boekoek miknoek la a khueh coeng he.
Simeon i-a binecuvântat și a zis mamei sale, Maria: “Iată, copilul acesta este rânduit pentru căderea și ridicarea multora în Israel și pentru un semn despre care se vorbește.
35 Namah neh namah khaw na hinglu thunglang loh n'rhaih ni. Te daengah ni thinko kah poeknah te poeng a pumphoe eh?,” a ti nah.
Da, o sabie va străpunge prin sufletul vostru, ca să fie descoperite gândurile multor inimi.”
36 Te vaengah Asher koca kah Phanuel canu tonghmanu Anna om tih a kum khaw muep patong coeng. Anih he a hula lamloh a va neh kum rhih bueng hing rhoi.
Era o proorociță, Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer (era de o vârstă înaintată, căci trăise cu un bărbat șapte ani de la feciorie,
37 Te phoeiah kum sawmrhet kum li hil nuhmai la om. Anih tah bawkim te hlah tlaih kolla khoyin khothaih yaehnah neh, rhenbihnah neh tho a thueng.
și era văduvă de vreo optzeci și patru de ani), care nu se depărta de templu, închinându-se zi și noapte cu post și cu cereri.
38 Pathen uem tue a pai kuelhuelh vaengah Jerusalem kah tlannah aka lamtawn rhoek boeih ham camoe kawng te a thui pah.
Subind chiar în ceasul acela, ea aducea mulțumiri Domnului și vorbea despre el tuturor celor care așteptau răscumpărarea în Ierusalim.
39 Boeipa kah olkhueng bangla boeih a soep vaengah te amah kho Galilee, Nazareth la bal rhoi.
După ce au împlinit tot ce era după Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
40 Camoe tah a rhoeng vaengah rhaang tih cueihnah neh bae. Pathen kah lungvatnah long khaw a om thil.
Copilul creștea și se întărea în spirit, fiind plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste el.
41 Kum takuem yoom khotue ah a manu napa te Jerusalem la cet.
Părinții lui se duceau în fiecare an la Ierusalim, la sărbătoarea Paștelui.
42 Kum hlainit a lo vaengah khotue kah khosing bangla amih te cet uh.
Când a împlinit vârsta de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii;
43 Khohnin te cup tih a a bal uh vaengah cadong Jesuh tah Jerusalem ah uelh tih a manu napa loh ming pawh.
și, după ce au împlinit zilele, pe când se întorceau, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Iosif și mama lui nu știau acest lucru,
44 Jesuh te lambong khuiah om tila a poek uh dae hnin at long caeh phoeiah tah a huiko neh a hmat taengah a tlap rhoi.
dar, presupunând că este în companie, au plecat o zi de drum; și l-au căutat printre rudele și cunoscuții lor.
45 A hmuh rhoi pawt dongah anih tlap ham Jerusalem la mael rhoi.
Cum nu l-au găsit, s-au întors la Ierusalim, în căutarea lui.
46 A thum khohnin a pha phoeiah Jesuh te bawkim khuikah saya rhoek kah a laklung ah ana ngol, amih taengah a hnatun tih amih ana dawt te a hmuh rhoi.
După trei zile, l-au găsit în templu, stând în mijlocul învățătorilor, atât pentru a-i asculta, cât și pentru a le pune întrebări.
47 Anih kah yakmingnah neh ollannah boeih te aka ya rhoek boeih tah limlum uh.
Toți cei care îl ascultau erau uimiți de înțelegerea și de răspunsurile lui.
48 Jesuh te a hmuh rhoi vaengah let rhoi tih a manu loh, “Ka capa, balae tih kaimih rhoi tlam he nang khueh? Na pa neh kai loh nang kan toem rhoi tih n'yuek sut coeng he,” a ti nah.
Când l-au văzut, au rămas uimiți, iar mama lui i-a zis: “Fiule, de ce te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl tău și cu mine te așteptam cu nerăbdare”.
49 Te vaengah amih rhoi te, “Balae kai nan toem rhoi? A pa im ah ka om ham a kuek te na ming rhoi mahnim?” a ti nah.
El le-a zis: “Pentru ce Mă căutați? Nu știați că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”
50 Tedae amih rhoi taengah a thui pah olka te amih rhoi loh a hmuhming rhoi moenih.
Ei nu au înțeles cuvântul pe care li-l spunea.
51 Te phoeiah amih rhoi taengah cet tih Nazareth la pawk uh. A taengah boengai la om tih olka te a manu loh a thinko ah boeih a khoem.
Și, coborând cu ei, a venit la Nazaret. El era supus lor, iar mama lui păstra în inima ei toate aceste cuvinte.
52 Jesuh tah cueihnah neh pumrho ah rhoeng tih Pathen neh hlang taengah lungvatnah a dang.
Și Isus creștea în înțelepciune și în statură și în favoare înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.
