Laitloekkung 19
1 Te vaeng tue ah khaw Israel ah he manghai tal pueng. Te dongah Ephraim tlang hlaep ah aka kuep Levi hlang loh Judah Bethlehem lamkah huta pakhat te yula la a loh.
Și s-a întâmplat, în zilele acelea când nu era împărat în Israel, că era un levit, care locuia temporar într-o parte a muntelui Efraim, și el și-a luat o concubină din Betleem-Iuda.
2 Tedae anih taengkah a yula tah a cukhalh dongah a va taeng lamloh a napa im Judah Bethlehem la cet tih hla li om.
Și concubina lui a curvit împotriva lui și a plecat de la el la casa tatălui ei, în Betleem-Iuda, și a rămas acolo patru luni întregi.
3 Te dongah a yuu te ha mael khaw ha mael laeh saeh tila a lungbuei te yam pah ham a va te thoo tih a yuu taengla cet. Te vaengah amah taengkah cadong pakhat neh laak rhoi te a khuen. A va te a napa im a paan puei tih huta kah a napa loh a hmuh hatah anih doe ham a kohoe.
Și soțul ei s-a ridicat și a mers după ea, să îi vorbească prietenește și să o aducă înapoi, având pe servitorul lui cu el și doi măgari; și ea l-a adus în casa tatălui ei; și când tatăl fetei l-a văzut, s-a bucurat să îl întâlnească.
4 Tedae huta kah a napa, khosoih masae loh a parhaeng. Te dongah hnin thum a om puei hatah a caak a ok uh tih rhaeh uh.
Și socrul său, tatăl fetei, l-a reținut; iar el a rămas cu el trei zile; astfel au mâncat și au băut și au găzduit acolo.
5 Hnin li a om nen tah mincang ah thoo tih caeh hamla hlah uh bal. Tedae huta kah a napa loh a cava te, “Buh kamat nen khaw na lungbuei duel lamtah a hnuk la cet mai,” a ti nah.
Și s-a întâmplat, în ziua a patra când s-au sculat dis-de-dimineață, că el s-a ridicat să plece și tatăl fetei a spus ginerelui său: Întărește-ți inima cu o bucată de pâine și după aceea mergeți pe drumul vostru.
6 Te dongah ngol rhoi tih thikat la a caak a ok rhoi. Te vaengah tekah hlang te huta kah a napa loh, “Ueh mai lamtah na lungbuei voelphoeng la rhaeh rhoi mai dae,” a ti nah.
Și s-au așezat și au mâncat și au băut amândoi împreună, fiindcă tatăl fetei a spus bărbatului: Binevoiește, te rog, și rămâi toată noaptea și să ți se veselească inima.
7 Tekah hlang loh caeh hamla thoo bal coeng dae a masae loh a hloep dongah mael tih hnap rhaeh.
Și când bărbatul s-a ridicat să plece, socrul său l-a constrâns; de aceea el a găzduit din nou acolo.
8 A hnin nga mincang ah caeh hamla thoo bal. Te vaengah huta kah a napa loh, “Na thinko duel rhoi dae lamatah khovoei duela rhing rhoi mai,” a ti nah. Te dongah amih rhoi long te buh koep a caak rhoi bal.
Și s-a sculat dis-de-dimineață în ziua a cincea ca să plece; și tatăl fetei a spus: Întărește-ți inima, te rog. Și au rămas până după-amiază și au mâncat amândoi.
9 Te phoeiah caeh hamla a yula neh cadong te a thoh puei hatah hula kah a napa, a napa loh, “Kholaeh ham khohnin loh khum coeng ta, khohnin loh thok coeng tih pahoi rhaeh rhoi mai lamtah na thinko voelphoeng sak rhoi mai, na longpuei te thangvuen ah na thoh thil vetih na dap khaw na paan bitni,” a ti nah.
Și când bărbatul s-a ridicat să plece, el și concubina lui și servitorul său, socrul său, tatăl fetei, i-a spus: Iată, ziua se lasă spre seară; vă rog să rămâneți toată noaptea; iată, ziua se apropie de sfârșit, găzduiește aici, ca să ți se veselească inima; și mâine plecați de dimineață pe calea voastră, să te duci acasă.
10 Tedae rhaeh hamla hlang loh a huem pawt dongah thoo tih nong. Te vaengah amah taengah a khih laak rhoi neh a taengkah a yula te Jerusalem kah Jebus dan la a pawk puei.
Dar bărbatul nu a dorit să rămână acea noapte, ci s-a ridicat și a plecat și a ajuns înaintea Iebusului, care este Ierusalimul; și cu el erau doi măgari înșeuați, concubina lui de asemenea fiind cu el.
11 Jebus taengah tah khohnin khaw dalh thok tih a boei te cadong loh, “Cet uh sih lamtah Jebusi khopuei la ng'ael phoeiah rhaeh uh sih,” a ti nah.
Și când erau lângă Iebus, ziua trecuse de mult; și servitorul a spus stăpânului său: Vino, te rog, să ne abatem în această cetate a iebusiților și să găzduim în ea.
12 Tedae anih te a boei loh, “Kholong kho la ael boel sih, amih te Israel ca moenih, te dongah Gibeah la cet uh mai sih,” a ti nah.
Și stăpânul său i-a spus: Nu ne vom abate pe aici în cetatea unui străin, care nu este a copiilor lui Israel; vom trece la Ghibea.
13 Te phoeiah cadong te, “Cet sih lamtah a hmuen pakhat te moeh sih, Gibeah ah khaw Ramah ah khaw rhaeh uh mai sih,” a ti nah.
Și a spus servitorului său: Vino și să ne apropiem de unul din aceste locuri pentru a găzdui toată noaptea în Ghibea, sau în Rama.
14 Te dongah cet uh tih Benjamin khuikah Gibeah taengah a pha tom ah kho tla coeng.
Și au trecut și au mers pe calea lor; și soarele a apus asupra lor pe când erau lângă Ghibea, care aparține lui Beniamin.
15 Te dongah pahoi kun ham neh Gibeah ah rhaeh ham khaw paa uh. Te phoeiah cet uh tih khopuei toltung ah ngol uh. Tedae im khuila pah sak ham amih te hlang loh voek pawh.
Și s-au abătut acolo, pentru a intra și a găzdui în Ghibea; și când a intrat, s-a așezat jos într-o stradă a cetății, fiindcă nimeni nu i-a primit în casa lui, ca să găzduiască.
16 Hlaem vaengah patong pakhat tah lohma lamkah a bibi lamkah lawt halo. Tedae anih khaw Benjamin ca rhoek kah hmuen Gibeah ah aka bakuep Ephraim tlang lamkah hlang van ni.
Și, iată, un om bătrân venea de la lucrul său de la câmp, seara, care era de asemenea din muntele Efraim, și el locuia temporar în Ghibea; dar oamenii locului erau beniamiți.
17 Patong loh a mik a huel a sawt hatah khopuei toltung ah yincet hlang pakhat te a hmuh. Te dongah tekah hlang te patong loh, “Me lamkah lae na lo tih melam na caeh eh?,” a ti nah.
Și când și-a ridicat ochii, a văzut pe bărbatul călător în strada cetății; și bătrânul a spus: Unde te duci și de unde vii?
18 Te dongah, “Kaimih tah Judah Bethlehem lamkah Ephraim tlang hlaep la ka cet uh. Te lamkah te Judah Bethlehem la ka cet uh tih BOEIPA im ka paan. Tedae im khuila kai aka pah sak ham hlang om pawh.
Iar el i-a spus: Noi trecem din Betleem-Iuda spre latura muntelui lui Efraim; de acolo sunt eu; și am mers la Betleem-Iuda, dar acum merg la casa DOMNULUI; și nu este nimeni să mă primească în casă.
19 Tahae ah ka laak ham cangkong neh a kamvuelh khaw om pueng. Kamah ham neh na salnu ham khaw, na sal taengkah cadong ham khaw buh neh misurtui om pueng tih hnopai dongah pakhat khaw a tloelnah om pawh,” a ti nah.
Noi avem deopotrivă paie și nutreț pentru măgarii noștri; și este pâine și vin de asemenea pentru mine și pentru roaba ta și pentru tânărul care este cu servitorii tăi, nu este lipsă de nimic.
20 Te dongah tekah hlang te patong loh, “Nang taengah ngaimongnah om saeh. Na tloelnah boeih nen khaw kai taengah om mai toltung ah rhaehba boeh,” a ti nah.
Și bătrânul a spus: Pace fie cu tine; totuși, să fie toate nevoile tale asupra mea; dar să nu rămâneți în stradă.
21 Yin te a im khuila a khuen tih laak a vuelh pah, a kho a silh pah phoeiah a caak a ok uh.
Astfel l-a adus în casa lui și a dat nutreț măgarilor; și și-au spălat picioarele și au mâncat și au băut.
22 A lungbuei a voelphoeng uh li vaengah khopuei hlang khui hlang muen ca rhoek loh im te tarha a vael uh tih thohkhaih te a tum uh. Im kung patong te khaw a doek uh uh tih, “Na im la aka pawk hlang te hang khuen lamtah anih ka hmat uh lah eh,” a ti nah.
Și pe când își veseleau inimile, iată, bărbații cetății, anumiți fii ai lui Belial, au înconjurat casa și au bătut la ușă; și au vorbit bătrânului, stăpânul casei, spunând: Scoate afară pe bărbatul care a intrat în casa ta, ca să îl cunoaștem.
23 Tedae im kung te amih taengla ha moe tih, “Ka manuca rhoek nang te tlam moenih, hekah hlang he ka im khuila ha kun coeng dongah thaehuet uh boel mai, boethae halang he tah saii uh boeh.
Și bărbatul, stăpânul casei, a ieșit la ei și le-a spus: Nu, frații mei, nu, vă rog, nu vă purtați atât de stricat; văzând că acest bărbat a intrat în casa mea, nu faceți această nebunie.
24 Ka canu, oila neh ka yula kang khuen mai eh. Amih phaep uh lamtah na mik dongah then na ti uh bangla amih rhoi taengah saii uh. Tedae hekah hlang taengah boethae halang hno te saii uh boeh,” a ti nah.
Iată, aici este fiica mea, o fecioară și concubina lui; pe ele le voi aduce acum afară, și umiliți-le și faceți cu ele ce vi se pare bine; dar acestui bărbat nu faceți un astfel de lucru nemernic.
25 Tedae hlang loh hnatun ham a huem uh pawt dongah khosoih loh a yula te a mawt tih amih taengah poeng la a thak pah. Te vaengah anih te a tholh puei uh tih khoyin khing te mincang duela a poelyoe uh. Khothaih a pha daengah huta te a hlah uh.
Dar bărbații nu au dorit să îi dea ascultare; astfel, bărbatul a luat pe concubina sa și a scos-o afară la ei; și ei au cunoscut-o și au abuzat-o toată noaptea până dimineața; și când se ivea dimineața, au lăsat-o să plece.
26 Mincang a pha vaengah tah huta te cet tih a boei a om nah im kah thohka ah khosae duela hmawk sop uh.
Atunci femeia a venit către ziuă și a căzut la ușa casei omului, unde era domnul ei, până s-a luminat.
27 A boei te mincang ah thoo tih im thohkhaih te a ong. Amah kho long ah voei ham ha moe phai hatah a yula te im thohka kah cingkhaa dongah kut a tloeng tih lawt ana bakop pah.
Și domnul ei s-a ridicat dimineața și a deschis ușile casei și a ieșit afară să meargă pe calea sa; și, iată, femeia, concubina sa, era căzută la ușa casei și mâinile ei erau pe prag.
28 Te dongah anih te, “Thoo lamtah cet pawn sih,” a ti nah. Tedae a doo voel pawt dongah laak dongla a khueh. Te phoeiah tekah hlang te thoo tih a hmuen a paan.
Și el i-a spus: Sus și să mergem. Dar nimeni nu a răspuns. Atunci bărbatul a pus-o pe un măgar și bărbatul s-a ridicat și s-a dus spre locul său.
29 Amah im la a pawk vaengah tah tumcaca a loh tih a yula te a tloeng. Te phoeiah a rhuh te maehpoel hlai nit la a tloek tih Israel khorhi takuem ah a pat.
Și când a ajuns acasă, a luat un cuțit și a apucat pe concubina sa și a împărțit-o, după oasele ei, în douăsprezece bucăți și a trimis-o în toate ținuturile lui Israel.
30 Te tla aka om te boeih a hmuh uh vaengah, “Egypt kho lamkah n'thoo uh hnin lamkah loh tihnin duela te bang te Israel ca rhoek taengah om pawt tih hmuh noek bal moenih. He he nangmih loh dueh uh, anih he dawtlet uh lamtah thui uh,” a ti nah.
Și a fost astfel, că toți cei care au văzut au spus: Nu a mai fost o astfel de faptă și nici nu s-a mai văzut din ziua când copiii lui Israel au ieșit din țara Egiptului până în ziua aceasta; gândiți-vă la aceasta, sfătuiți-vă și vorbiți.
