Sunglatnah 21
1 Te phoeiah laitloeknah he amih mikhmuh ah khueh pah.
Și acestea sunt judecățile pe care le vei pune înaintea lor.
2 Hebrew sal te na lai atah kum rhuk thotat saeh lamtah kum rhih hlang dongah tah sayalh la cet yungyi saeh.
Dacă tu cumperi un servitor evreu, el va servi șase ani, și în anul al șaptelea va ieși liber pe gratis.
3 Amah bueng hoengpoek la ha pawk atah amah bueng hoengpoek la cet saeh. A yuua vaaom atah a yuu khaw amah neh cet saeh.
Dacă a intrat singur, va ieși singur; dacă a fost căsătorit, atunci soția lui va ieși cu el.
4 A boei loh anih te yuua paek tih anih ham canu capaa sak ataha yuu neh a ca tah a boei kah ni. Tedae amahte amah bueng hoengpoek la cet saeh.
Dacă stăpânul lui i-a dat o soție și ea i-a născut fii sau fiice, soția și copiii ei vor fi ai stăpânului ei, iar el va ieși singur.
5 Tedae sal loh, “Ka boei ka lungnahtih ka yuu neh ka ca he sayalh la ka coe tak mahpawha ti khaw a ti khaming.
Și dacă servitorul va spune pe față: Iubesc pe stăpânul meu, pe soția mea și pe copiii mei; nu voi ieși liber;
6 Te vaengah anihte a boei loh Pathen mikhmuh la khuen saeh lamtah thohkhaih taeng neh rhungsut taengla thoeih saeh. Te vaengah a boei loh a hna te ciphuem neh vueh pah saeh kumhal ham anih taengah thotat saeh.
Atunci stăpânul lui îl va duce la judecători; de asemenea îl va duce la ușă sau la ușorul ușii; și stăpânul lui să îi găurească urechea cu o sulă; și îi va servi pentru totdeauna.
7 Te phoeiah hlang loh a canu te sal laa yoih atah, sal tongpa a caeh bangla cet mahpawh.
Și dacă un bărbat își vinde fiica să fie servitoare, ea nu va ieși așa cum ies servitorii.
8 A boei mik aha thae atah anihte amah ham tuentah saeh lamtah lat saeh. Salnu taengah a hnukpoh coeng dongah salnute kholong pilnam taengla yoih ham taemrhai boel saeh.
Dacă ea nu place stăpânului ei, care a logodit-o cu el, atunci el o va lăsa să fie răscumpărată; dar nu va avea nicio putere să o vândă unei națiuni străine, fiindcă s-a purtat înșelător cu ea.
9 Salnute a capa hama tuentah coeng atah anih te amah canu kah hamsum bangla saii pah saeh.
Iar dacă el a logodit-o cu fiul său, el se va purta cu ea după obiceiul fiicelor.
10 Amah ham te a tloea loh atah, salnu kah a maeh, a himbai neh a hutakoete hnop pah boel saeh.
Iar dacă îi ia o altă soție, mâncarea ei, haina ei și dreptul ei de soție, el nu le va micșora.
11 He pathum he anih hama saii pah pawt atah, tangka mueh la cet yungyi pawn saeh.
Și dacă nu îi face acestea trei, atunci ea va ieși liberă, fără bani.
12 Hlanga boh tiha duek atah amah khaw duek rhoe duek saeh.
Cel ce lovește un om și acesta moare, să fie cu siguranță dat la moarte.
13 Anih loh rhaem ngawn pawt dae Pathen loh anih kut aha rhul sak oeh atah nang ham hmuen ka khueh vetih te lam te rhaelrham bitni.
Și dacă un bărbat nu stă la pândă, ci Dumnezeu îl dă pe acela în mâna lui, atunci îți voi rândui un loc în care el să fugă.
14 Tedae hlang loh a hui te ngawn ham taengnah neha lokhak atah anihte ka hmueihtuk dong lamloh khuen lamtah duek saeh.
Dar dacă un om vine cu intenție asupra aproapelui său ca să îl ucidă cu vicleșug, ia-l de la altarul meu, ca el să moară.
15 A manu a napa aka taam khaw duek rhoe duek saeh.
Și cel ce lovește pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranță dat la moarte.
16 Hlang aka huen neh te te a yoih vaengah a kut aha hmuh pah khaw duek rhoe duek saeh.
Și cel ce fură un om și îl vinde, sau dacă va fi găsit în mâna lui, să fie cu siguranță dat la moarte.
17 A manu a napa aka tap khaw duek rhoe duek saeh.
Și cel ce blestemă pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranță dat la moarte.
18 Hlang rhoi te oelh uh rhoi tih hlang pakhat loh a hui te lungto neh, kuthluem neh a thuk dae duek pawt tih thingkong dongaha yalh atah,
Și dacă oamenii se ceartă și unul lovește pe altul cu o piatră, sau cu pumnul și el nu moare, dar cade la pat,
19 thoo tih poeng ah a conghol neh a pongpa atah anih aka ngawn te hmil mai saeh. A bipoei phu tah pae saeh lamtah hoeih rhoe hoeih sak saeh.
Dacă el se ridică din nou și umblă pe afară sprijinit în toiagul său, atunci cel ce l-a lovit va fi achitat; numai că el va plăti pentru timpul lui pierdut și îi va face să fie complet vindecat.
20 Hlang loh a salpa neh a salnu te conghol neha taam tih a kut hmuiaha duek ataha phuloh ham te a phulo kuekluek saeh.
Și dacă un bărbat lovește pe servitorul său, sau pe servitoarea sa, cu un toiag și acesta moare sub mâna lui, să fie cu siguranță pedepsit.
21 Tedae hnin hnih hnin at neh a thoh atah anih te amah tangka coeng dongah phulo boel saeh.
Cu toate acestea, dacă el continuă să trăiască o zi sau două, să nu fie pedepsit, pentru că el este banul lui.
22 Hlanga hnueih vaengah huta bungvawn te a si tih a cate thoeng mai ni. Tedae yoethae puei pawt cakhaw huta kah a va amah lamloha hoe te tah sah rhoe sah saeh. Tedae rhokhan tarhing la pae saeh.
Dacă oamenii se ceartă și rănesc o femeie însărcinată, așa încât rodul ei iese din ea și totuși nu urmează vătămare, el să fie pedepsit cu siguranță, conform cu ceea ce soțul femeii va așeza peste el; și va plăti așa cum judecătorii hotărăsc.
23 Tedae yoethaea puei atah hinglu hamte hingluna paek van ni.
Și dacă urmează vreo vătămare, atunci vei da viață pentru viață,
24 Mik yueng mik, no yueng no, kut yueng kut, kho yuengah kho,
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,
25 Hmai-ung yueng hmai-ung, tloh yueng tloh, boengha yueng boengha van saeh.
Arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie.
26 Hlang loh a salpa mik a salnu mik tea ngawn pah tiha rhawp sak atah a mik yuengte sayalh la hlah saeh.
Și dacă un om lovește ochiul servitorului său, sau ochiul servitoarei sale, astfel încât acesta piere, îl va lăsa să plece liber pentru ochiul lui.
27 A salpa no neh a salnu no te a hom sak atah a no yueng anihte sayalh la hlah saeh.
Și dacă îi zboară dintele servitorului său, sau dintele servitoarei sale, îl va lăsa să plece liber pentru dintele său.
28 Vaito loh tongpa khaw, huta khaw a thoeh tiha duek atah vaitote dae rhoe dae saeh lamtah a saa te ca boel saeh. Tedae vaito kungmah tah ommongsitoe ngawn saeh.
Dacă un bou împunge un bărbat sau o femeie, astfel încât ei mor, atunci boul să fie cu siguranță ucis cu pietre iar carnea sa să nu fie mâncată; dar proprietarul boului să fie achitat.
29 Tedae vaito te hlaem hlavai ah khaw a toh noek dongah a kungmah te a rhalrhing sak lalah ngaithuen pawt tih tongpa khaw huta khaw a duek sak atah vaito te dae saeh lamtah a kungmah khaw duek saeh.
Dar dacă boul era cunoscut mai demult că împunge cu coarnele lui și i-a fost făcut cunoscut proprietarului, iar acesta nu l-a ținut înăuntru și boul a ucis un bărbat sau o femeie, boul să fie ucis cu pietre și proprietarul lui de asemenea să fie dat la moarte.
30 Anih taengah tlansuma suk atah te lamloha hoe boeih te a hinglu kah tlansum pae van saeh.
Și dacă i se va impune o sumă de bani, atunci el va da pentru răscumpărarea vieții sale orice îi este impus.
31 Capa a thoeh akhaw canu khaw a thoeh akhaw hekah laitloeknah bangla a taengah saii saeh.
Fie că boul a împuns un fiu, sau a împuns o fiică, îi va fi făcut conform cu această judecată.
32 Vaito loh salpa khaw, sal huta khaw a thoeh atah a boei te tangka shekel sawmthum pae saeh lamtah vaito te dae saeh.
Dacă boul va împinge un servitor sau o servitoare, proprietarul va da stăpânului lor treizeci de șekeli de argint și boul să fie ucis cu pietre.
33 Hlang loh tangrhom khaw a ong tih hlang loh rhom khaw a vueh vaengah te te muek pawt tih vaito khaw laak khaw a cungku atah,
Și dacă un om va deschide o groapă, sau dacă un om va săpa o groapă și nu o acoperă și un bou sau un măgar cade în ea,
34 Tangrhom kungmah loh thuung saeh lamtah a boei te tangka la mael saeh. Tedae aka duek te anih hut la om saeh.
Proprietarul gropii îl va plăti și va da bani proprietarului acelora; și vita moartă va fi a lui.
35 Hlang pakhat kah vaito loh a hui kah vaito te a si tih a duek atah vaito hing te yoi rhoi saeh lamtah a tangka te tael uh rhoi saeh. Te phoeiah aka duek te khaw tael uh rhoi saeh.
Și dacă boul unui bărbat vatămă boul altuia, astfel încât moare, atunci vor vinde boul viu și vor împărți banii de la el; și boul mort de asemenea ei îl vor împărți.
36 Tedae hlaem hlavai ah khaw vaito kah a toh noek te a ming lalah a kungmah loh te te a khoem pawt atah vaito yueng te vaito neh thuung rhoe thuung saeh lamtah aka duek te anih hut la om saeh.
Și dacă este cunoscut că acel bou obișnuia să împingă mai demult iar proprietarul lui nu l-a ținut înăuntru, el cu siguranță va plăti bou pentru bou; și boul mort va fi al lui.
