Olrhaepnah 22
1 Na manuca kah vaito khaw, a tu khaw a tloeng te na hmuh vaengah thuh pah boeh. Na manuca taengah thak rhoe la thak.
Să nu vezi boul fratelui tău sau oaia lui rătăcind şi să te ascunzi de ele, să le întorci negreşit la fratele tău.
2 Te dongah nang te na manuca neh na yoei pawt tih anih te na ming pawt atah namah im khui la khuen lamtah na manuca loh han tlap tih anih taengla na bal hil namah taengah om saeh.
Şi dacă fratele tău nu este aproape de tine, sau dacă nu îl cunoşti, atunci să le aduci la casa ta şi să fie la tine până le caută fratele tău şi să i le înapoiezi.
3 Te vanbangla a laak khaw saii pah lamtah a himbai khaw saii pah. Te phoeiah na manuca kah hnohma boeih khaw te tlam te saii pah. Anih taengkah aka hma te na hmuh atah om vapsa hamla ngaih boeh.
Astfel să faci şi cu măgarul său şi la fel să faci şi cu haina sa şi la fel să faci cu orice lucru pierdut al fratelui tău, pe care l-a pierdut el şi tu l-ai găsit; nu poţi să te ascunzi.
4 Na manuca kah laak khaw, a vaito khaw long ah a cungku te na hmuh lalah te lamkah te thuh uh boeh. Anih te thoh rhoela thoh puei.
Să nu vezi măgarul fratelui tău sau boul lui, căzuţi pe cale, şi să te ascunzi de ei, să îl ajuţi negreşit să îi ridice.
5 Tongpa kah hnopai te huta pum dongla om boel saeh lamtah huta himbai te tongpa loh bai boel saeh. Te tla aka saii boeih te BOEIPA na Pathen kah a tueilaehkoi ni.
Femeia să nu se îmbrace cu ce aparţine unui bărbat, nici bărbatul să nu se îmbrace cu haină femeiască, pentru că toţi cei care fac astfel sunt o urâciune înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău.
6 Na mikhmuh kah long taengah thing boeih dongah khaw, diklai dongah vaa bu khaw, vapuel neh a duei khaw a tong mai ni. Tedae vapuel so neh a duei soah aka oi a manu khaw a manu te a ca neh lo boeh.
Dacă se întâmplă să fie înaintea ta pe drum, în vreun pom sau pe pământ, un cuib de pasăre cu pui sau cu ouă şi mama şade peste pui sau peste ouă, să nu iei mama cu puii,
7 Vapuel te namah ham na lo mai cakhaw a manu tah hlah rhoe hlah. Te daengah ni namah ham khaw then vetih na hinglung a vang eh.
Să dai drumul mamei şi să îţi iei puii, ca să îţi fie bine şi să îţi prelungeşti zilele.
8 Im thai na sak atah na imphu ah longkhawn na saii ni. Te daengah ni te lamkah aka cungku loh cungku cakhaw na imphu kah hlang thii na yook pawt eh.
Când zideşti o casă nouă, să faci un parapet pentru acoperişul tău, ca să nu aduci sânge peste casa ta, dacă vreun om cade de pe ea.
9 Na misur aka coom te tue boeh. Cangtii na tuh kah a thaihhmin neh misur thaih te na poeih ve.
Să nu îţi semeni via cu seminţe diferite, ca nu cumva rodul seminţei tale, pe care ai semănat-o, şi rodul viei tale să fie pângărit.
10 Vaito neh laak te hmaih bok boeh.
Să nu ari cu un bou şi cu un măgar împreună.
11 Tumul neh hlamik a yaep te hmaih bai boeh.
Să nu porţi o haină din materiale diferite, precum din lână şi in împreună.
12 Na himbai dongkah a hmoi pali dongah namah loh sihno bang lamtah bai.
Să îţi faci ciucuri la cele patru colţuri ale îmbrăcămintei tale, cu care te acoperi.
13 Hlang pakhat loh yuu a loh tih a kun thil coeng dae a hmuhuet dongah,
Dacă un om îşi ia o soţie şi intră la ea şi o urăşte,
14 a olka, a khoboe khaw a yuu taengah a tloe la vik a khueh mai ni. Te phoeiah anih te ming thae phueih sak ham a ngaih tih, “Hekah huta he ka loh tih a taengla ka kun vaengah anih he a cuemnah ka hmuh moenih,” a ti thai.
Şi dă ocazii să se vorbească împotriva ei şi îi scoate un nume rău şi spune: Am luat pe femeia aceasta şi când am intrat la ea, nu am găsit-o fecioară,
15 Te vaengah hula te hula amah kah a napa neh a manu loh lo saeh. Te phoeiah hula te hula kah cuemnah neh khopuei vongka kah patong rhoek taengah thak saeh.
Atunci tatăl fetei şi mama ei, să ia semnele fecioriei fetei şi să le aducă la bătrânii cetăţii la poartă,
16 Te vaengah hula kah a napa loh patong rhoek taengah, “Hekah hlang taengah a yuu la ka canu ka paek dae vik a hnoel.
Şi tatăl fetei să spună bătrânilor: Am dat pe fiica mea de soţie acestui bărbat şi el o urăşte;
17 Te dongah a khoboe neh ol a saii tih, “Na canu te a cuemnah ka hmu pawh,” a ti tarha. Tedae ka canu kah a cuemnah tah he pawn ni,” ti saeh lamtah khopuei patong rhoek kah mikhmuh ah himbai te phaih uh saeh.
Şi, iată, el dă ocazii de vorbire împotriva ei, spunând: Nu am găsit pe fiica ta fecioară; şi totuşi acestea sunt semnele fecioriei fiicei mele. Şi ei să întindă pânza înaintea bătrânilor cetăţii.
18 Te vaengah tekah hlang te khopuei patong rhoek loh lo uh saeh lamtah toel uh saeh.
Şi bătrânii cetăţii aceleia să ia pe bărbatul acela şi să îl certe;
19 Anih loh Israel oila te ming thae a phueih sak dongah tangka yakhat neh sah sak uh saeh lamtah hula kah a napa te pae uh saeh. Te daengah anih yuu la om vetih a hing tue khuiah anih te tueih hamla a noeng pawt eh.
Şi să îl amendeze cu o sută de şekeli de argint şi să îi dea tatălui fetei, pentru că a scos nume rău unei fecioare din Israel şi ea să îi fie soţie; nu o va putea lăsa în toate zilele lui.
20 Tedae olka he oltak la om tih hula kah hula a cuemnah te a hmuh uh pawt mai ni.
Dar dacă acest lucru este adevărat şi semnele de feciorie nu se găsesc pentru tânăra femeie,
21 Te vaengah hula te a napa im kah thohka taengla khuen uh saeh. Te phoeiah anih te khopuei kah tongpa rhoek loh lungto neh dae uh saeh lamtah duek saeh. A napa im kah a cukhalh neh Israel khuiah boethae halang a saii. Te dongah boethae na khui lamloh khoe.
Atunci să scoată pe tânăra femeie la uşa casei tatălui ei şi bărbaţii cetăţii ei să o ucidă cu pietre, ca să moară, pentru că a lucrat prosteşte în Israel, să curvească în casa tatălui ei; astfel să îndepărtezi răul din mijlocul vostru.
22 Va loh a yuunah tangtae huta te tongpa loh a yalh puei vaengah a uum atah hlang yuu taengah aka yalh tongpa khaw huta khaw a boktlap la duek saeh. Te dongah boethae tah Israel khui lamloh khoe.
Dacă este găsit un bărbat culcându-se cu o femeie măritată cu un soţ, atunci ei să moară amândoi, deopotrivă bărbatul care s-a culcat cu femeia şi femeia; astfel să îndepărtezi răul din Israel.
23 Hula tanu oila te tongpa ham a bae pah coeng dae khopuei khuikah tongpa pakhat loh a hmuh tih a yalh puei mai ni.
Dacă o fată fecioară este logodită cu un bărbat şi un bărbat o găseşte în cetate şi se culcă cu ea;
24 Te vaengah amih rhoi te khopuei vongka la khuen uh. Tekah dumlai dongah hula tanu long khaw khopuei khuiah pang kangna boel saeh. Tongpa khaw a hui kah a yuu te dumlai la a puei dongah lungto neh dae uh lamtah duek saeh. Te dongah boethae tah na khui lamloh khoe uh.
Atunci să îi scoateţi pe amândoi afară la poarta cetăţii aceleia şi să îi ucideţi cu pietre, ca să moară, pe fată, pentru că nu a strigat, fiind în cetate, şi pe bărbat, pentru că a înjosit pe soţia aproapelui său, astfel să îndepărtezi răul din mijlocul vostru.
25 Hlang loh a bae tangtae hula te tongpa pakhat loh kohong ah a uum mai ni. Te vaengah tongpa loh anih te a paco tih a yalh puei atah anih aka yalh puei tongpa amah bueng mah dawk duek saeh.
Dar dacă un bărbat găseşte în câmp pe o fată logodită şi bărbatul o forţează şi se culcă cu ea, atunci numai bărbatul acela care s-a culcat cu ea să moară,
26 Tedae hula taengah tah dumlai saii boeh. A duek ham tueng tholhnah khaw hula taengah a om moenih. Tongpa loh a hui a tlai thil tih a hinglu a ngawn pah vanbangla tahae kah dumlai he khaw om van.
Dar fetei să nu îi faci nimic, asupra fetei nu este păcat demn de moarte, căci este precum se ridică un om împotriva aproapelui său şi îl ucide, astfel este acest lucru,
27 A bae tangtae hula tanu te kohong ah a uum tih tekah hula loh a pang thil lalah anih te a rhun moenih.
Pentru că a găsit-o în câmp şi fata logodită a strigat şi nu a fost nimeni să o salveze.
28 A bae hlan hula, tanu, oila te tongpa loh a uum tih a tuuk mai ni. Te vaengah anih a yalh puei a uum uh mai ni.
Dacă un bărbat găseşte o fată fecioară, care nu este logodită, şi o apucă şi se culcă cu ea şi sunt găsiţi,
29 Te vaengah hula kah a napa te hula aka yalh puei tongpa loh tangka sawmnga neh sah saeh. Tedae anih te a puei coeng dongah anih yuu la om saeh. Amah tue khuiah tah anih te hlak hamla a coeng moenih.
Atunci bărbatul care s-a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de şekeli de argint şi ea să îi fie soţie, pentru că a înjosit-o, nu o poate lăsa în toate zilele sale.
30 Tongpa loh a napa kah a yuu te rhawt boel saeh lamtah a napa kah a mul khaw nawn pah boel saeh.
Un bărbat să nu ia pe soţia tatălui său, nici să nu ridice învelitoarea patului tatălui său.
