Caeltueih 18
1 Te phoeiah Athen lamloh nong tih tih Kawrin la pawk.
După aceste lucruri, Pavel a plecat din Atena și a venit la Corint.
2 Te vaengah Pontus namtu, Judah hlang, a ming ah Aquila te a hmuh. Rom lamkah Judah rhoek te boeih nong sak ham Klaudius loh a uen dongah a yuu Priscilla neh Italy lamkah ha pai paek rhoi tih amih rhoi te a paan.
A găsit un iudeu numit Aquila, de neam din Pont, care venise de curând din Italia cu Priscila, soția sa, pentru că Claudius poruncise ca toți iudeii să plece din Roma. El a venit la ei
3 Tedae amih neh a thuivai la a om dongah amih taengah rhaeh tih a saii. Te dongah bungkhutnah daphuikung la om uh.
și, pentru că practica aceeași meserie, a locuit cu ei și lucra, căci de meserie erau constructori de corturi.
4 Sabbath takuem tunim ah a thuingong tih Judah rhoek khaw, Greek rhoek khaw a hloih.
În fiecare sâmbătă, el discuta în sinagogă și convingea iudei și greci.
5 Silas khaw, Timothy khaw Makedonia lamkah ha suntlak vaengah Jesuh tah Khrih ni tila Judah rhoek taengah laipai puei ham Paul loh ol a boep sak.
Când Sila și Timotei s-au coborât din Macedonia, Pavel a fost împins de Duhul Sfânt să mărturisească iudeilor că Isus este Hristosul.
6 Tedae amih te a pakai tih a soehsal uh phoeiah himbai a khong uh. Amih te, “Na thii loh nangmih lu dongah tla saeh. Kai tah ka caih, tahae lamkah tah namtom taengah ka cet pawn ni,” a ti nah.
Când aceștia i s-au împotrivit și au blasfemiat, el și-a scuturat hainele și le-a zis: “Sângele vostru să fie pe capetele voastre! Eu sunt curat! De acum înainte, voi merge la neamuri!”.
7 Te dongah te lamloh thoeih tih Pathen aka bawk hlang pakhat, a ming ah Titu Justus im ah kun. Anih im tah tunim neh rhi uh tih om.
A plecat de acolo și a intrat în casa unui om numit Iustus, care se închina lui Dumnezeu și a cărui casă era lângă sinagogă.
8 Te vaengah tamtaeng Krispu neh a imkhui pum loh Boeipa a tangnah. Kawrin kah rhoek long khaw a yaak uh vaengah muep a tangnah uh tih a nuem uh.
Crispus, conducătorul sinagogii, a crezut în Domnul cu toată casa lui. Mulți dintre corinteni, când au auzit, au crezut și au fost botezați.
9 Te vaengah Paul te khoyin ah boeipa loh mangthui tih, “Rhih boeh, thui ngawn lamtah paa boeh.
Domnul i-a spus lui Pavel noaptea, printr-o viziune: “Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea;
10 Nang taengah ka om dongah nang aka nan tih nang aka hnaep ham khaw om mahpawh. He kho khuiah ka pilnam loh muep om pueng,” a ti nah.
căci Eu sunt cu tine și nimeni nu te va ataca ca să-ți facă rău, căci am mulți oameni în această cetate.”
11 Te dongah kum khat neh hla rhuk duem tih amih taengah Pathen kah olka te a thuituen.
Și a locuit acolo un an și șase luni, învățând cuvântul lui Dumnezeu printre ei.
12 Tedae Akhaia kah khoboei la Gallio a om vaengah Paul te Judah rhoek loh tun a pai thil uh tih laitloek ngolkhoel hmaila a khuen uh.
Dar, când Gallio era proconsul al Ahaiei, iudeii s-au ridicat de comun acord împotriva lui Pavel și l-au adus înaintea scaunului de judecată,
13 Te vaengah “Olkhueng te a kingkalh tih Pathen bawk ham anih loh hlang a yoek,” a ti uh.
spunând: “Omul acesta convinge pe oameni să se închine lui Dumnezeu contrar Legii”.
14 Paul khaw a ka ong ham a cai vaengah Judah rhoek te Gallio loh, “Boethae khat khat neh dumlai a thae la a om atah, Judah rhoek aw, ol vanbangla nangmih loh yaknaem uh saw.
Dar când Pavel era pe punctul de a deschide gura, Gallio a zis iudeilor: “Dacă ar fi vorba de o greșeală sau de o crimă rea, iudeilor, ar fi cuviincios să vă îngădui;
15 Tedae na ol khaw, na ming khaw, olkhueng khaw dawtnah a om atah na sawt uh mako. Te soah laitloekkung la om ham ka ngaih pawh,” a ti nah.
dar dacă este vorba de cuvinte și de nume și de legea voastră, căutați voi înșivă. Căci eu nu vreau să fiu judecător în aceste chestiuni”.
16 Te dongah amih te ngolkhoel taeng lamloh a haek.
Și i-a alungat de pe scaunul de judecată.
17 Hlang boeih loh tamtaeng Sosthene te a tuuk uh tih ngolkhoel hmaiah a boh uh. Tedae Glallio tah tekah te a ngaihuet pawh.
Atunci toți grecii au prins pe Sostene, căpetenia sinagogii, și l-au bătut înaintea scaunului de judecată. Lui Gallio nu i-a păsat de niciunul dintre aceste lucruri.
18 Paul khaw manuca rhoek taengah khohnin a sen om pueng tih a hlah uh phoeiah Syria la kat. Te vaengah anih te Priscilla neh Aquila loh a puei rhoi. Kenkhrea ah a lu a vok tih paipi a saii.
Pavel, după ce a mai stat încă multe zile, a luat rămas bun de la frați și a plecat de acolo în Siria, împreună cu Priscila și Aquila. La Cencreea și-a ras capul, căci avea un jurământ.
19 Ephisa a pha vaengah amih te a caehtak. Tunim la kun tih Judah rhoek te a oelh.
A ajuns la Efes și i-a lăsat acolo; dar el însuși a intrat în sinagogă și a discutat cu iudeii.
20 Khohnin a sen om puei ham a hloep uh dae ngaih pawh.
Când aceștia l-au rugat să rămână mai mult timp cu ei, el a refuzat;
21 Tedae a hlah uh thae vaengah, “Pathen loh a ngaih atah nangmih taengla koep ka bal bitni,” a ti nah tih Ephisa lamkah nong.
dar, luându-și rămas bun de la ei, a spus: “Trebuie să țin cu orice preț sărbătoarea care urmează la Ierusalim, dar mă voi întoarce la voi dacă Dumnezeu va vrea”. Apoi a pornit din Efes.
22 A suntlak vaengah Kaiserea la yoeng tih hlangboel te kut a tuuk. Te phoeiah Antiok la pawk.
După ce a debarcat la Cezareea, s-a suit, a salutat adunarea și s-a coborât la Antiohia.
23 Te vaengah a tue bet a loh tih aka yuel te Galatia kho neh Phrygia te patoeng a hil tih hnukbang rhoek te boeih a thoh.
După ce a petrecut ceva timp acolo, a plecat și a străbătut în ordine regiunea Galatiei și Frigiei, stabilind pe toți discipolii.
24 Te vaengah Judah hlang pakhat, a ming ah Apollos, Alexandria namtu te om. Anih tah hlang calthai la om tih Ephisa a pha vaengah cacim dongah aka thai la om.
Un iudeu pe nume Apolo, de neam alexandrin, om elocvent, a venit la Efes. El era puternic în Scripturi.
25 Boeipa kah longpuei te a thuituen tangtae coeng dongah, mueihla thahlue neh a thui tih Jesuh kawng te khaeh khaeh a thuituen. Tedae Johan kah baptisma ni dawk a ming.
Acest om fusese instruit în calea Domnului; și, fiind plin de ardoare în duh, vorbea și învăța cu exactitate lucrurile despre Isus, deși nu cunoștea decât botezul lui Ioan.
26 Anih long khaw a tong tih tunim ah sayalh la a thui. A yaak uh vaengah anih te Priscilla neh Aquila loh a khuen tih Pathen kah a longpuei te tuektuek a saep sak.
A început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă. Dar Priscila și Aquila, când l-au auzit, l-au luat deoparte și i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu.
27 Te vaengah Akhaia la cet tih manuca rhoek tanolh ham te a hue dongah anih aka doe ham hnukbang rhoek taengah caa a daek pah. A pha vaengah aka tangnah roek te lungvatnah neh muep a talong.
După ce s-a hotărât să treacă în Ahaia, frații l-au încurajat și au scris ucenicilor să îl primească. După ce a venit, i-a ajutat foarte mult pe cei care crezuseră prin har;
28 Judah rhoek te rhaprhap a voek tih Jesuh tah Khrih ni tila cacim lamloh langya la a tueng sak.
pentru că i-a combătut cu putere pe iudei, arătând public, prin Scripturi, că Isus este Hristosul.
