Palungha Lok 23
1 Ukkung hoi buh nawnto caak han nang hnut naah, na tuinuen to kahoihah angsum ah;
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 buhcaak nam oeh hmoek nahaeloe, na qawnh to haita hoi aah baktiah ni oh.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Kakhraem anih ih buh to khit hmah; to buh loe alinghaih buh ah ni oh.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Angraeng thai hanah toksah hmah; na palunghahaih to oep hmah.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Nawnetta ah anghma thaih hmuen to na khet maw? Tangtang ni van bangah kazawk tahmu baktih toengah, angraenghaih doeh pakhraeh tawnh moe, azawk ving.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Uthaih tawn kami ih buh to caa pae hmah; anih ih kahoih caaknaek doeh khit pae hmah;
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 anih loe a palung thung hoi poek ih baktih toengah oh; caa ah loe nae ah, tiah ang naa, toe palung tang hoiah thui ai.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Zetta na caak ih buh to palok roep ueloe, kahoih loknawk to na sung moeng tih.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Kamthu khaeah lokthui hmah; anih loe na thuih ih palunghahaih lok to patoek tih.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Canghnii ih prae angzithaih ramri to pathui hmah; naqah ih lawk to lomh pae hmah;
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 anih krangkung loe thacak; Angraeng mah nihcae kawng pongah na thuitaek tih.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Thuitaekhaih bangah palung paek ah loe, palunghahaih lok bangah na naa to patueng ah.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Nawkta to thuitaek hanah paquem hmah; anih to cung hoiah na boh cadoeh dueh mak ai.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 Ka capa, palunghahaih na tawnh nahaeloe, ka palung hae anghoe tih.
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 Ue, na pahni mah katoeng hmuen to thuih naah, ka palung hae anghoe tih.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Kazae kaminawk to awt hmah; Angraeng zithaih khue to palung thung hoi poek ah.
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 Na oephaih loe hmabang ah oh, na oephaih loe boeng mak ai.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Ka capa, tahngai ah loe palungha ah; katoeng loklam ah na poekhaih palung to suem ah.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Mu coih kami, moi caak koeh hmoek kami hoi angkom hmah.
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 Mu coih kami hoi caaknaek amoeh kaminawk loe amtang tih; iih koeh hmoek kami loe amtanghaih mah khuk hmoek tih.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Na tapenkung nam pa ih lok to tahngai ah, nam no mitong naah hnap hmah.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Loktang to qan ah, zaw let hmah; palunghahaih, thuitaekhaih hoi panoekhaih to talawk ah.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Katoeng kami ih ampa loe paroeai anghoe tih; palungha caa tapen ampa loe a caa nuiah anghoe tih.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Nam no hoi nam pa to anghoe tih, nang tapenkung loe anghoehaih tawn tih.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Ka capa, palung to na paek ah loe, ka loklamnawk hae na mik hoiah khen ah.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 Tangzat zaw nongpata loe kathuk tangqom baktih, minawk zoek thaih nongpata loe tamcaek tuikhaw baktiah oh.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Mingcah baktiah kami to angang moe, nongpanawk zaehaih to pungsak.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Khosak bing kami loe mi maw? Mi maw palungsae? Mi maw patangh? Mi maw amoek? Tidoeh na ai ah mi maw nganbawh kana hak? Mi maw mik kamlingh?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 To baktih kaminawk loe mu naek angsum thai ai kami, tasi hoi atok ih mu naek hanah pakrong kaminawk ni.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Mu kathim maw, boengloeng pong lawn naah rong kampha mu maw, naek naah akun kahoih mu kathim maw to khen hmah.
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 Boenghaih ah loe pahui baktiah kami to patuk moe, pahui sae ih kasoetui baktiah oh.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Na mik mah kahoih ai nongpata to khen ueloe, na poekhaih palungthin to amkhraengsak ving tih.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 Ue, nang loe tuipui um ah iip kami baktih, palong paehhaih qui nuiah iip kami baktiah na om tih.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 Nihcae mah ang boh o, toe kana panoek ai; ang caep o, toe tidoeh ka panoek ai! Kang thawk naah, naek hanah mu to pakrong let han vop, tiah ni na thui tih.
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
