Palungha Lok 22
1 Angraenghaih pongah loe ahmin hoihhaih to qoih han hoih kue; sui hoi sumkanglung pongah doeh amlunghaih to koeh kue han oh.
Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
2 Long angraeng hoi kamtang anghmonghaih loe hae tiah oh: nihnik loe Sithaw mah ni sak hmaek.
Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
3 Khopoek thaih kami loe raihaih to hnukcoek pongah ayae ving; toe poekhaih tidoeh tawn ai kami loe caeh moe, raihaih to tongh.
Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
4 Minawk tlim ah khosakhaih hoi Angraeng zithaih mah angraenghaih, pakoehhaih hoi hinghaih to tacawtsak.
Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
5 Poek angkawn kami caehhaih loklam loe soekhring hoi thaang hoiah koi; toe a hinghaih angvaeng kami mah loe ahmuen kangthla ah amhoe taak ving.
Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
6 Nawkta mah pazui han ih loklam to patuk ah; to naah ni a qoeng tahang naah, to loklam hoiah amkhraeng mak ai.
Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
7 Angraeng kami mah kamtang kami to uk, hmuenmae coi kami loe coisakkung ih tamna ah oh.
Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
8 Sethaih amu haeh kami loe sethaih to aat tih; anih palungphuihaih quiboeng loe amro tih.
Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
9 Kami tahmenhaih mik to tawnh moe, amtang kami han paek koehhaih palungthin hoiah paek kami loe tahamhoih tih.
Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
10 Minawk khet patoek kami to haek oh, lok angaekhaih to amding tih; angzoehhaih hoi kasae thuihaih doeh boeng tih.
Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
11 Poektoeng kami loe, tahmenhaih hoiah lokthuih pongah, siangpahrang loe anih ih ampui ah om tih.
Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
12 Angraeng ih mik mah loe palunghahaih lok to pakaa moe, zaehaih sak koeh kami ih loknawk loe tiah doeh sah pae ai.
Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
13 Thasae kami loe tasa bangah kaipui oh! Minawk mah na hum tih, tiah thuih.
Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
14 Sava laep ah zaehaih sah nongpata ih pakha loe kathuk tangqom ah oh; Angraeng mah panuet ih kami loe to tangqom thungah krah tih.
Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
15 Nawkta ih palung loe amthuhaih mah zaeng; toe thuitaekhaih cung mah to amthuhaih to kangthla ah haek ving tih.
Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
16 Angraeng thai hanah amtang kaminawk to pacaekthlaek moe, angraeng kami hanah tamquta hoiah tangqum paek kami loe amtang tih.
Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
17 Naa to patueng ah loe palungha kami ih loknawk to tahngai ah; ka palunghahaih hae na palung thungah khrum ah.
Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
18 Palung thungah na khrum nahaeloe anghoehaih ah om tih; na pahni ah doeh suem ah.
Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
19 Angraeng ah nam ha thai hanah, vaihniah kang patuk boeh.
Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
20 Kahoih koek poekhaih hoi palunghahaih loknawk to kang tarik pae boeh,
Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
21 loktang lok to na panoek thaih moe, nang khae patoeh ih kaminawk khaeah, loktang lok na thuih pae let thai hanah, kang pat boeh na ai maw?
Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
22 Amtang pongah kamtang ih hmuen to lomh pae o hmah; patangkhang kami to lokcaekhaih ahmuen ah pacaekthlaek o hmah.
Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
23 Angraeng mah nihcae kawng to thui ueloe, nihcae hinghaih paro kami to amrosak toeng tih.
Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
24 Poek amthueng kami to ampui ah sah hmah; palungphui thaih kami hoi nawnto caeh hmah;
Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
25 anih ih kuu na la moeng ueloe, na hinghaih to thaang pongah aman moeng tih.
Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
26 Minawk ih laiba pathok pae hanah lokmaihaih sah hmah, to tih ai boeh loe lokkamhaih to sah hmah.
Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
27 Laiba pathok hanah phoisa na tawn ai nahaeloe, na iihkhun to na paek han maw?
Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
28 Nam panawk mah quenh tangcae ih prae angzithaih ramri to pathui hmah.
Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
29 Kahoih ah toksah kami to na hnuk maw? To kami loe kami rumram ih toksah mak ai, siangpahrang ih tok ni sah tih.
Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
