Nambar 14

1 To aqum naah kaminawk loe tha hoi hangh o moe, qah o.

Și toată adunarea și-a înălțat vocea și a strigat; și poporul a plâns în noaptea aceea.

2 Israel kaminawk boih mah Mosi hoi Aaron to laisaep o thuih, Izip prae ah maw, to tih ai boeh loe praezaek ah duek halat nahaeloe hoih han to mah!

Și toți copiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron și întreaga adunare le-a spus: Să fi dat Dumnezeu să fi murit în țara Egiptului! Sau, mai bine să fi murit în pustiu!

3 Tikhoe aicae loe sumsen hoiah a duek o moe, aicae ih zu caanawk minawk mah lomh hanah, Angraeng mah hae prae ah caeh haih loe? Izip prae ah amlaem let nahaeloe, hoikhang tih, tiah nihnik khaeah thuih pae o.

Și pentru ce ne-a adus DOMNUL în această țară? Să cădem prin sabie, ca soțiile noastre și copiii noștri să fie o pradă? Nu ar fi mai bine să ne întoarcem în Egipt?

4 To naah angmacae hoi angmacae zaehoikung to qoi o si loe, Izip prae ah amlaem o let si, tiah a thuih o.

Și au spus unul altuia: Să ne facem o căpetenie și să ne întoarcem în Egipt.

5 Mosi hoi Aaron mah to ah amkhueng Israel kaminawk boih hma ah, long ah akuep pae hoi.

Atunci Moise și Aaron au căzut cu fețele la pământ înaintea întregii adunări a copiilor lui Israel.

6 Kanaan prae khet han kacaeh, Nun capa Joshua hoi Jephunneh capa Kaleb loe, angmah hnik ih kahni to angkhring hoi pacoengah,

Și Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei ce au cercetat țara și-au rupt hainele,

7 to ah amkhueng Israel kaminawk boih khaeah, a caeh o moe, a khet o ih prae loe hoih parai.

Și au vorbit întregii adunări a copiilor lui Israel, spunând: Țara prin care noi am trecut să o cercetăm este o țară foarte bună.

8 Angraeng mah aicae nuiah palung tongh nahaeloe, tahnutui hoi khoitui longhaih prae thungah, aicae na caeh haih ueloe, hae prae hae aicae han na paek tih.

Dacă DOMNUL va găsi plăcere în noi, atunci ne va aduce în această țară și ne-o va da; o țară în care curge lapte și miere.

9 Angraeng nuiah laisaep o hmah loe, to ih prae kaminawk to zii o hmah; nihcae loe a caak o han koi takaw ah ni oh o; nihcae loe angvaenghaih tawn o ai; Angraeng loe aicae hoi nawnto oh; nihcae to zii o hmah, tiah a naa hoi.

Numai să nu vă răzvrătiți împotriva DOMNULUI, nici să nu vă temeți de poporul țării; căci ei sunt pâine pentru noi, apărarea lor s-a depărtat de la ei și DOMNUL este cu noi; să nu vă temeți de ei.

10 Toe kaminawk mah nihnik to thlung hoiah vah han thuih o; to naah Angraeng lensawkhaih Israel kaminawk amkhuenghaih kahni imthung ah phak.

Dar toată adunarea a cerut să îi ucidă cu pietre. Și gloria DOMNULUI a apărut în tabernacolul întâlnirii înaintea tuturor copiilor lui Israel.

11 Angraeng mah Mosi khaeah, Hae kaminawk mah nasetto maw palung na phui o sak tih? Nihcae khaeah ka sak ih dawnrai hmuen to a hnuk o boeh; toe nasetto maw hae kaminawk mah kai tang ai ah om o vop tih?

Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Până când voiește acest popor să mă provoace? Și cât timp va trece până când vor crede în mine, cu toate semnele pe care le-am arătat printre ei?

12 Nihcae nuiah kasae nathaih ka phaksak han, qawk doeh ka toepsak mak ai; toe nihcae pong kalen kue, thacak kue acaeng ah nang to kang sak han, tiah a naa.

Îi voi lovi cu ciumă și îi voi dezmoșteni și voi face din tine o națiune mai mare și mai tare decât ei.

13 Mosi mah Angraeng khaeah, To tiah nahaeloe, Na thacakhaih hoiah hae kaminawk hae na zaehhoih, tiah Izip kaminawk mah panoek o tih boeh;

Și Moise a spus DOMNULUI: Atunci egiptenii vor auzi aceasta, (pentru că dintre ei ai scos acest popor în tăria ta; )

14 to naah nihcae mah hae prae ah kaom kaminawk khaeah hae tamthang hae thui pae o tih; Angraeng, nang loe hae kaminawk hoi nawnto na oh, Angraeng, nang to mikhmai kangtong ah a hnuk o boeh; nang ih tamai loe nihcae nuiah angdoet moe, nang loe nihcae hma ah na caeh; khodai ah nihcae to tamai hoiah na zaeh moe, khoving ah hmaithaw hoiah na caeh haih.

Și o vor spune locuitorilor acestei țări, pentru că ei au auzit că tu, DOMNUL, ești în mijlocul acestui popor, că tu DOMNUL ești văzut față în față și că norul tău stă deasupra lor și că mergi înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor și noaptea într-un stâlp de foc.

15 Hae kaminawk boih hae kami maeto baktiah vaihi na dueksak nahaeloe, nang ih tamthang thaih acaengnawk mah loe,

Acum dacă o să ucizi tot poporul acesta ca pe un singur om, atunci națiunile care au auzit de faima ta vor vorbi, spunând:

16 Angraeng mah to kaminawk khaeah prae to kang paek han, tiah lokkamhaih a sak pae; toe anih mah to prae thungah caeh haih thai ai pongah, praezaek ah a hum boih, tiah thui o tih.

Pentru că DOMNUL nu a fost în stare să ducă acest popor în țara pe care le-a jurat-o, de aceea i-a ucis în pustiu.

17 Na thuih ih lok baktih toengah, vaihiah ka Angraeng thacakhaih to len nasoe,

Și acum, te implor, să fie puterea Domnului meu mare, conform cu ceea ce ai vorbit, spunând:

18 Angraeng loe palungsawk, amlunghaih hoiah koi moe, zaehaih hoi sakpazaehaihnawk to tahmen pae; toe zaehaih sah kami loe thuitaek ai ah om ai; anih loe ampanawk zaehaih pongah adung thum, adung pali karoek to a caanawk thuitaekkung ah oh.

DOMNUL este îndelung răbdător și bogat în milă, iertând nelegiuirea și fărădelegea și în niciun fel dezvinovățind pe vinovat, pedepsind nelegiuirea părinților peste copii până la a treia și a patra generație.

19 Kalen parai na palungnathaih rang hoiah, Izip prae thung hoi kamtong vaihni ni khoek to hae kaminawk hae na tahmen baktih toengah, hae kaminawk zaehaih doeh tahmen raeh, tiah a naa.

Iartă, te implor, nelegiuirea acestui popor conform măreției milei tale și precum ai iertat acest popor, din Egipt până acum.

20 Angraeng mah, Nang hnik ih lok baktih toengah, kang tahmen boeh;

Și DOMNUL a spus: Am iertat conform cuvântului tău;

21 toe kai ka hing tangtang baktih toengah, longpum ah Angraeng lensawkhaih to koi tih.

Dar pe cât este de adevărat că eu trăiesc, tot pământul va fi umplut cu gloria DOMNULUI.

22 Izip prae hoi praezaek ah ka sak ih lensawkhaih hoi dawnrai hmuennawk hnu kaminawk boih mah ka lok hae tahngai o ai, vai hato Kai ang tanoek o pongah,

Pentru că toți acei bărbați care au văzut gloria mea și miracolele mele, pe care le-am făcut în Egipt și în pustiu și m-au ispitit de zece ori și nu au dat ascultare vocii mele;

23 ampanawk khaeah paek han tiah lokkam ih prae to mi mah doeh hnu o mak ai; kai palungphuisak kawbaktih kami mah doeh to prae to hnu o mak ai.

Cu siguranță nu vor vedea țara pe care am jurat-o părinților lor, niciunul dintre cei ce m-au provocat nu o va vedea,

24 Toe ka tamna Kaleb loe, kalah poekhaih pakhra to tawnh moe, palungthin boih hoiah kai ang bang pongah, anih to a caehhaih prae thungah ka hoih han; anih ih caanawk mah prae to toep o tih.

Ci servitorul meu Caleb, deoarece a avut un alt duh cu el și m-a urmat pe deplin, pe el îl voi duce în țara în care a mers; și sămânța lui o va stăpâni.

25 Amalek hoi Kanaan kaminawk loe azawn ah khosak o; khawnbang ah amlaem oh loe, tuipui kathim bang hoiah praezaek ah caeh oh, tiah a naa.

(Acum amaleciții și canaaniții locuiau în vale.) Mâine întoarceți-vă și plecați în pustiu pe calea Mării Roșii.

26 Angraeng mah Mosi hoi Aaron khaeah,

Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise și lui Aaron, spunând:

27 ka lok to aek moe, laisaep hae ih kasae kaminawk hae nasetto maw ka pauep han vop? Israel kaminawk mah kasae ang thuih o moe, kai laisaep thuihaih lok to ka thaih boeh.

Cât să mai suport această adunare rea, care cârtește împotriva mea? Am auzit cârtirile copiilor lui Israel, pe care le cârtesc împotriva mea.

28 Nihcae khaeah, Kai ka hing pongah, ka naa ah nang thuih o ih baktih toengah, ka sak han, tiah Angraeng mah thuih.

Să le spui: Pe cât este de adevărat că eu trăiesc, spune DOMNUL, precum ați vorbit în urechile mele, astfel vă voi face;

29 Na kroek o ih nangmacae kaminawk boih thungah, kai laisaep thuih, saning pumphaeto hoi ranuih bang kaminawk loe praezaek ah dueh o tih.

Trupurile voastre moarte vor cădea în acest pustiu; și toți cei numărați dintre voi, conform numărului vostru în întregime, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, care ați cârtit împotriva mea,

30 Jephunneh capa Kaleb hoi Nun capa Joshua khue ai ah loe, ban ka payangh moe, ohsak hanah lok ka kam ih prae thungah mi doeh akun o mak ai.

Fără îndoială, voi nu veți intra în țara despre care am jurat că vă voi face să locuiți în ea, cu excepția lui Caleb, fiul lui Iefune, și Iosua, fiul lui Nun.

31 Misa mah lomh ving tih, tiah na thuih o ih na caanawk to kai mah ka zaeh han, nangcae mah na khet patoek o ih prae to nihcae mah panoek o tih.

Dar micuții voștri, despre care ați spus că vor fi o pradă, pe ei îi voi duce înăuntru și vor cunoaște țara pe care ați disprețuit-o.

32 Toe nangcae loe hae praezaek ah na dueh o ueloe, qok doeh pong sut tih.

Dar cât despre voi, trupurile voastre moarte vor cădea în acest pustiu.

33 Nangcae loe oepthok ah kho na sah o ai pongah, praezaek ah nangcae ih qok to pong sut boih ai karoek to, na caanawk loe saning qui palito thung praezaek ah amhet o tih.

Și copiii voștri vor rătăci în pustiu patruzeci de ani și vor purta curviile voastre, până ce trupurile voastre moarte vor fi risipite în pustiu.

34 Prae pakrong hanah ni qui palito akra baktih toengah, nito hae saningto ah suem oh, na sak o ih zaehaih atho baktih toengah, saning qui palito thung patang na khang o tih; to naah ka lok aekhaih atho to na panoek o tih, tiah a naa.

După numărul zilelor în care ați cercetat țara, adică patruzeci de zile, fiecare zi pentru un an, veți purta nelegiuirile voastre, adică patruzeci de ani și veți cunoaște cum îmi rup promisiunea.

35 Kai, Angraeng mah lokthuih boeh; kai ih lok aek hanah nawnto amkhueng, kahoih ai hae kaminawk nuiah, hae hmuen hae ka sak tangtang han; nihcae loe hae praezaek ah amro o ueloe, dueh o tih, tiah a naa.

Eu DOMNUL am spus: Cu siguranță astfel voi face la toată această adunare rea, care s-a adunat împotriva mea; în acest pustiu vor fi mistuiți și acolo vor muri.

36 To pongah prae khet hanah Mosi mah patoeh ih kaminawk amlaem o pacoengah, a khet o ih prae loe hoih ai, tiah amkhueng kaminawk hmaa ah laisaep thuih kaminawk,

Și bărbații, pe care Moise i-a trimis să cerceteze țara, care s-au întors și au făcut întreaga adunare să cârtească împotriva lui, aducând defăimare asupra țării,

37 kanaan prae loe hoih ai tiah thui kaminawk loe, Angraeng hmaa ah kasae nathaih mah phak thuih moe, duek o.

Chiar acei bărbați care au adus raportul rău despre țară, au murit printr-o plagă înaintea DOMNULUI.

38 Prae khet han kacaeh kaminawk boih thungah, Nun capa Joshua hoi Jephunneh capa Kaleb hnik khue ni hing hoi.

Dar Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, dintre oamenii care au mers să cerceteze țara, au trăit.

39 To lok to Mosi mah Israel kaminawk khaeah thuih pae naah, kaminawk loe paroeai hangh o.

Și Moise a spus aceste cuvinte tuturor copiilor lui Israel; și tot poporul a jelit mult.

40 Khawnbang khawnthaw ah angthawk o moe, mae nuiah caeh o; khenah, a zae o boeh; toe Angraeng mah lokkam ih ahmuen ah caeh o si, tiah a thuih o.

Și s-au sculat devreme dimineața și s-au urcat în vârful muntelui, spunând: Iată-ne și vom urca la locul pe care DOMNUL l-a promis, căci am păcătuit.

41 Toe Mosi mah, Tipongah vaihi Angraeng mah paek ih lok to na tahngai o ai loe? Hae tiah na sak o nahaeloe na qoeng o thai mak ai.

Și Moise a spus: Pentru ce încălcați acum porunca DOMNULUI? Aceasta nu va prospera.

42 Nangcae khaeah Angraeng om ai pongah, caeh o tahang hmah; na caeh o nahaeloe misanawk to na pazawk o mak ai.

Nu vă urcați, pentru că DOMNUL nu este printre voi; ca să nu fiți bătuți înaintea dușmanilor voștri.

43 Amalek hoi Kanaan kaminawk loe, nangcae hma ah oh o boeh pongah, nangcae loe sumsen hoiah na dueh o tih; nangcae mah Angraeng to nang qoi o taak boeh pongah, nangcae khaeah Angraeng om mak ai boeh, tiah a naa.

Fiindcă amaleciții și canaaniții sunt acolo înaintea voastră și veți cădea prin sabie, deoarece v-ați întors de la DOMNUL, de aceea DOMNUL nu va fi cu voi.

44 Toe Mosi hoi Angraeng ih thingkhong loe, ataihaih ahmuen to caehtaak ai; toe nihcae loe palungthah o pongah, mae nuiah caeh o nganga.

Dar ei au îndrăznit să urce pe vârful dealului, totuși chivotul legământului DOMNULUI și Moise, nu s-au depărtat de tabără.

45 To naah to mae nuiah kaom, Amalek hoi Kanaan kaminawk anghum o tathuk moe, Israel kaminawk to tuk o, nihcae to pazawk o pacoengah, Hormah vangpui khoek to patom o.

Atunci amaleciții au coborât și canaaniții care au locuit pe acel deal și i-au bătut și i-au învins, până la Horma.