Mathai 24
1 To pacoengah Jesu tasa bangah tacawt moe, tempul hoiah a caeh ving: anih han tempul im patuek hanah a hnukbang kaminawk angzoh o.
Și ieșind, Isus a plecat din templu; și discipolii lui au venit la el să îi arate clădirile templului.
2 Jesu mah nihcae khaeah, Hae hmuennawk boih na hnuk o maw? Loktang kang thuih o, Maeto pacoeng maeto nuiah kamhong thlung maeto doeh haeah om mak ai, va o boih tih, tiah a naa.
Dar Isus le-a spus: Nu vedeți toate acestea? Adevărat vă spun: Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.
3 Anih Olive mae nuiah anghnut naah, a hnukbang kaminawk khue anih khaeah angzoh o moe, Hae hmuennawk hae natuek naah maw om tih, nang zohhaih atue hoi long boenghaih tue angmathaih loe kawbangmaw om tih? Na thui ah, tiah a naa o. (aiōn g165)
Și pe când ședea el pe muntele Măslinilor, discipolii au venit la el la o parte, zicând: Spune-ne, când vor fi acestea? Și care va fi semnul venirii tale și al sfârșitului lumii? (aiōn g165)
4 Jesu mah nihcae khaeah, Mi mah doeh aling han ai ah, acoe oh.
Și Isus a răspuns și le-a zis: Luați seama să nu vă înșele cineva.
5 Kai ih ahmin hoiah paroeai kaminawk angzo o tih, Kai loe Kri, ni tiah thui o uele, paroeai kaminawk to aling o tih.
Fiindcă mulți vor veni în numele meu, spunând: Eu sunt Cristos; și pe mulți îi vor înșela.
6 Misa angkahhaih hoi misa angtukhaih loknawk to na thaih o tih: toe mawn o hmah: hae hmuennawk boih loe kaom han koi roe ni, toe boenghaih pha mak ai vop.
Și veți auzi de războaie și zvonuri de războaie; vedeți să nu fiți tulburați; fiindcă toate trebuie să se întâmple, dar încă nu este sfârșitul.
7 Acaeng maeto hoi maeto misa angcoeng ueloe, prae maeto hoi maeto misa ah om tih: ahmuen kruekah takaang thohhaih, amtang amlaihaih hoi talihnawhaihnawk to om tih.
Fiindcă se va ridica națiune contra națiune și împărăție contra împărăție; și vor fi foamete și molime și cutremure de pământ în diferite locuri.
8 Hae hmuennawk boih loe palungset amtonghaih ah ni oh vop.
Dar toate acestea sunt începutul durerilor.
9 Pacaekthlaek moe, paduek hanah minawk ban ah na paek o tih: kai ih ahmin pongah prae kaminawk boih mah na hnuma o tih.
Atunci vă vor preda ca să fiți chinuiți și vă vor ucide; și veți fi urâți de toate națiunile din cauza numelui meu.
10 To tiah oh pacoengah kapop kami loe oepthok ah khosah o mak ai, maeto hoi maeto angphat o taak ueloe, maeto hoi maeto ang hnuma o tih.
Și atunci mulți vor fi poticniți și se vor trăda unii pe alții și se vor urî unii pe alții.
11 Angsah cop paroeai tahmaanawk angzo o ueloe, paroeai kaminawk to aling o tih.
Și mulți profeți falși se vor ridica și vor înșela pe mulți.
12 Zaehaih angpung pongah, paroeai kaminawk ih amlunghaih to amding tih.
Și pentru că nelegiuirea va abunda, dragostea celor mai mulți se va răci.
13 Toe boeng khoek to pauep kami loe pahlonghaih hnu tih.
Dar cel ce va îndura până la sfârșit, acela va fi salvat.
14 Acaeng kaminawk boih khaeah hnukung ah oh hanah, hae kahoih siangpahrang ukhaih prae tamthanglok hae long pum ah thuih ah om tih; to pacoengah ni boenghaih to pha vop tih.
Și această evanghelie a împărăției va fi predicată în toată lumea, pentru mărturie la toate națiunile; și atunci va veni sfârșitul.
15 To pongah tahmaa Daniel mah thuih ih lok baktih toengah, Hmuenciim ah kangdoe, panuet thok amrohaih hmuen na hnuk o naah, (kroek kami loe thaikophaih tawn nasoe: )
De aceea când veți vedea urâciunea pustiirii, spusă prin Daniel, profetul, stând în picioare în locul sfânt, (cine citește să înțeleagă);
16 Judea prae thungah kaom kaminawk loe mae nuiah cawn o nasoe:
Atunci, cei din Iudeea, să fugă în munți;
17 imphu ah kaom kami loe a imthung ih hmuen lak hanah anghum tathuk hmah nasoe:
Cel de pe acoperiș să nu coboare în casă, să ia vreun lucru din casa lui;
18 lawk ah kaom kami loe a khukbuen lak hanah amlaem let hmah nasoe.
Și nici cel de pe câmp să nu se întoarcă să își ia hainele.
19 To na niah zokpomh nongpatanawk hoi tahnu nae nawkta tawn nongpatanawk loe khosak bing o!
Și vai celor însărcinate și celor ce alăptează în acele zile.
20 Na cawnh o haih atue loe siktue hoi Sabbath niah phak han ai ah lawkthui oh:
Dar rugați-vă ca nu cumva fuga voastră să fie iarna sau într-un sabat.
21 long oh tangsuek na hoi vaihi khoek to kaom vai ai, natuek naah doeh kaom han ai, paroeai kalen raihaih to om tih.
Fiindcă atunci va fi necaz mare, cum nu a fost de la începutul lumii până acum și nu va mai fi niciodată.
22 To ih aninawk to duemsak ai nahaeloe, mi kawbaktih doeh loih o mak ai: toe qoih ih kaminawk rang hoiah to ninawk to duemsak tih.
Și dacă acele zile nu ar fi scurtate, nici[o] făptură nu ar fi salvată; dar acele zile vor fi scurtate din cauza celor aleși.
23 To naah kawbaktih kami mah doeh, Khenah, Kri loe haeah oh, to tih ai boeh loe ho ah ni oh, tiah na thui o cadoeh, a thuih ih lok to tang o hmah.
Atunci dacă cineva vă va spune: Iată, aici este Cristos, sau acolo; să nu credeți.
24 Angsah cop kri hoi angsah cop tahmaanawk to tacawt o ueloe, angcoeng thaih nahaeloe qoih ih kaminawk mataeng doeh aling hanah, kalen parai angmathaih hoi dawnrai hmuennawk to sah o tih.
Fiindcă se vor ridica Cristoși falși și profeți falși și vor arăta semne mari și minuni, încât să înșele, dacă ar fi posibil, chiar pe cei aleși.
25 Khenah, Kang thuih o coek boeh.
Iată, v-am spus dinainte.
26 Kaminawk mah, khenah, anih loe praezaek ah ni oh, tiah na thui o cadoeh, caeh o hmah: khenah, anih loe tamquta hoi imthungah ni oh, tiah na naa o cadoeh, to lok to tang o hmah.
De aceea dacă ei vă spun: Iată, este în pustie, nu vă duceți. Iată, este în cămăruțe tainice, nu credeți.
27 Ni angyae bang hoiah ni aengh to tacawt moe, niduem bang khoek to aang baktih toeng ah, kami Capa angzoh naah doeh om toeng tih.
Pentru că așa cum fulgerul vine de la răsărit și strălucește până la apus, așa va fi și venirea Fiului omului.
28 Moi kadueh qok ohhaih ahmuen kruekah, tahmuu prawnnawk nawnto angpop o tih.
Fiindcă oriunde este trupul mort, acolo se vor aduna vulturii.
29 To baktih paroeai raihaih ninawk oh pacoengah loe, ni to tahmuep tih, khrah loe aang mak ai boeh, cakaehnawk loe van hoiah krah o tathuk ueloe, van thacakhaihnawk to anghuen tih:
Imediat după necazul acelor zile, soarele va fi întunecat și luna nu își va da lumina și stelele vor cădea din cer și puterile cerurilor vor fi clătinate;
30 to pacoengah kami Capa angmathaih van ah amtueng tih: long nui ih acaengnawk boih qah o tih, thacakhaih hoi paroeai lensawkhaih hoiah van ih tamai nuiah angzo kami Capa to nihcae mah hnu o tih.
Și atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului; și atunci, toate semințiile pământului vor jeli și vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și mare glorie;
31 Anih loe paroeai kalen mongkah lok hoiah angmah ih van kaminawk to patoeh tih, van boenghaih hae bang hoi ho bang khoek to, ahmuen takii palito bang hoiah a qoih ih kaminawk to nihcae mah nawnto pakhueng tih.
Și va trimite pe îngerii săi cu mare sunet de trâmbiță și vor strânge pe aleșii săi din cele patru vânturi, de la o margine a cerului până la cealaltă.
32 Vaihi thaiduetkung patahhaih maeto hae amtuk oh; a tanghang nuiah tadok tacawt moe, aqam tacawt naah, nipui tue loe zoi boeh, tiah na panoek o:
Acum învățați o parabolă a smochinului; când lăstarul lui este încă fraged și dă frunze, știți că vara este aproape.
33 to baktih toengah hae hmuennawk boih na hnuk o naah, atue loe zoi boeh, thok taengah ni oh boeh, tito panoek oh.
Tot așa și voi, când veți vedea toate acestea, să știți că este aproape, chiar la uși.
34 Loktang kang thuih o, Hae hmuennawk boih akoep ai karoek to, hae ih kaminawk hae anghmaa o mak ai.
Adevărat vă spun: Această generație nicidecum nu va trece până se vor întâmpla toate acestea.
35 Van hoi long anghmaa tih, toe Ka loknawk loe anghmaa mak ai.
Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nicidecum nu vor trece.
36 To ani hoi atue loe mi mah doeh panoek ai, van kaminawk mah doeh panoek ai, Kam pa khue mah ni panoek.
Dar, despre acea zi și oră, nu știe nimeni, nici îngerii din cer, ci numai Tatăl meu.
37 Kami Capa angzohhaih loe Noah dung nathuem ih ninawk baktiah om toeng tih.
Și așa cum au fost zilele lui Noe, tot așa va fi și venirea Fiului omului.
38 Long tuiuemhaih om ai nathuem hoi kamtong Noah palong thungah akun ai karoek to, nihcae loe naek o moe, caak o, zu lak o moe, zu raenghaih poih to a sak o,
Fiindcă, așa cum a fost în zilele dinainte de potop, mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în arcă,
39 tuiuemhaih pha ai karoek to tidoeh panoek o ai, to naah tui mah nihcae to lak boih, kami Capa angzoh naah doeh to tiah om toeng tih.
Și nu au știut, până când a venit potopul și i-a luat pe toți; așa va fi și venirea Fiului omului.
40 Kami long hnetto lawk ah om hoi tih; maeto loe la ving ueloe, maeto loe caehtaak sut tih.
Atunci, doi vor fi la câmp; unul va fi luat și celălalt lăsat.
41 Nongpata hnik loe cangdaeng hoi tih; maeto loe la ving ueloe, maeto loe caehtaak sut tih.
Două femei vor măcina la moară; una va fi luată și cealaltă lăsată.
42 Natuek naah maw na Angraeng angzo tih, tito na panoek ai, to pongah acoe hoiah zing ah.
Vegheați așadar, pentru că nu știți în ce oră vine Domnul vostru.
43 Toe hae hae panoek oh, im tawnkung mah natuek naah maw kamqu angzo tih, tiah panoek coek nahaeloe, anih mah kahoih ah toep ueloe, im to muksak mak ai.
Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să îi fie spartă casa.
44 To pongah nangcae doeh amsak o coek ah: kami Capa loe na poek o ai ih atue ah angzo tih.
Din această cauză fiți și voi pregătiți, pentru că la o astfel de oră la care nu vă gândiți, vine Fiul omului.
45 To tiah nahaeloe atue phak naah nihcae buh pacah hanah, angmah ih Angraeng mah a imthung takoh nuiah ukkung ah suek ih, oep kaom moe, palungha tamna loe mi aa?
Atunci cine este robul credincios și înțelept, pe care l-a pus domnul său peste casa lui, ca să le dea mâncarea la timp?
46 Angmah ih angraeng angzoh naah, a mikhnuk ah toksah tamna loe tahamhoih.
Binecuvântat este acel rob, pe care domnul său, când vine, îl va găsi făcând astfel.
47 Loktang kang thuih o, anih mah to tamna to angmah ih hmuennawk boih ukkung ah suem tih.
Adevărat vă spun că îl va face stăpân peste toate averile sale.
48 Toe kahoih ai tamna loe angmah ih palung thungah, Ka Angraeng angzohhaih atue loe akra parai vop tih, tiah poek pongah,
Dar dacă acel rob rău va spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină;
49 angmah ih ampui tamnanawk to boh moe, mu paqui kaminawk hoi nawnto naek caak o:
Și va începe să îi bată pe părtașii de robie și să mănânce și să bea cu bețivii;
50 to tamna mah anih angzo tih boeh, tiah poek ai ih ni, panoek ai ih atue ah angmah ih angraeng to angzo nahaeloe,
Domnul acelui rob va veni într-o zi când el nu se așteaptă la aceasta și la o oră pe care nu o știe,
51 angmah ih angraeng mah a tamna to takroek pat ueloe, qahhaih hoi haakaekhaih ahmuen ah, angsah cop kaminawk hoi nawnto anih to va tih.
Și îl va tăia în două și îi va rândui partea cu fățarnicii; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
