Genesis 3
1 Pahui loe Angraeng mah sak ih moi kasan boih thungah aling thaih koek ah oh. Anih mah nongpata khaeah, Takha thungah kaom thingkung hoiah kathai athaih to caa hoi boih hmah, tiah Sithaw mah thuih tangtang maw? tiah a naa.
Acum şarpele era mai viclean decât orice fiară a câmpului pe care DOMNUL Dumnezeu a făcut-o. Şi a spus femeii: Oare a spus Dumnezeu: Să nu mâncaţi din fiecare pom al grădinii?
2 Nongpata mah pahui khaeah, Takha thungah kaom thingkungnawk hoiah kathai athaih to ka caak hoi thaih;
Şi femeia a spus şarpelui: Putem să mâncăm din rodul pomilor grădinii,
3 toe Sithaw mah, Takha um ah kaom thingkung pong ih athaih loe caa hoi hmah, sui doeh sui hoi hmah, na dueh hoi tih, tiah thuih, tiah a naa.
Dar despre rodul pomului care este în mijlocul grădinii, Dumnezeu a spus: Să nu mâncaţi din el, nici să nu îl atingeţi, ca nu cumva să muriţi.
4 Pahui mah nongpata khaeah, Na dueh hoi tangtang mak ai, tiah a naa.
Şi şarpele a spus femeii: Nu veţi muri nicidecum;
5 Na caak hoi niah na mik to amtueng ueloe, sithawnawk baktih toengah, kasae kahoih na panoek hoi toeng tih, tiah Sithaw mah panoek pongah ni, to tiah ang thuih, tiah a naa.
Fiindcă Dumnezeu ştie că în ziua în care voi mâncaţi din acesta, atunci ochii voştri vor fi deschişi şi veţi fi ca dumnezei, cunoscând binele şi răul.
6 Nongpata mah thingkung loe caak han kahoih thingkung ah a hnuk, mik hoiah khit moe, palunghahaih paek thaih thingkung ah oh pongah, thingthai to pakhrik moe, a caak, a sava han doeh a paek; anih mah doeh caak toeng.
Şi când femeia a văzut că pomul era bun pentru mâncare şi că era plăcut ochilor şi un pom de dorit să facă pe cineva înţelept, ea a luat din rodul lui şi a mâncat şi a dat de asemenea soţului ei care era cu ea şi a mâncat şi el.
7 To naah nihnik ih mik to amtueng, nihnik loe bangkrai ah ni ka oh hoi, tiah panoekhaih to a tawnh hoi boeh; to naah thaiduet qamnawk to a huih hoi moe, kaeng ah angzaeng hoi.
Şi li s-au deschis ochii la amândoi şi au ştiut că erau goi; şi au cusut frunze de smochin laolaltă şi şi-au făcut şorţuri.
8 Ni amding ruehaih atue phak naah loe, takha thungah amkae Angraeng Sithaw ih atuen to a thaih hoi: Adam hoi anih ih zu mah Angraeng to takha thung ih thingkungnawk salakah anghawk hoi taak ving.
Şi au auzit vocea DOMNULUI Dumnezeu umblând în grădină în răcoarea zilei; şi Adam şi soţia lui s-au ascuns de prezența DOMNULUI Dumnezeu, printre pomii grădinii.
9 Angraeng Sithaw mah Adam to kawk, anih khaeah, Naa ah maw na oh? tiah a naa.
Şi DOMNUL Dumnezeu l-a chemat pe Adam şi i-a spus: Unde eşti?
10 Anih mah, Takha thungah na lok to ka thaih, bangkrai ah ka oh pongah, zithaih ka tawnh moe, kang hawk ving boeh, tiah a naa.
Iar el a spus: Am auzit vocea ta în grădină şi m-am temut, pentru că eram gol; şi m-am ascuns.
11 Anih mah, bangkrai ah na oh, tiah mi mah maw ang thuih? Caa hmah tiah kang thuih ih thingthai to na caak ving boeh tani? tiah a naa.
Iar el a spus: Cine ţi-a spus că erai gol? Ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?
12 To naah Adam mah, Kai han nang paek ih nongpata mah thingkung pong ih athaih to ang paek moe, ka caak, tiah a naa.
Şi omul a spus: Femeia pe care mi-ai dat-o să fie cu mine, ea mi-a dat din pom şi eu am mâncat.
13 Angraeng Sithaw mah nongpata khaeah, Tipongah hae tiah na sak loe? tiah a naa. Nongpata mah, Pahui mah ang ling pongah, ka caak, tiah a naa.
Şi DOMNUL Dumnezeu a spus femeii: Ce este aceasta ce ai făcut? Şi femeia a spus: Şarpele m-a înşelat şi eu am mâncat.
14 To pongah Angraeng Sithaw mah pahui khaeah, Hae hmuen hae na sak boeh pongah, Moinawk boih, taw ih moisannawk boih pongah tangoenghaih na zok boeh; nang loe zok hoiah avak ueloe, na hing thung maiphu to na caa tih boeh.
Şi DOMNUL Dumnezeu a spus şarpelui: Pentru că ai făcut aceasta, eşti blestemat mai mult decât toate vitele şi mai mult decât fiecare fiară a câmpului; pe pântecele tău vei merge şi ţărână vei mânca toate zilele vieţii tale.
15 Nang hoi nongpata salak, na tii hoi nongpata ih atii salak misa ah ka suek han; anih mah na lu to ati tih, nang mah anih ih khok tahmawh to na patuk pae tih, tiah a naa.
Şi voi pune duşmănie între tine şi femeie şi între sămânţa ta şi sămânţa ei; el îţi va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcâiul.
16 Nongpata khaeah, Zok na pomh naah nathaih kating ai kang pungsak han, kana pauephaih hoiah caa na sah tih; na sava koehhaih palung loe boeng mak ai, anih mah na uk tih, tiah a naa.
Femeii i-a spus: Mult îţi voi înmulţi tristeţea şi însărcinarea ta, cu tristeţe vei naşte copii şi dorinţa ta va fi spre soţul tău şi el va stăpâni peste tine.
17 Adam khaeah, Na zu ih lok to na tahngaih moe, Caa hmah, tiah kang thuih ih thingthai to na caak boeh pongah, nang pongah long loe tangoenghaih zok boeh; na hing thung patanghaih hoi toksak naah ni buh na caa tih boeh.
Şi lui Adam i-a spus: Pentru că ai dat ascultare vocii soţiei tale şi ai mâncat din pomul despre care ţi-am poruncit, zicând: Să nu mănânci din el, blestemat este pământul din cauza ta; în tristeţe vei mânca din el toate zilele vieţii tale;
18 Nang han soekhring congca kam prawksak han; lawk ih aannawk to na caa tih;
Spini şi ciulini îţi va aduce şi vei mânca verdeaţa câmpului;
19 long hoiah nang zoh baktih toengah, long ah nam laem let ai karoek to, na mikhmai ah angsatui long naah ni buh na caa vop tih; maiphu ah na oh pongah, maiphu ah nam laem let tih, tiah a naa.
În sudoarea feţei tale vei mânca pâine, până te vei întoarce în pământ, pentru că din el ai fost luat: căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.
20 Kahing kaminawk boih ih amno ah oh pongah, Adam mah a zu to Evi, tiah ahmin phui.
Şi Adam i-a dat soţiei sale numele Eva, pentru că ea a fost mama tuturor celor vii.
21 Angraeng Sithaw mah Adam hoi a zu hanah, moihin kahni to sak pae moe, angkhuksak.
Lui Adam şi soţiei lui, de asemenea, DOMNUL Dumnezeu le-a făcut haine de piei şi i-a îmbrăcat.
22 Angraeng Sithaw mah, Khenah, kami loe kasae kahoih panoekhaih bang ah, aicae thung ih kami maeto baktiah oh toeng boeh; vaihi anih mah ban payangh ueloe, dungzan ah hing hanah thingthai to pakhrik pacoengah, caa moeng tih, tiah thuih.
Şi DOMNUL Dumnezeu a spus: Iată, omul a devenit ca unul dintre noi, să cunoască binele şi răul. Şi acum, ca nu cumva să îşi întindă mâna şi să ia de asemenea din pomul vieţii şi să mănânce şi să trăiască pentru totdeauna,
23 To pongah angmah tacawthaih long ah toksak hanah, Angraeng Sithaw mah kami to Eden takha thung hoiah haek ving.
De aceea DOMNUL Dumnezeu l-a trimis din grădina Edenului, ca să are pământul din care fusese luat.
24 Kami to haek pacoengah, hinghaih thingkung loklam to toep hanah, Cherubimnawk hoi ahnuk ahma angmet thaih hmai sumsen to Eden takha ni angyae bang ah a suek.
Astfel l-a alungat afară pe om şi a aşezat la est de grădina Edenului nişte heruvimi şi o sabie arzând care se întorcea în fiecare parte, pentru a păzi calea pomului vieţii.
