Exodus 21
1 Hae daan hae nihcae hmaa ah suem paeh;
Și acestea sunt judecățile pe care le vei pune înaintea lor.
2 Hebru kami to tamna ah na qan nahaeloe, anih mah saning tarukto thung na tok to sah tih; toe saning sarihto naah loe, atho tidoeh hni ai ah loihsak han oh.
Dacă tu cumperi un servitor evreu, el va servi șase ani, și în anul al șaptelea va ieși liber pe gratis.
3 Angmah bueng tamna ah om nahaeloe, angmah bueng loih han oh; to kami loe zu tawn nahaeloe, a zu hoi nawnto loih tih.
Dacă a intrat singur, va ieși singur; dacă a fost căsătorit, atunci soția lui va ieși cu el.
4 Angmah ih angraeng mah anih han zu to lak pae moe, caa nongpa maw, to tih ai boeh loe canu maw sah nahaeloe, anih ih caanawk loe angmah angraeng ih hmuen ah om tih; a tamna loe angmah bueng ah loih tih.
Dacă stăpânul lui i-a dat o soție și ea i-a născut fii sau fiice, soția și copiii ei vor fi ai stăpânului ei, iar el va ieși singur.
5 Toe a tamna mah, Ka Angraeng, ka zu hoi ka caanawk to palung pongah, tacawt han koeh ai, tiah thui nahaeloe,
Și dacă servitorul va spune pe față: Iubesc pe stăpânul meu, pe soția mea și pe copiii mei; nu voi ieși liber;
6 angmah ih angraeng mah anih to lokcaekkungnawk hmaa ah caeh haih tih; anih mah khongkha, to tih ai boeh loe khongkha tung ohhaih ahmuen ah caeh haih ueloe, angmah ih angraeng mah a tamna ih naa to moihin aqawthaih phungvang hoiah aqawt pae tih, to tiah anih loe a hing thung angraeng ih tamna ah om tih.
Atunci stăpânul lui îl va duce la judecători; de asemenea îl va duce la ușă sau la ușorul ușii; și stăpânul lui să îi găurească urechea cu o sulă; și îi va servi pentru totdeauna.
7 Kami maeto mah a canu to tamna ah zaw nahaeloe, to nongpata to nongpa baktiah prawt sut han om ai.
Și dacă un bărbat își vinde fiica să fie servitoare, ea nu va ieși așa cum ies servitorii.
8 Anih qankung angraeng mah to nongpata to zu ah lak han koeh ai nahaeloe, angmah hoi angmah to angkrangsak ah; angraeng mah to nongpata to aling pongah, kalah prae kami khaeah zaw thai mak ai.
Dacă ea nu place stăpânului ei, care a logodit-o cu el, atunci el o va lăsa să fie răscumpărată; dar nu va avea nicio putere să o vândă unei națiuni străine, fiindcă s-a purtat înșelător cu ea.
9 To nongpata to a capa han paek nahaeloe, anih to a canu baktiah khet han oh.
Iar dacă el a logodit-o cu fiul său, el se va purta cu ea după obiceiul fiicelor.
10 Anih mah kalah nongpata to zu ah la let nahaeloe, hmaloe ih a zu nongpata ih caaknaek maw, to tih ai boeh loe sava sak nathuem ih khukbuen maw, khring pae han om ai.
Iar dacă îi ia o altă soție, mâncarea ei, haina ei și dreptul ei de soție, el nu le va micșora.
11 Hae hmuen thumto sah ai nahaeloe, tangka paek angaih ai ah, nongpata to loih han oh.
Și dacă nu îi face acestea trei, atunci ea va ieși liberă, fără bani.
12 Minawk hum kami loe, paduek han oh.
Cel ce lovește un om și acesta moare, să fie cu siguranță dat la moarte.
13 Pacaenghaih om ai ah, anih ban ah Sithaw mah to kami to paek nahaeloe, anih cawnhaih ahmuen ka suek pae han.
Și dacă un bărbat nu stă la pândă, ci Dumnezeu îl dă pe acela în mâna lui, atunci îți voi rândui un loc în care el să fugă.
14 Toe pacaenghaih hoiah a imtaeng kami to hum nahaeloe, ka hmaicam ah abuep cadoeh anih loe duek han oh.
Dar dacă un om vine cu intenție asupra aproapelui său ca să îl ucidă cu vicleșug, ia-l de la altarul meu, ca el să moară.
15 Amno hoi ampa hum kami loe, paduek han oh.
Și cel ce lovește pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranță dat la moarte.
16 Kami paqu kami loe, kami to zawh maw, to tih ai boeh loe angmah ban ah maw suem cadoeh, paduek han oh.
Și cel ce fură un om și îl vinde, sau dacă va fi găsit în mâna lui, să fie cu siguranță dat la moarte.
17 Amno hoi ampa tangoeng kami loe paduek han oh.
Și cel ce blestemă pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranță dat la moarte.
18 Kami hnik loe angpan hoi moe, maeto mah kalah maeto thlung hoiah vah maw, to tih ai boeh loe ban pathluem moe a thong, toe to kami loe dueh ai, iihkhun nuiah angsong sut,
Și dacă oamenii se ceartă și unul lovește pe altul cu o piatră, sau cu pumnul și el nu moare, dar cade la pat,
19 toe to kami loe angthawk moe, cunghet hoiah lam caeh thaih nahaeloe, anih bop kami to loihsak han oh; toe to kami loe ahmaa ca nahaeloe, ngantui ai ah a oh nathung, patoh ih kaboeng hmuennawk boih to laem tih.
Dacă el se ridică din nou și umblă pe afară sprijinit în toiagul său, atunci cel ce l-a lovit va fi achitat; numai că el va plăti pentru timpul lui pierdut și îi va face să fie complet vindecat.
20 Kami maeto mah a tamna nongpa maw, nongpata maw boh pongah dueh nahaeloe, anih to danpaek han oh.
Și dacă un bărbat lovește pe servitorul său, sau pe servitoarea sa, cu un toiag și acesta moare sub mâna lui, să fie cu siguranță pedepsit.
21 Toe tamna to dueh ai moe, ni hnetto maw, ni thumto maw oh pacoengah angthawk let nahaeloe, a tamna loe anih ih phoisa ah oh pongah, bop kami to danpaek han om ai.
Cu toate acestea, dacă el continuă să trăiască o zi sau două, să nu fie pedepsit, pentru că el este banul lui.
22 Nongpa hnik loe angpan hoi naah, zokpomh nongpata to nganbawh kana paek hoi moeng pongah, nawkta to khrah akoep ai ah zun moeng nahaeloe, nongpata ih sava mah thuih ih baktih toengah, danpaek han oh; lokcaekkung mah thuih ih baktih toengah paek tih.
Dacă oamenii se ceartă și rănesc o femeie însărcinată, așa încât rodul ei iese din ea și totuși nu urmează vătămare, el să fie pedepsit cu siguranță, conform cu ceea ce soțul femeii va așeza peste el; și va plăti așa cum judecătorii hotărăsc.
23 Toe kalah ahmaa casak nahaeloe, hinghaih to hinghaih hoiah pathok han oh.
Și dacă urmează vreo vătămare, atunci vei da viață pentru viață,
24 Mik pongah mik, haa pongah haa, ban pongah ban, khok pongah khok,
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,
25 hmai hoi thlaek pongah hmai hoi thlaek, ahmaa caksak pongah ahmaa caksak, nganbawh kana paek pongah nganbawh kana paek han oh.
Arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie.
26 Kami maeto mah a tamna nongpa maw, nongpata maw mik ah boh pongah, mik amro nahaeloe, mik amrosak kami to danpaekhaih thung hoi loihsak han oh.
Și dacă un om lovește ochiul servitorului său, sau ochiul servitoarei sale, astfel încât acesta piere, îl va lăsa să plece liber pentru ochiul lui.
27 Kami maeto mah a tamna nongpata maw, to tih ai boeh loe nongpa ih haa maw, angkhaeksak nahaeloe, haa angkhaehsak pongah tamna to loihsak han oh.
Și dacă îi zboară dintele servitorului său, sau dintele servitoarei sale, îl va lăsa să plece liber pentru dintele său.
28 Maitaw tae mah nongpa maw, nongpata maw takhueng moe, dueh nahaeloe, maitaw tae to thlung hoi vah maat han oh; to maitaw moi to caak han om ai; toe maitaw tawnkung loe loihsak han oh.
Dacă un bou împunge un bărbat sau o femeie, astfel încât ei mor, atunci boul să fie cu siguranță ucis cu pietre iar carnea sa să nu fie mâncată; dar proprietarul boului să fie achitat.
29 Toe to maitaw tae loe canghnii ah kami daeng vai boeh, tito maitaw tawnkung khaeah thuih pae boeh, toe tawnkung mah kahoih ah khenzawn ai pongah, nongpa maw, nongpata maw takhueng maat bae nahaeloe, maitaw tae to thlung hoi vah maat pacoengah, tawnkung doeh paduek han oh.
Dar dacă boul era cunoscut mai demult că împunge cu coarnele lui și i-a fost făcut cunoscut proprietarului, iar acesta nu l-a ținut înăuntru și boul a ucis un bărbat sau o femeie, boul să fie ucis cu pietre și proprietarul lui de asemenea să fie dat la moarte.
30 Toe phoisa rong nasoe, tiah thui o nahaeloe, thuih ih lok baktih toengah, a hinghaih to pahlong moe, atho rongsak han oh.
Și dacă i se va impune o sumă de bani, atunci el va da pentru răscumpărarea vieții sale orice îi este impus.
31 Maitaw tae mah capa maw, canu maw daeng nahaeloe, lokcaekhaih baktih toengah sak han oh.
Fie că boul a împuns un fiu, sau a împuns o fiică, îi va fi făcut conform cu această judecată.
32 Maitaw tae mah tamna nongpa maw, nongpata maw daeng nahaeloe, maitaw tae tawnkung mah maitaw tawnkung hanah phoisa shekel qui thumto paek pacoengah, maitaw tae to thlung hoi vah maat han oh.
Dacă boul va împinge un servitor sau o servitoare, proprietarul va da stăpânului lor treizeci de șekeli de argint și boul să fie ucis cu pietre.
33 Kami maeto mah tangqom to aphroe moe, suek sut maw, to tih ai boeh loe tangqom to takaeh moe, kraeng ai ah suek sut pongah, maitaw tae maw, laa hrang maw krah moeng nahaeloe,
Și dacă un om va deschide o groapă, sau dacă un om va săpa o groapă și nu o acoperă și un bou sau un măgar cade în ea,
34 tangqom toepkung mah maitaw hoi laa hrang ih atho to rong ueloe, kadueh maitaw to la tih.
Proprietarul gropii îl va plăti și va da bani proprietarului acelora; și vita moartă va fi a lui.
35 Kami maeto ih maitaw tae mah minawk kalah ih maitaw tae to daeng moe, dueh nahaeloe, kahing maitaw tae to zaw hoi ueloe, atho amzet hoi pacoengah, kadueh maitaw tae ih atho doeh kangvan ah amzet hoi tih.
Și dacă boul unui bărbat vatămă boul altuia, astfel încât moare, atunci vor vinde boul viu și vor împărți banii de la el; și boul mort de asemenea ei îl vor împărți.
36 Toe to ih maitaw tae loe hmawhsaeng parai moe, canghnii ah doeh maitawnawk daeng tuektuek boeh, tiah panoek boeh, toe tawnkung mah pathlet ai ah suem sut nahaeloe, kadueh maitaw to angmah la ueloe, maitaw tae hoiah rong pae let tih.
Și dacă este cunoscut că acel bou obișnuia să împingă mai demult iar proprietarul lui nu l-a ținut înăuntru, el cu siguranță va plăti bou pentru bou; și boul mort va fi al lui.
