1 Samuel 22

1 David loe Gath hoiah caeh moe, loih pacoengah Adullam thlungkhaw ah phak; to tamthang to angmah ih nawkamyanawk hoi ampa ih imthung takohnawk boih mah thaih o naah, anih ohhaih ahmuen ah caeh o.

De aceea David a plecat de acolo și a scăpat în peștera Adulam; și când frații săi și toată casa tatălui său au auzit, au coborât acolo la el.

2 Palungboeng kaminawk, laiba tawn kaminawk hoi poeknawm thai ai kaminawk boih, anih khaeah nawnto amkhueng o; David loe nihcae zaehoikung ah oh; anih hoi nawnto kaom kami cumvai palito oh o.

Și toți cei strâmtorați și toți datornicii și toți nemulțumiții s-au adunat la el; și el a devenit căpetenie peste ei; și erau cu el cam patru sute de bărbați.

3 David loe to ahmuen hoiah Moab prae thung ih Mizpah vangpui ah caeh moe, Moab siangpahrang khaeah, Sithaw mah kai han timaw na sah pae tih, tiah panoek ai karoek to, kamno hoi kampa angzo hoi nasoe loe, nang khaeah om raeh nasoe, tiah tahmenhaih a hnik.

Și David a plecat de acolo la Mițpa, în Moab; și a spus împăratului Moabului: Lasă pe tatăl meu și pe mama mea, te rog, să vină și să stea cu voi, până când voi ști ce va face Dumnezeu pentru mine.

4 To pongah David misa anghawkhaih thlungkhaw thungah oh nathung, anih ih amno hoi ampanawk loe Moab siangpahrang khaeah oh o.

Și i-a adus înaintea împăratului Moabului; și ei au locuit cu el cât timp a fost David în fortăreață.

5 Toe tahmaa Gad mah David khaeah, Thlungkhaw thungah om hmah, Judah prae thungah cae ah, tiah a thuih pae. To pongah David loe caeh moe, Hareth taw thungah oh.

Și profetul Gad i-a spus lui David: Nu rămâne în fortăreață; depărtează-te și du-te în țara lui Iuda. Atunci David s-a depărtat și a intrat în pădurea Heret.

6 (Saul loe angmah ih tayae to Gibeah vangpui mae nuiah sinh, a tamnanawk mah anih to takui o moe, hmaica thing tahlip ah nawnto anghnut o naah, ) David hoi angmah ih kaminawk angqum o boeh, tiah Saul mah thaih;

Când Saul a auzit că David a fost descoperit, el și oamenii care erau cu el (acum, Saul stătea în Ghibea sub un copac în Rama, având sulița sa în mână și toți servitorii săi stăteau în picioare lângă el).

7 Saul mah a taengah kangdoe tamnanawk khaeah, Benjamin kaminawk, tahngai oh! Jesse capa mah nangcae hanah lawk hoi misur takha to na paek o ueloe, misatuh kami sangto ukkung angraeng hoi misatuh kami cumvaito ukkung angraeng ah na suem o tang tih maw?

Atunci Saul a spus servitorilor săi care stăteau în picioare lângă el: Ascultați acum, voi beniamiților; vă va da fiul lui Isai fiecăruia dintre voi câmpuri și vii și vă va face el căpetenii peste mii și căpetenii peste sute,

8 Nangcae boih mah ka nuiah kasae sak hanah nang pacaeng o, ka capa loe Jesse capa hoiah lokkamhaih sak, tiah mi mah doeh nang thui o ai; mi mah doeh kai palung nang sae o haih ai; ka tamna mah vaihniah sak ih baktih toengah, ka capa mah kai to angang moe, hum hanah, ka tamnanawk pahruek ih hmuen kawng doeh nang thui o ai, tiah a naa.

Încât ați uneltit toți împotriva mea și nu este nimeni care să îmi arate că fiul meu a făcut o alianță cu fiul lui Isai și nu este nimeni dintre voi căruia să îi pară rău pentru mine, sau să îmi arate că fiul meu a stârnit pe servitorul meu împotriva mea, ca să pândească împotriva mea, ca în această zi?

9 To paceongah Saul ih tamnanawk thung ih Edom kami maeto ah kaom, Dog mah Jesse capa loe Nob vangpui ah kaom, Ahitub capa Ahimelek khaeah angzoh naah ka hnuk.

Atunci a răspuns Doeg edomitul, care era pus peste servitorii lui Saul și a spus: Am văzut pe fiul lui Isai venind la Nob, la Ahimelec, fiul lui Ahitub.

10 Ahimelek mah anih hanah Angraeng khaeah lokdueng pae; caaknaek doeh a paek moe, Philistin kami Goliath ih sumsen doeh a paek, tiah a thuih pae.

Și acesta a întrebat pe DOMNUL pentru el și i-a dat merinde și i-a dat sabia lui Goliat, filisteanul.

11 To pongah siangpahrang mah kami to patoeh moe, Ahitub capa qaima Ahimelek hoi ampa imthung takoh boih, Nob vangpui ih qaimanawk to kawksak boih; nihcae boih siangpahrang khaeah angzoh o.

Atunci împăratul a trimis să îl cheme pe preotul Ahimelec, fiul lui Ahitub, și pe toată casa tatălui său, pe preoții care erau în Nob; și ei au venit toți la împărat.

12 Saul mah, Ahitub capa vaihi lok tahngai ah, tiah a naa. Anih mah, Ka angraeng, hae ah ka oh, tiah a naa.

Și Saul a spus: Ascultă acum, tu, fiu al lui Ahitub. Și el a răspuns: Iată-mă, domnul meu.

13 Saul mah anih khaeah, Tipongah Jesse capa hoiah kai tuk hanah nam sak hoi moe, vaihniah a sak ih baktih toengah, kai tuk hanah anih to takaw hoi sumsen na paek pacoengah, Sithaw khaeah lok na dueng pae loe? tiah a naa.

Și Saul i-a spus: De ce ați uneltit împotriva mea, tu și fiul lui Isai, în aceea că i-ai dat pâine și o sabie și ai întrebat pe Dumnezeu pentru el, ca să se ridice împotriva mea, ca să pândească împotriva mea, ca în această zi?

14 Ahimelek mah siangpahrang khaeah, Siangpahrang canu ih sava, na toksah kami, na imthung takoh ah khingya koi kaom, David baktih oepthok mi maw na tamnanawk thungah kaom?

Atunci Ahimelec a răspuns împăratului și a zis: Și cine este atât de credincios printre toți servitorii tăi ca David, care este ginerele împăratului și merge la chemarea ta și este demn de cinste în casa ta?

15 To na niah maw anih han Sithaw khaeah lok ka dueng pae tangsuek? To tih na ai ni; siangpahrang mah a tamna hoi ampa imtung takoh nuiah zaehaih net hmah nasoe, hae hmuen kawng pongah na tamna mah panoekhaih tidoeh om ai, tiah a naa.

Am început eu atunci să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine; să nu impute împăratul vreun lucru servitorului său, nici întregii case a tatălui meu, fiindcă servitorul tău nu a știut nimic din toate acestea, mic sau mare.

16 Toe siangpahrang mah, Ahimelek, nangmah hoi nam pa imthung takoh boih, na duek o han oh, tiah a naa.

Și împăratul i-a spus: Vei muri negreșit, Ahimelec, tu și toată casa tatălui tău.

17 Angraeng ih qaimanawk loe David khaeah athum o, anih loe cawnh ving boeh, tiah panoek o, toe kai na thai o sak ai pongah, Angqoi oh loe, nihcae to hum oh, tiah siangpahrang mah angmah khaeah kaom khok hoi misatuh kaminawk khaeah a thuih pae. Toe siangpahrang ih tamnanawk mah Angraeng ih qaimanawk hum hanih ban phok han koeh o ai.

Și împăratul a spus alergătorilor care stăteau în picioare lângă el: Întoarceți-vă și ucideți pe preoții DOMNULUI, pentru că și mâna lor este cu David și pentru că au știut când a fugit și nu mi-au arătat aceasta. Dar servitorii împăratului au refuzat să întindă mâna ca să cadă asupra preoților DOMNULUI.

18 To naah siangpahrang mah Dog khaeah, Angqoih loe, nang mah qaimanawk hae hum ah, tiah a naa. To pongah Edom acaeng Dog mah, qaimanawk to hum boih: to na niah anih mah puu ngan khukbuen angkhuk kami quitazet, pangato a hum.

Și împăratul i-a spus lui Doeg: Întoarce-te și aruncă-te asupra preoților. Și Doeg edomitul s-a întors și s-a aruncat asupra preoților și a ucis în acea zi optzeci și cinci de persoane care purtau un efod de in.

19 To pacoengah qaimanawk ih vangpui Nob to sumsen hoiah a tuk, nongpa hoi nongpatanawk, nawkdi hoi tahnu nae li nawktanawk, maitawnawk, hrangnawk hoi tuunawk to sumsen hoiah a hum.

Și Saul a lovit Nob, cetatea preoților, cu ascuțișul sabiei, deopotrivă bărbați și femei, copii și sugari și boi și măgari și oi, cu ascuțișul sabiei.

20 Toe Ahitub capa Ahimelek, Ahimelek capa Abiathar loe loih moe, David hnukah cawnh.

Și unul dintre fiii lui Ahimelec, fiul lui Ahitub, numit Abiatar, a scăpat și a fugit după David.

21 Angraeng ih qaimanawk loe Saul mah hum boih boeh, tiah David khaeah thuih pae.

Și Abiatar i-a arătat lui David că Saul a ucis pe preoții DOMNULUI.

22 To naah David mah, Edom acaeng Dog mah Saul khaeah thui pae tih, tiah anih ka hnuk na niah ka poek roe boeh. Nampa imthung takoh boih duek hanah ka sak pazae moeng boeh.

Și David i-a spus lui Abiatar: Am știut aceasta în acea zi, când Doeg edomitul era acolo, că va spune cu siguranță lui Saul; eu am cauzat moartea tuturor persoanelor din casa tatălui tău.

23 Zii hmah; kai hoi nawnto om ah; na hinghaih pakrong kami loe, ka hinghaih pakrong kami ah ni oh; toe kai hoi nawnto na oh nahaeloe na ngan cuem tih, tiah a naa.

Rămâi cu mine, nu te teme, pentru că cel care caută viața mea caută și viața ta; dar cu mine vei fi în siguranță.