1 Siangpahrang 11

1 Toe Solomon siangpahrang loe Faro canu pacoengah, kalah nongpata Moab kami, Ammon kami, Edom kami, Sidon kami hoi Hit kaminawk to a koeh.

Dar împăratul Solomon a iubit multe femei străine, împreună cu fiica lui Faraon: femei ale moabiţilor, amoniţilor, edomiţilor, sidonienilor şi hitiţilor;

2 To nongpatanawk loe prae kalah kami ah oh o pongah, nihcae to zu haih hmah; na zu haih nahaeloe, nihcae mah angmacae ih sithawnawk khaeah na palungthin ang paqoi o ving tih, tiah Israel kaminawk khaeah thuih pae ih kami ah oh o. Toe Solomon loe to nongpatanawk to koeh khruek.

Dintre naţiunile referitor la care DOMNUL spusese copiilor lui Israel: Să nu intraţi la ele, nici ele să nu intre la voi; căci într-adevăr ele vă vor întoarce inima după dumnezeii lor; Solomon s-a alipit de acestea în iubire.

3 Anih loe siangpahrang imthungah kaom zu cumvai sarihto hoi zula cumvai thumto tawnh; a zunawk mah anih ih poekhaih palungthin to amkhraeng o sak ving.

Şi el avea şapte sute de soţii, prinţese, şi trei sute de concubine; şi soţiile lui i-au întors inima.

4 Solomon mitong na bangah loe a zunawk mah, kalah sithawnawk khaeah palungthin paqoi pae o ving; ampa David poekhaih palungthin baktiah, a poekhaih palungthin kakoep ah Angraeng khaeah caeh boih ai boeh.

Fiindcă s-a întâmplat, când a îmbătrânit Solomon, că soţiile lui i-au întors inima după alţi dumnezei; şi inima lui nu a fost desăvârşită cu DOMNUL Dumnezeul său, precum a fost inima lui David, tatăl său.

5 Solomon loe Sidon kaminawk ih sithaw nongpata Ashtoreth hoi panuet thok Ammon kaminawk ih sithaw Milkom khaeah caeh.

Fiindcă Solomon a mers după Astarteea, zeiţa sidonienilor, şi după Milcom, urâciunea amoniţilor.

6 Solomon loe Angraeng mikhnuk ah kasae hmuen to sak; ampa David mah sak ih baktiah, Angraeng khaeah palungthin boih hoi caeh ai boeh.

Şi Solomon a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi nu a mers pe deplin după DOMNUL, precum a făcut David, tatăl său.

7 Solomon loe Jerusalem hmaa ah kaom mae nuiah, panuet thok Moab sithaw Khemosh hoi panuet thok Ammon kaminawk ih Molek sithaw hanah, hmuensang to sak pae.

Atunci Solomon a construit o înălţime pentru Chemoş, urâciunea Moabului, pe dealul care este înaintea Ierusalimului, şi pentru Moloh, urâciunea copiilor lui Amon.

8 To tiah prae kalah zunawk boih hanah a sak pae; nihcae loe hmuihoih thlaek o moe, angmacae ih sithawnawk khaeah angbawnhaih to sak o.

Şi la fel a făcut pentru toate soţiile lui străine, care ardeau tămâie şi sacrificau dumnezeilor lor.

9 Anih khaeah vai hnetto angphong, Israel Angraeng Sithaw khae hoi palungthin angqoi taak ving boeh pongah, Angraeng loe Solomon nuiah palungphui.

Şi DOMNUL s-a mâniat pe Solomon, pentru că inima lui era întoarsă de la DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care i se arătase de două ori,

10 Kalah sithawnawk hnukah caeh han ai ah Solomon khaeah lokthuih pae, toe anih mah Angraeng mah paek ih lok to pakuem ai.

Şi îi poruncise referitor la acest lucru, să nu meargă după alţi dumnezei; dar el nu a păzit ceea ce DOMNUL poruncise.

11 Angraeng mah Solomon khaeah, Hae tiah na sak moe, kang paek ih lokkamhaih hoi kang paek ih daannawk to na pazui ai boeh pongah, na prae to ka phraek moe, na tamnanawk khaeah ka paek han boeh.

De aceea DOMNUL i-a spus lui Solomon: Pentru că ai făcut acest lucru, şi nu ai ţinut legământul meu şi statutele mele, pe care ţi le-am poruncit, voi rupe negreşit împărăţia de la tine şi o voi da servitorului tău.

12 Toe nampa David pongah to hmuen to na hing thung ka sah mak ai; na capa ban thungah ka phraek han.

Totuşi, nu voi face aceasta în zilele tale din cauza lui David, tatăl tău, ci o voi rupe din mâna fiului tău.

13 Toe prae to ka phrae boih mak ai; ka tamna David hoi ka qoih ih Jerusalem pongah, acaeng maeto loe na capa khaeah ka paek han, tiah a naa.

Totuşi, nu voi rupe toată împărăţia; ci voi da un trib fiului tău, din cauza lui David, servitorul meu, şi din cauza Ierusalimului pe care l-am ales.

14 To naah Angraeng mah Edom siangpahrang imthung takoh kami ah kaom, Edom kami Hadad to Solomon han misa angthawksak.

Şi DOMNUL a stârnit un potrivnic lui Solomon, pe Hadad edomitul; el era din sămânţa împăratului din Edom.

15 David loe Edom prae ah oh naah, misatuh angraeng Joab mah Edom kami nongpa to hum boih moe, kadueh kaminawk aphum hanah caeh tahang;

Fiindcă s-a întâmplat, când era David în Edom şi Ioab, căpetenia oştirii, se urcase să înmormânteze pe cei ucişi, după ce lovise fiecare parte bărbătească în Edom,

16 Joab hoi Israel kaminawk boih to ah khrah tarukto thung oh o; Edom kami nongpanawk hum boih ai karoek to to ahmuen ah oh o.

(Pentru că şase luni a rămas Ioab acolo cu tot Israelul, până când a stârpit fiecare parte bărbătească în Edom),

17 To nathuem ah Hadah loe nawkta ah ni oh vop, anih loe ampa ih tamna Edom angraeng thoemto kaminawk hoi Izip prae ah cawnh.

Că Hadad a fugit, el şi anumiţi edomiţi dintre servitorii tatălui său cu el, pentru a merge în Egipt; Hadad fiind încă un copil mic.

18 Midian prae hoiah angthawk moe, Paran prae ah a caeh o; to ahmuen hoiah Paran kaminawk to kawk o moe, Izip prae ah, Izip siangpahrang Faro khaeah phak o, siangpahrang mah Hadad to im maeto hoi long ahmuen to paek moe, caaknaek doeh a paek.

Şi ei s-au ridicat din Madian şi au venit la Paran; şi au luat cu ei oameni din Paran şi au venit în Egipt, la Faraon, împăratul Egiptului, care i-a dat o casă şi i-a rânduit merinde şi i-a dat pământ.

19 Faro loe Hadad to palung parai pongah, a zu siangpahrang nongpata Tahpenes ih amnawk to zu ah a paek.

Şi Hadad a găsit mare favoare în ochii lui Faraon, astfel încât el i-a dat de soţie pe sora propriei lui soţii, pe sora împărătesei Tahpenes.

20 Tahpenes ih amnawk loe caa nongpa maeto sak moe, Genubath, tiah ahmin sak; anih loe Tahpenes mah siangpahrang im ah tahnu amphisak; Genubath loe Faro imthung takoh ah Faro ih caanawk hoi nawnto oh.

Şi sora Tahpenei i-a născut pe Ghenubat, fiul său, pe care Tahpenes l-a înţărcat în casa lui Faraon; şi Ghenubat a fost în casa lui Faraon între fiii lui Faraon.

21 Izip prae ah oh naah, David loe ampanawk khaeah anghak boeh moe, misatuh angraeng Joab doeh duek boeh, tiah Hadad mah thaih naah, Hadad mah Faro khaeah, Kaimah prae ah amlaemsak let lai ah, tiah a naa.

Şi când Hadad a auzit din Egipt că David a adormit cu părinţii săi şi că Ioab, căpetenia oştirii, era mort, Hadad i-a spus lui Faraon: Lasă-mă să plec, să merg în ţara mea.

22 Hae ah timaw angaihaih oh moe, nangmah prae ah amlaem let han na thuih, tiah Faro mah a naa. Hadah mah, Ka ngaihaih tidoeh om ai, toe amlaemsak rae ah, tiah a naa.

Atunci Faraon i-a spus: Dar ce ţi-a lipsit cu mine, că, iată, tu cauţi să mergi în ţara ta? Şi el a răspuns: Nimic, totuşi oricum dă-mi drumul.

23 Sithaw mah Eliada capa Rezon to kalah Solomon ih misa ah angthawksak; anih loe angmah ih angraeng, Zobah siangpahrang Hadadezar khae hoi kaproeng ving kami ah oh;

Şi Dumnezeu i-a stârnit un alt potrivnic, pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său Hadadezer, împăratul din Ţoba;

24 anih mah ataeng ih kaminawk to kok moe, David mah Zobah ih misatuh kaminawk hum naah, anih loe misa angthawk abu zaehoikung ah oh; nihcae loe Damaska vangpui ah caeh o moe, vangpui to lak o pacoengah, to ah khosak o.

Şi el a adunat la sine oameni şi a devenit căpetenie peste o ceată când David a ucis pe cei din Ţoba, şi au mers la Damasc şi au locuit acolo şi au domnit în Damasc.

25 Hadad loe raihaih paekkung ah oh khue ai ah, Solomon hing thung Rezon loe Israelnawk ih misa ah oh; Rezon mah Syria to uk moe, Israel kaminawk to hnukma.

Şi el a fost un potrivnic lui Israel în toate zilele lui Solomon, pe lângă ticăloşia pe care a făcut-o Hadad şi el a detestat pe Israel şi a domnit peste Siria.

26 Solomon ih tamna, Ephraim acaeng, Zereda avang ih kami, Neba capa Jeroboam mah doeh, siangpahrang to tuk; anih ih amno loe lamhmaih ah oh moe, Zeruah, tiah ahmin kawk o.

Şi Ieroboam, fiul lui Nebat, un efratit din Ţereda, servitorul lui Solomon, numele mamei lui fiind Ţerua, o femeie văduvă, chiar şi el şi-a ridicat mâna împotriva împăratului.

27 Solomon mah Millo vangpui to sak moe, ampa David ih kamro sipae to sak patomh let pongah, anih mah siangpahrang to tuk.

Şi acesta a fost motivul pentru care el şi-a ridicat mâna împotriva împăratului: Solomon a construit Milo şi a reparat spărturile cetăţii lui David, tatăl său.

28 Jeroboam loe thacak parai misatuh kami ah oh; to thendoeng loe toksakhaih bangah tha pathok thaih kami ni, tiah Solomon mah hnuk naah, Joseph imthung takoh toksah zaehoikung ah a suek.

Şi bărbatul Ieroboam era un războinic viteaz; şi Solomon, văzând că tânărul era sârguincios, l-a făcut conducător peste toată sarcina casei lui Iosif.

29 To nathuem ah Jeroboam loe Jerusalem ah caeh, Shiloh ih tahmaaa Ahijah mah anih to loklam ah hnuk; anih loe khukbuen kangtha to angkhuk moe, Jeroboam to dawt, to naah angmah hnik bueng ni taw ah oh hoi;

Şi s-a întâmplat în acel timp, când Ieroboam a ieşit din Ierusalim, că profetul Ahiia şilonitul, l-a găsit pe cale; şi el se îmbrăcase cu o haină nouă; şi cei doi erau singuri pe câmp;

30 Ahijah loe angmah abuen ih khukbuen kangtha to hatlaihnetto ah a sih moe,

Şi Ahiia a apucat haina cea nouă care era pe el şi a rupt-o în douăsprezece bucăţi;

31 Jeroboam khaeah, Nangmah hanah hato la ah, Israel Angraeng Sithaw mah hae tiah thuih; Khenah, Solomon ban ah prae to ka phraek han, acaeng hato loe nang kang paek han.

Şi i-a spus lui Ieroboam: Ia-ţi zece bucăţi, pentru că astfel spune DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi rupe împărăţia din mâna lui Solomon şi îţi voi da ţie zece triburi;

32 Toe ka tamna David hoi Israel acaengnawk boih thungah ka qoih ih, Jerusalem vangpui pongah, anih doeh acaeng maeto tawn toeng tih.

(Dar el va avea un trib, din cauza servitorului meu David şi din cauza Ierusalimului, cetatea pe care am ales-o dintre toate triburile lui Israel);

33 Kai ang pahnawt o moe, Sidon kaminawk ih sithaw nongpata Ashtoreth, Moab kaminawk ih sithaw Khemosh hoi Ammon kaminawk ih sithaw Milkom to bok o pongah, ka loklam ah caeh o ai; ka mikhnuk ah katoeng hmuen doeh sah o ai; Solomon ampa David baktiah, Ka paek ih daan hoi ka lok takroekhaihnawk doeh pazui o ai.

Deoarece ei m-au părăsit şi s-au închinat Astarteei, zeiţa sidonienilor, lui Chemoş, dumnezeul moabiţilor, şi lui Milcom, dumnezeul copiilor lui Amon, şi nu au umblat în căile mele, pentru a face ceea ce este drept în ochii mei şi pentru a ţine statutele mele şi judecăţile mele, precum a făcut David, tatăl lui.

34 Toe Solomon ih ban thung hoiah prae to ka la pae boih mak ai; ka lokpaekhaih hoi ka thuih ih lok pazui moe, ka qoih ih ka tamna David pongah, a hing thung ukkung ah ka sak han.

Totuşi, nu voi lua toată împărăţia din mâna lui; ci îl voi face prinţ toate zilele vieţii lui din cauza lui David, servitorul meu, pe care l-am ales, fiindcă el a păzit poruncile mele şi statutele mele;

35 Toe a capa ban thung hoiah prae to ka lak moe, nang khaeah acaeng hato kang paek han.

Dar voi lua împărăţia din mâna fiului său şi ţi-o voi da ţie, zece triburi.

36 Ka hmin suek hanah ka qoih ih Jerusalem vangpui thungah, ka tamna David mah ka hmaa ah hmai paang poe thai hanah, a capa khaeah acaeng maeto ka paek han.

Şi fiului său îi voi da un trib, astfel încât David, servitorul meu, să aibă o lumină întotdeauna înaintea mea în Ierusalim, cetatea pe care mi-am ales-o pentru a-mi pune numele acolo.

37 Toe nang to kang qoih han, Israel nuiah siangpahrang ah na om ueloe, na koeh baktiah na uk tih.

Şi te voi lua pe tine şi vei domni conform cu tot ce sufletul tău doreşte şi vei fi împărat peste Israel.

38 Kang paek ih loknawk boih na tahngaih moe, ka tamna David mah sak ih baktih toengah, ka caehhaih loklam ah na caeh; ka hmaa ah katoeng hmuen to na sak moe, ka mikhnuk ah katoeng hmuen to na sak nahaeloe, nang hoi nawnto ka oh moe, David hanah kacak im ka sak pae baktih toengah, nang hanah doeh kang sak pae moe, nang khaeah Israel to kang paek han.

Şi va fi astfel, dacă vei da ascultare la tot ce eu îţi poruncesc şi vei umbla în căile mele şi vei face ce este drept în ochii mei, pentru a păzi statutele mele şi poruncile mele, precum a făcut David, servitorul meu, că voi fi cu tine şi îţi voi zidi o casă sigură, precum am zidit pentru David şi îţi voi da ţie pe Israel.

39 Hae pongah David ih caanawk to patang ka khangsak; toe dungzan ah patang ka khangsak ai, tiah a thuih, tiah a naa.

Şi pentru aceasta voi chinui sămânţa lui David, dar nu pentru totdeauna.

40 Solomon mah Jeroboam hum hanah pakrong pongah, Jeroboam loe angthawk moe, Izip prae ah Shishak siangpahrang khaeah cawnh, Solomon duek khoek to to ah oh.

Solomon a căutat de aceea să îl ucidă pe Ieroboam. Şi Ieroboam s-a ridicat şi a fugit în Egipt, la Şişac, împăratul Egiptului, şi a fost în Egipt până la moartea lui Solomon.

41 Solomon siangpahrang ah oh nathung kaom hmuennawk, a sak ih hmuennawk hoi anih palunghahaihnawk boih loe, Solomon toksak pakuemhaih cabu thungah tarik o na ai maw?

Şi restul faptelor lui Solomon şi tot ce a făcut el şi înţelepciunea lui, nu sunt ele scrise în cartea faptelor lui Solomon?

42 Solomon siangpahrang loe Israel kaminawk boih nuiah, Jerusalem ah saning quipalito thung siangpahrang ah oh.

Şi timpul cât Solomon a domnit în Ierusalim peste tot Israelul a fost patruzeci de ani.

43 To pacoengah ampanawk khaeah anghak moe, ampa David vangpui ah aphum o; anih zuengah a capa Rehoboam to siangpahrang ah oh.

Şi Solomon a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David, tatăl său; şi Roboam, fiul său, a domnit în locul său.