Mahte 27
1 Khaw athaih law üng, ktaiyü ngvaie ja axü ngvaie ami van naw Jesuh hnimnak vaia lam suikie.
Când a venit dimineața, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus ca să-L omoare.
2 Lakkhit am khit u lü cehpüikie naw Romah Khaw Uk Pilat üng ami msum.
L-au legat, L-au dus și L-au predat guvernatorului Ponțiu Pilat.
3 Phyeheiki Judah naw Jesuh ami hnim vaia mkateikie ti a ksing üng ngjut lü, tangka thumkip ktaiyü ngvaie ja axü ngvaiea veia a lawpüi be.
Atunci Iuda, care L-a trădat, văzând că Isus a fost osândit, a avut remușcări și a adus înapoi cei treizeci de arginți preoților cei mai de seamă și bătrânilor,
4 “Khyang ngcim phyehei lü mkhyekat veng,” a ti. Amimi naw, “Keimi üng acun i sängei se ja? Namät üng va sängeiki” ti lü ami pyen.
zicând: “Am păcătuit că am trădat sânge nevinovat.” Dar ei au spus: “Ce ne pasă nouă de asta? Voi vă ocupați de asta”.
5 Judah naw tangka cun templea xawtin hüt lü acun üngka naw dawng lü amät va ng’awk ngengki.
A aruncat piesele de argint în sanctuar și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.
6 Ktaiyü ngvaie naw tangka lo u lü, “Hina ngui hi thisena phu ni, Templea khawh taknak üng tak vaia am nglawi,” ti lü,
Preoții cei mai de seamă au luat arginții și au zis: “Nu este îngăduit să-i punem în vistierie, fiindcă este prețul sângelui.”
7 atänga sumkyam u lü acuna ngui am pekce khyang he jah k’utnak vai k’am kvawa khawmdek ami khyäih u.
S-au sfătuit și au cumpărat cu ele câmpul olarului pentru a îngropa străinii.
8 Acunakyase, acuna mdek cun tuhvei cäpa “Thisen khawmdek” ami ti.
De aceea, câmpul acela a fost numit până în ziua de azi “Câmpul de sânge”.
9 Acunüng, sahma Jeramih naw a pyen, “Isarele khyang he naw ania phu tangka thumkipa ami mkhyäp päng cun la u lü,
Atunci s-a împlinit ceea ce fusese spus prin profetul Ieremia, care zicea “Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui căruia i s-a pus un preț, pe care unii dintre copiii lui Israel l-au taxat,
10 tangka thumkip cen am k’am vawkia mdek khyäihnak vaia sum ve u,” a ti kümcei lawki.
și le-au dat pentru câmpul olarului, așa cum mi-a poruncit Domnul.”
11 Jesuh Romah Ukia ma ngdüi se, Khaw Uk naw, “Nang Judahea Sangpuxanga na kyaki aw?” ti lü a kthäh. Jesuh naw, “Ä, na pyen cang ve,” a ti.
Isus a stat în picioare înaintea guvernatorului; și guvernatorul L-a întrebat: “Ești Tu Împăratul iudeilor?” Isus i-a zis: “Așa zici tu”.
12 Acunüngpi, ktaiyü ngvaie ja axü ngvaiea mkateinak üng ta mkhap matca am pi am jah msang be.
Când a fost acuzat de preoții cei mai de seamă și de bătrâni, n-a răspuns nimic.
13 Acunüng, Pilat naw, “Ami ning mkatei hin na ngjaki aw?” a ti.
Atunci Pilat i-a zis: “Nu auzi câte mărturisiri se fac împotriva ta?”
14 Acunüngpi, mkhap matca üng am jah msang lü ve betü se, Khaw Uk naw a münnak law.
El nu i-a răspuns, nici măcar un cuvânt, așa că guvernatorul s-a mirat foarte mult.
15 Romah Uk naw Lätnak pawi buh pawh mhnüp üng, thawngkyum mat, khyang he naw ami ngai mat cim a jah mhlät pet khawia thum veki.
La sărbătoare, guvernatorul obișnuia să elibereze mulțimii câte un prizonier pe care îl dorea.
16 Acunüng thawngim üngka a ngming ngthangki, mat Jesuh Barabah ami ti veki.
Ei aveau atunci un prizonier de seamă, numit Baraba.
17 Acunakyase, khyang he ami ngcun law üng Pilat naw, “U ja nami phäha ka mhlät vai nami ngai? Barabah mä, Khritaw ami ti Jesuh mä?” a ti.
Când s-au adunat deci, Pilat le-a zis: “Pe cine vreți să vă eliberez? Pe Baraba sau pe Isus, care se numește Hristos?”
18 Isetiakyaküng, Jesuh cun Judah ngvaie naw hneng lü ami lawpüi ti, a ksinga phäha kyaki.
Căci știa că din cauza invidiei îl predaseră.
19 Pilat, ngthumkhyahnaka ngawhnak üng a ngawh üng, a khyu naw “Hina khyang ngsungpyun, ia käh pawh kawpi, tuh mthan ka ngmang üng ania phäh aktäa ka khuikhaki ni,” ti lü a cük law.
Pe când ședea el pe scaunul de judecată, soția lui a trimis la el, zicând: “Nu te mai lega de acest neprihănit, căci astăzi am suferit multe în vis din pricina lui.”
20 Ktaiyü ngvaie ja axü ngvaie naw Barabah mhlät lü Jesuh hnim vaia, khyangpä naw ami tä vaia ami jah ksük.
Iar preoții cei mai de seamă și bătrânii au convins mulțimile să ceară pe Baraba și să nimicească pe Isus.
21 Cunsepi Pilat naw jah kthäh lü, “Hina khyang nghngih üng u ni ka mhlät vai nami jum?” a ti. Amimi naw, “Barabah,” ami ti.
Dar guvernatorul le-a răspuns: “Pe care dintre cei doi vreți să vi-l eliberez?” Ei au spus: “Baraba!”
22 Acunüng Pilat naw, “Khritaw ami tia Jesuh ia ka pawh vai ni?” a ti. Ami van naw, “Kutlamktung üng taiha,” ami ti u.
Pilat le-a zis: “Ce să fac lui Isus, care se numește Hristos?” Și toți i-au zis: “Să fie răstignit!”
23 Cunsepi Pilat naw, “Ia mkhyenak pawh se ni?” a ti. Acunüng, “Kutlamktung üng taih vai,” ti lü, ngpyang law dämdämkie.
Dar guvernatorul a zis: “De ce? Ce rău a făcut?” Dar ei strigau foarte tare, zicând: “Să fie răstignit!”
24 Acunüng Pilat naw i am ti thei ti. Khyang he suksak law khaie ti ksing lü, “Hina khyang ngcima thisen üng kei am sängei veng, nangmia pawha ni a kya hlü ve” ti lü, khyang hea maa a kut tui am a kpyaw.
Pilat, văzând că nu se câștiga nimic, ci că se făcea tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini în fața mulțimii, zicând: “Eu sunt nevinovat de sângele acestui neprihănit. Aveți grijă de el”.
25 Khyangpä van naw, “Hina a thisen ta kamimät ja kami ca hea khana kya law kawm,” ti lü, ngpyangkie.
Și tot poporul a răspuns: “Sângele lui să fie peste noi și peste copiii noștri!”
26 Acunüng Pilat naw Barabah jah mhlät pet lü; Jesuh a kpai päng ja kutlamktung üng ami taih vaia a jah mtheh.
Apoi le-a dat drumul lui Baraba, iar pe Isus l-a biciuit și l-a dat spre răstignire.
27 Acunkäna Pilata yekape naw Jesuh, Khaw Uka Bawiima k’uma luhpüi u se, läk lawki he naw ami kbumin law.
Atunci soldații guvernatorului au dus pe Isus în pretoriu și au adunat toată garnizoana împotriva Lui.
28 A suisak jah suh pet u lü suisak sen ami jihsak.
L-au dezbrăcat și I-au pus o haină stacojie.
29 Acunüng nghling lukhum pyang u lü ngbüngsakie; a khet kut da ksawngkhe ami kcüngeisak. Ami mkhuk am ngdäng lü ngkun u lü, “Judahea Sangpuxang, na sak saü se,” ti u lü yaiha ami pawh u.
I-au împletit o cunună de spini și i-au pus-o pe cap, iar în mâna dreaptă o trestie; au îngenuncheat înaintea lui și l-au batjocorit, zicând: “Slavă, Împăratul iudeilor!”
30 Msawh lü ksawngkhe lokie naw a lu üng ami kpai.
L-au scuipat, au luat trestia și l-au lovit în cap.
31 Ami yaihei law päng üng, suisak sen suh pe lü a suisak jihsak bekie naw, kutlamktung üng ami taih vaia ami cehpüi.
După ce l-au batjocorit, i-au luat haina, i-au pus hainele pe el și l-au dus ca să-l răstignească.
32 Acukba ami lawpüi üng, lama Kurenih khawa ka Sihmon hmuh u lü, yekape naw Jesuha kutlamktung asihlinga ami kawhsak u.
Când au ieșit afară, au găsit un om din Cirene, numit Simon, și l-au silit să meargă cu ei, ca să-și ducă crucea.
33 Kolkotha (Acun cun lukawi hnün tinaka kyaki) ami tia hnün pha lawki he.
Când au ajuns la un loc numit “Golgota”, adică “Locul craniului”,
34 Seitui kha am ami kcaw capyitui awk hlüsak u se, mdep lü am aw hlü.
i-au dat să bea vin acru amestecat cu fiere. După ce a gustat, nu a vrut să bea.
35 Kutlamktung üng taih u lü cung kphawng u lü a suisake ami jah ng’yatei u.
După ce l-au răstignit, i-au împărțit hainele, aruncând la sorți,
36 Acunkäna acuia ngaw u lü tengeikie.
și, stând acolo, îl priveau.
37 Hnengnaka kca, “Hin hin Jesuh, Judahea Sangpuxang,” ti lü yuk u lü a lu khana ami taih u.
I-au pus deasupra capului său acuzația scrisă împotriva lui: “ACESTA ESTE IISUS, REGELE IUDEILOR”.
38 Acunüng mpyukei nghngih, mat a khet da, mat a kcawng da kutlamktung üng ami jah taih hnga.
Și erau doi tâlhari răstigniți împreună cu El, unul la dreapta Lui și altul la stânga.
39 Acuna lam üng cet hükie naküt naw pi ami lu kting lü,
Cei ce treceau pe acolo Îl ocărau, clătinându-și capetele
40 “Nang naw temple kpye lü amhnüp kthum üng na sa be hlüki, Pamhnama Capa na kya üng ngküikyaneia; kutlamktung üngka naw kyum lawa,” ti lü Jesuh yaiheikie.
și zicând: “Tu, care distrugi templul și-l zidești în trei zile, mântuiește-te! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-te de pe cruce!”
41 Acukba bäa ktaiyü ngvaie, thumksinge ja axü ngvaie naw pi yaihei u lü,
Preoții cei mai de seamă, de asemenea, batjocorind împreună cu cărturarii, cu fariseii și cu bătrânii, au zis:
42 “Hin naw akce he ta jah küikyanki, amäta am ngküikyanei khawh ve. Isarelea Sangpuxanga am ni mä? Kutlamktung üngka naw a kyum law üng, kami jumei khaie ni.
“A mântuit pe alții, dar nu se poate mântui pe sine însuși. Dacă el este Regele lui Israel, să se dea jos de pe cruce acum și vom crede în el.
43 Pamhnam jumeiki ni, “Kei cun Pamhnama na ca ni” a ti. Daw ve! Pamhnam naw küikyan law hlü khü mi teng vai u” ti lü yaiheikie.
El se încrede în Dumnezeu. Să-l elibereze Dumnezeu acum, dacă îl vrea, pentru că a spus: “Eu sunt Fiul lui Dumnezeu”.”
44 Kutlamktung üng ami jah taih yüma mpyukei xawi naw pi acukba bäa ani yaihei hnga.
Și tâlharii care au fost răstigniți împreună cu El au aruncat asupra Lui aceeași ocară.
45 Mhnüp ngsung üngkhyüh cutei lü mkeng naji kthum cäpa khawmdek avan cun nghmüp nghmawei päihki.
De la ceasul al șaselea a fost întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
46 Naji kthum bang üng, Jesuh angsanga, “Eli, Eli, lemaa sabathani?” ti lü, ngpyangki. Acun cun, “Ka Pamhnam, Ka Pamhnam; ise na na hawihinki ni?” tinaka kyaki.
Pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: “Eli, Eli, lima sabachthani?” Adică: “Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?”.
47 Acun üng ngdüiki khyang avang naw ami ngjak üng, “Hina khyang naw Elijah khü ve,” ami ti.
Unii dintre cei ce stăteau acolo, auzind, au zis: “Omul acesta cheamă pe Ilie.”
48 Acun üngka mat naw angsenga dawng lü spawng lo lü capyit kthui am kphümki naw cungmdawng üng a tak. Jesuha mpyawng üng a awk vaia a jeng säng pet.
Și îndată unul dintre ei a alergat, a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus pe o trestie și i-a dat să bea.
49 Avang naw, “Asäng ve cang se! Yung khaia Elijah law hlü khe, mi teng vai u,” ami ti.
Ceilalți au zis: “Lasă-l în pace. Să vedem dacă vine Ilie să-l salveze”.
50 Jesuh angsanga ngpyang betü ja a sak päihki.
Isus a strigat din nou cu glas tare și și-a dat duhul.
51 Acunüng, Templea veki jihnu akhan üngka naw a le cäpa tekinki. Ngkhyü ngsün lü lungnue pi ngbokie.
Și iată că perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos. Pământul s-a cutremurat și stâncile s-au despicat.
52 Lungdüa ng’utnake nghmawng law u se, Pamhnama khyang ngcime thikie pi tho bekie.
Mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care adormiseră au înviat;
53 Jesuh a thawh be käna ng’utnake jah hawih hüt u lü mlüh ngcingcaih Jerusalem k’uma lut vai u se khyang khawkän naw jah hmuhkie.
și, ieșind din morminte după înviere, au intrat în cetatea sfântă și s-au arătat multora.
54 Acunüng yekap ngvai ja Jesuh mtätkie naw mkhyüa ngsün ja thawnghlawki naküt ami jah hmuh üng, “Ani hin, Pamhnama Capa kcang ni,” ti lü kyükyawkie.
Iar centurionul și cei ce erau cu el, care priveau pe Isus, văzând cutremurul și cele ce se întâmplau, s-au îngrozit și au zis: “Cu adevărat, acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
55 Kalilea a ve üng, Jesuha hnu läk lü ei awk tumbeiki nghnumie naw pi khawsang üngkhyüh jah teng hngakie.
Și erau acolo multe femei care priveau de departe, și care Îl urmau pe Isus din Galileea și Îl slujeau.
56 Acun he üngka Marih Makdalin, Marih Jakuk ja Josepa ani nu, acun ja Zebedea khyu xawia kyaki he.
Printre ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose și mama fiilor lui Zebedei.
57 Khaw amü law üng, Arimahte mlüha ka bawimang lü Jesuha hnukläk hngaki Josep pha lawki.
Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus.
58 Pilata veia cit lü Jesuha yawk cun a va tä. Pilat naw Jesuha yawk Josep üng ami pet vaia a jah mtheh.
Acest om s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit ca trupul să fie predat.
59 Acunüng Josep naw yawk cun la lü jih kthai am hlawpki naw,
Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză de in curată
60 amäta ng’utnak vaia lung a pyangei üng k’ut lü Lungdü mkawt cun lungnu am khai hüt lü a ceh tak.
și l-a așezat în mormântul său nou, pe care îl tăiase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat.
61 Acuia Marih Makdalin ja Marih kce mat cun lungdü da mang lü ngawki xawi.
Maria Magdalena era acolo, împreună cu cealaltă Maria, așezată în fața mormântului.
62 Angawi, Sabbath mhnüp üng, ktaiyü ngvaie ja Pharise he Pilata veia ngcun lawki he.
A doua zi, adică a doua zi după ziua pregătirii, s-au adunat la Pilat preoții cei mai de seamă și fariseii, și au zis:
63 “Saja aw, jah mhleimhlaki naw a xün ham üng, ‘Amhnüp kthum üng ka tho be khai’ a ti kami sümki.
“Domnule, ne aducem aminte ce a spus înșelătorul acela, pe când era încă în viață: “După trei zile voi învia”.
64 Axüisawe naw mthana law u lü a yawk mpyu law be u lü, ‘Jesuh thihnak üngka naw tho be ve’ ti lü, khyang he üng jah mtheh u se, ak’hnua hleihlaknak hin akmaa ka kthaka sehlen khai ni. Acunakyase, a ng’utnak mhnüp kthum mtäh vaia ngthu mkhyaha,” ami ti.
Poruncește, așadar, să se asigure mormântul până a treia zi, ca nu cumva discipolii lui să vină noaptea și să-l fure și să spună poporului: “A înviat din morți”; și ultima înșelăciune va fi mai rea decât prima”.”
65 Pilat naw, “Mtät khaie jah khü lü nami khyaih khawha üp khaia va mtät ua,” a ti.
Pilat le-a zis: “Aveți un paznic. Duceți-vă și asigurați-o cât mai bine”.
66 Acunüng mtät khaia yekape am cit u lü lung cun msingnak am msing u lü lungdü cun mtätkie.
Ei s-au dus deci cu garda și au securizat mormântul, sigilând piatra.
