Mahte 22
1 Jesuh naw msuimcäpnake am khyang he üng a jah mtheh betü.
Isus, răspunzând, le-a vorbit iarăși în pilde, zicând:
2 “Khankhaw Pe cun a capaa phäh cambum khaia ngtünki Sangpuxang mat am tängki.
“Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut un ospăț de nuntă pentru fiul său
3 “Cambumnaka law lü buh pawi bükei law khai khine jah khü khai hea a mpyae a jah tüih, cunsepi, am law hlü u.
și a trimis pe slujitorii săi să cheme pe cei invitați la nuntă, dar aceștia n-au vrut să vină.
4 “Acunüng, a mpya kce he jah tüih betü lü, “Müei vai pyang päng ni, ka semce ja khyükseie akthaü säih jah hnim veng, ahmäi küm päng ve, cambumnaka law ua,” ti lü khine üng jah mtheh u bä’ a ti.
A trimis din nou alți slujitori, spunând: “Spuneți-le celor care sunt invitați: “Iată, am pregătit cina mea. Vitele și îngrășămintele mele sunt ucise și toate lucrurile sunt gata. Veniți la ospățul de nuntă!””'”.
5 “Cunsepi, khine naw käh cuhlihei u lü animäta khut pawh khaia citei hükie: mat a loa cit lü, mat betü kdungei hüki.
Dar ei au luat totul în derâdere și au plecat, unul la ferma lui, altul la marfa lui;
6 Avang naw Sangpuxanga mpyae jah man u lü jah kpai lü ami jah hnim u.
iar ceilalți i-au înșfăcat slujitorii, i-au tratat cu rușine și i-au ucis.
7 “Acun Sangpuxang naw a ngjak üng thüi lü a yekape a jah tüih. A mpyae jah hnimkie cun ami van jah hnim lü ami mlüh pi mei am a jah mkhih pet.
Când a auzit asta, regele s-a înfuriat și și-a trimis armatele, i-a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
8 Acunkäna a mpyae jah khü lü, ‘Cambumnak pyang päng ni, cunsepi, jah cükeia khyang he ei khaia am ngkawih ve u.
Și a zis robilor săi: “Nunta este gata, dar cei ce au fost invitați nu au fost vrednici.
9 ‘Tuh ta lamnuea cit hü u lü nami hmuh naküt jah va khü hü ua’ a ti.
Duceți-vă, așadar, la intersecțiile drumurilor și, pe câți veți găsi, invitați-i la nuntă'.
10 Acunüng, a mpyae cun lam naküt üng cit hü u lü, ami hmuh naküt akdaw akse jah mkhäm lü jah lawpüi u se, cambumnaka im cun khin am beki.
Slujitorii aceia au ieșit pe drumuri și au adunat pe câți au găsit, atât pe cei răi, cât și pe cei buni. Nunta s-a umplut de invitați.
11 “Sangpuxang cun khine jah bükteng khaia im k’uma a law üng, khin mat cambumnak suisak am jihki a hmuh.
Dar când a intrat regele să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu avea haine de nuntă,
12 “Sangpuxang naw, ‘Ka püi aw, ihawkba, cambumnaka suisak am jih lü na lawki ni?’ a ti. Cunsepi acuna khyang naw i pi am ti be.
și l-a întrebat: “Prietene, cum ai intrat aici fără haine de nuntă?” El a rămas fără cuvinte.
13 “Acunüng, Sangpuxang naw a mpyae üng, ‘A kutkhawe jah pinpawk lü anghmüpnaka xawt ua. Acuia a mni cui hakyetnak am kyap khai’ a ti.
Atunci regele a zis slujitorilor: “Legați-l de mâini și de picioare, luați-l și aruncați-l în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnitul dinților”.
14 “Jesuh naw, “Khüa khyang da kyaw lüpi xüa khyang ngcek ve” a ti.
Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.”
15 Acunüng, Pharise he naw a ngthähnak am Jesuh man vaia lam sui lü cengkie.
Atunci fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să-l prindă în discuția lui.
16 Pharise he naw ami hnukläke avang ja Heroda hnukläke avang Jesuha veia jah tüih u lü, “Saja aw, nang cun akcang na pyenki ti kami ksingki. Akce he naw ihawkba ngai khaie ti käh cäi na lü, Pamhnam naw khyang he a jah ngjak hlüa mawng khyüngtak na jah mtheiki. Isetiüng nang cun naw ua mikhmai pi am tengki.
Și au trimis la el pe ucenicii lor și pe Irodieni, zicând: “Învățătorule, știm că ești cinstit și că înveți calea lui Dumnezeu cu adevărat, indiferent pe cine înveți, pentru că nu ești părtinitor față de nimeni.
17 “Ihawkba na ngaih jah mtheha? Mi thum naw Empero üng akhawn pet vai hin nglawiki aw, am nglawiki aw?” ami ti.
Spuneți-ne, așadar, ce credeți? Este sau nu legitim să plătim impozite Cezarului?”
18 Acunsepi, Jesuh naw ami ngneikse jah ksing lü, “Hypocrite aw, ise nami na mhnüteikie ni?
Dar Isus, înțelegând răutatea lor, a zis: “Pentru ce Mă încercați, fățarnicilor?
19 “Akhawn ngui hawia ni? Na mhnuh ua” a ti. Acunüng tangka mat a veia ami lawpüi.
Arătați-Mi banii de impozit.” I-au adus un denar.
20 Acunüng, Jesuh naw, “Hin hin ua lup ja ua ngming ni a ve?” a ti.
Și i-a întrebat: “Al cui este chipul acesta și inscripția aceasta?”
21 “Empero ni,” ami ti. Acunüng Jesuh naw, “Acukba ani üng, Empero üng sängeiki Empero üng pe ua, Pamhnam üng sängeiki Pamhnam üng pe ua,” a ti.
Ei i-au zis: “Al Cezarului”. Apoi le-a zis: “Dați deci Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”.
22 Acun ami ngjak üng, müncan u lü akcea ami ceh tak.
Când au auzit, s-au mirat, L-au lăsat și au plecat.
23 Acuna mhnüp üng, khyang kthi am tho be khawi u tiki Sadukee avang Jesuha veia lawki he.
În ziua aceea au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere. L-au întrebat
24 “Saja aw! Mosi naw khyang mat am ca lü a thih üng, a na naw khäm be lü a casak vai. Acunüng akthia caa ngai vai,” a ti ni.
și i-au zis: “Învățătorule, Moise a zis: “Dacă un om moare fără să aibă copii, fratele său să se căsătorească cu femeia lui și să ridice urmași fratelui său.
25 “Tuh a bena khyüh xüngkie, a khyu hmeinu cun a na naw a khäm be.
Or, erau cu noi șapte frați. Cel dintâi s-a căsătorit și a murit și, neavând urmași, și-a lăsat soția fratelui său.
26 “Acukba bäa anghngihnak ja akthumnak pi am ca u lü, akhyühnak cäpa thih päihkie.
La fel, și al doilea, și al treilea, până la al șaptelea.
27 “Akdüta acuna nghnumi pi thiki.
După ei toți, femeia a murit.
28 “Acunakyase, thikie ami thawh law bea mhnüp üng, acuna nghnumi cun ngbengna khyüh üng ua khyua kya khai ni? Angtu naw ami khyunak” ti lü ami kthäh.
La înviere, așadar, a cui va fi soția dintre cei șapte? Căci toți au avut-o.”
29 Jesuh naw jah msang lü, “Nami mkhyekie ni! Cangcim ja Pamhnama khyaihbahnak am nami ksinga phäh ni.
Dar Isus le-a răspuns: “Vă înșelați, căci nu cunoașteți Scripturile și nu știți puterea lui Dumnezeu.
30 “Akthie ami thawh law bea mhnüp üng, amimi cun khankhawa khankhawngsä hea mäiha am ngkhyungla ti u.
Căci la înviere nu se căsătoresc și nici nu sunt dați în căsătorie, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în ceruri.
31 “Pamhnam naw nami veia akthiea thawhnak bea mawng a pyen am nami khe khawikie aw?
Dar, în ce privește învierea morților, nu ați citit ce v-a spus Dumnezeu, când a zis:
32 ‘Kei Abrahama Pamhnam, Isaka Pamhnam, Jakopa Pamhnam’ Pamhnam cun akthiea Pamhnama am ni, akxüngea Pamhnam ni,” ti lü, a jah mtheh.
“Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”? Dumnezeu nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii.”
33 Acun khyangpäe naw ami ngjak üng, a jah mtheimthang cun müncan nakie.
Când au auzit mulțimile, au rămas uimite de învățătura lui.
34 Acunüng, Sadukee jah mkhütki ti, Pharise he naw ami ksing üng alanga ngcun law u lü,
Dar fariseii, auzind că i-a redus la tăcere pe saduchei, s-au adunat.
35 ami ksung üngka mat, thum ksingki naw kthähnak üng man vaia ngtängki.
Unul dintre ei, un avocat, i-a pus o întrebare, punându-l la încercare.
36 “Saja aw, i ni Mosia thum üng akü säiha ngthupet cun?” a ti.
“Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?”
37 Jesuh naw, “Na Bawipa Pamhnam cun na mlung avan, na ngmüimkhya avan, ja na ksingnak avan am na mhläkphyanak vai.’
Isus i-a zis: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din tot cugetul tău.
38 “Ahin cun akdäm säih ja akü säiha ngthupeta kyaki.
Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă.
39 “Anghngihnak cun: ‘Na impei loceng namät na kphyanaka mäiha na kphyanak vai.’
A doua, la fel, este aceasta: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”.
40 “Ahina ngthupet nghngih üng Mosia thum naküt ja sahma hea mtheimthang naküt avan phungki ni,” ti lü a jah mtheh.
Toată Legea și profeții depind de aceste două porunci.”
41 Acunüng, Pharise he avang ami ngcun law üng Jesuh naw jah kthähki.
Pe când se adunaseră fariseii, Isus le-a pus o întrebare,
42 “Mesijah hin ia ni nami ngaih? Ua ksawn üngka ni?” a ti. “Ani cun Davita ksawn üngka ni,” ti lü ami msang.
și le-a zis: “Ce credeți voi despre Hristos? Al cui fiu este El?” I-au spus: “De David”.
43 ‘Acunüng Jesuh naw, “Ise ngmüimkhya naw Davit üng “Khritaw cun Bawipa aw” ti lü a khüsak?” Davit naw pyen lü,
El le-a zis: “Cum deci David, în Duhul Sfânt, Îl numește Domn, zicând,
44 ‘Bawipa naw ka bawipa üng a mtheh ta: ka khet da ngawa na yee na khawa kea am ka jah taka küt üng” a ti.
“Domnul a zis Domnului meu, stai la dreapta mea, până când voi face din vrăjmașii tăi un scăunel pentru picioarele tale”?
45 “Davit naw Khritaw üng Bawipa ti lü a khü üng, ihawkba Mesijah cun Davita ksawn thei vai ni?” a ti.
“Dacă David îl numește Domn, cum este el fiul său?”
46 U naw pi ngthu mkhap matca am pi am msang be u. Acuna mhnüp üngka naw cutei lü u naw i pi am kthäh ti u.
Nimeni n-a putut să-i răspundă nimic și nimeni n-a îndrăznit să-i mai pună vreo întrebare din ziua aceea.
