Mahte 22
1 Jesuh naw msuimcäpnake am khyang he üng a jah mtheh betü.
Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea:
2 “Khankhaw Pe cun a capaa phäh cambum khaia ngtünki Sangpuxang mat am tängki.
Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său;
3 “Cambumnaka law lü buh pawi bükei law khai khine jah khü khai hea a mpyae a jah tüih, cunsepi, am law hlü u.
Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină.
4 “Acunüng, a mpya kce he jah tüih betü lü, “Müei vai pyang päng ni, ka semce ja khyükseie akthaü säih jah hnim veng, ahmäi küm päng ve, cambumnaka law ua,” ti lü khine üng jah mtheh u bä’ a ti.
Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă.
5 “Cunsepi, khine naw käh cuhlihei u lü animäta khut pawh khaia citei hükie: mat a loa cit lü, mat betü kdungei hüki.
Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui.
6 Avang naw Sangpuxanga mpyae jah man u lü jah kpai lü ami jah hnim u.
Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis.
7 “Acun Sangpuxang naw a ngjak üng thüi lü a yekape a jah tüih. A mpyae jah hnimkie cun ami van jah hnim lü ami mlüh pi mei am a jah mkhih pet.
Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
8 Acunkäna a mpyae jah khü lü, ‘Cambumnak pyang päng ni, cunsepi, jah cükeia khyang he ei khaia am ngkawih ve u.
Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni.
9 ‘Tuh ta lamnuea cit hü u lü nami hmuh naküt jah va khü hü ua’ a ti.
De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi.
10 Acunüng, a mpyae cun lam naküt üng cit hü u lü, ami hmuh naküt akdaw akse jah mkhäm lü jah lawpüi u se, cambumnaka im cun khin am beki.
Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți.
11 “Sangpuxang cun khine jah bükteng khaia im k’uma a law üng, khin mat cambumnak suisak am jihki a hmuh.
Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă.
12 “Sangpuxang naw, ‘Ka püi aw, ihawkba, cambumnaka suisak am jih lü na lawki ni?’ a ti. Cunsepi acuna khyang naw i pi am ti be.
Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte.
13 “Acunüng, Sangpuxang naw a mpyae üng, ‘A kutkhawe jah pinpawk lü anghmüpnaka xawt ua. Acuia a mni cui hakyetnak am kyap khai’ a ti.
Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
14 “Jesuh naw, “Khüa khyang da kyaw lüpi xüa khyang ngcek ve” a ti.
Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
15 Acunüng, Pharise he naw a ngthähnak am Jesuh man vaia lam sui lü cengkie.
Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte.
16 Pharise he naw ami hnukläke avang ja Heroda hnukläke avang Jesuha veia jah tüih u lü, “Saja aw, nang cun akcang na pyenki ti kami ksingki. Akce he naw ihawkba ngai khaie ti käh cäi na lü, Pamhnam naw khyang he a jah ngjak hlüa mawng khyüngtak na jah mtheiki. Isetiüng nang cun naw ua mikhmai pi am tengki.
Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor.
17 “Ihawkba na ngaih jah mtheha? Mi thum naw Empero üng akhawn pet vai hin nglawiki aw, am nglawiki aw?” ami ti.
Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu?
18 Acunsepi, Jesuh naw ami ngneikse jah ksing lü, “Hypocrite aw, ise nami na mhnüteikie ni?
Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor?
19 “Akhawn ngui hawia ni? Na mhnuh ua” a ti. Acunüng tangka mat a veia ami lawpüi.
Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar.
20 Acunüng, Jesuh naw, “Hin hin ua lup ja ua ngming ni a ve?” a ti.
Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție?
21 “Empero ni,” ami ti. Acunüng Jesuh naw, “Acukba ani üng, Empero üng sängeiki Empero üng pe ua, Pamhnam üng sängeiki Pamhnam üng pe ua,” a ti.
Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
22 Acun ami ngjak üng, müncan u lü akcea ami ceh tak.
Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
23 Acuna mhnüp üng, khyang kthi am tho be khawi u tiki Sadukee avang Jesuha veia lawki he.
În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat,
24 “Saja aw! Mosi naw khyang mat am ca lü a thih üng, a na naw khäm be lü a casak vai. Acunüng akthia caa ngai vai,” a ti ni.
Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său.
25 “Tuh a bena khyüh xüngkie, a khyu hmeinu cun a na naw a khäm be.
Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său.
26 “Acukba bäa anghngihnak ja akthumnak pi am ca u lü, akhyühnak cäpa thih päihkie.
Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea.
27 “Akdüta acuna nghnumi pi thiki.
Și la urma tuturor a murit și femeia.
28 “Acunakyase, thikie ami thawh law bea mhnüp üng, acuna nghnumi cun ngbengna khyüh üng ua khyua kya khai ni? Angtu naw ami khyunak” ti lü ami kthäh.
La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o.
29 Jesuh naw jah msang lü, “Nami mkhyekie ni! Cangcim ja Pamhnama khyaihbahnak am nami ksinga phäh ni.
Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
30 “Akthie ami thawh law bea mhnüp üng, amimi cun khankhawa khankhawngsä hea mäiha am ngkhyungla ti u.
Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
31 “Pamhnam naw nami veia akthiea thawhnak bea mawng a pyen am nami khe khawikie aw?
Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând:
32 ‘Kei Abrahama Pamhnam, Isaka Pamhnam, Jakopa Pamhnam’ Pamhnam cun akthiea Pamhnama am ni, akxüngea Pamhnam ni,” ti lü, a jah mtheh.
Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii.
33 Acun khyangpäe naw ami ngjak üng, a jah mtheimthang cun müncan nakie.
Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui.
34 Acunüng, Sadukee jah mkhütki ti, Pharise he naw ami ksing üng alanga ngcun law u lü,
Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună.
35 ami ksung üngka mat, thum ksingki naw kthähnak üng man vaia ngtängki.
Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând:
36 “Saja aw, i ni Mosia thum üng akü säiha ngthupet cun?” a ti.
Învățătorule, care este marea poruncă în lege?
37 Jesuh naw, “Na Bawipa Pamhnam cun na mlung avan, na ngmüimkhya avan, ja na ksingnak avan am na mhläkphyanak vai.’
Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.
38 “Ahin cun akdäm säih ja akü säiha ngthupeta kyaki.
Aceasta este prima și marea poruncă.
39 “Anghngihnak cun: ‘Na impei loceng namät na kphyanaka mäiha na kphyanak vai.’
Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
40 “Ahina ngthupet nghngih üng Mosia thum naküt ja sahma hea mtheimthang naküt avan phungki ni,” ti lü a jah mtheh.
De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții.
41 Acunüng, Pharise he avang ami ngcun law üng Jesuh naw jah kthähki.
Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat,
42 “Mesijah hin ia ni nami ngaih? Ua ksawn üngka ni?” a ti. “Ani cun Davita ksawn üngka ni,” ti lü ami msang.
Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David.
43 ‘Acunüng Jesuh naw, “Ise ngmüimkhya naw Davit üng “Khritaw cun Bawipa aw” ti lü a khüsak?” Davit naw pyen lü,
Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând:
44 ‘Bawipa naw ka bawipa üng a mtheh ta: ka khet da ngawa na yee na khawa kea am ka jah taka küt üng” a ti.
DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău?
45 “Davit naw Khritaw üng Bawipa ti lü a khü üng, ihawkba Mesijah cun Davita ksawn thei vai ni?” a ti.
Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui?
46 U naw pi ngthu mkhap matca am pi am msang be u. Acuna mhnüp üngka naw cutei lü u naw i pi am kthäh ti u.
Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.
